Județul Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alba
Weißenburg • Fehér
—  Județ  —
K Alba.jpg
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Alba (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°08′00″N 23°32′00″E ({{PAGENAME}}) / 46.1333°N 23.5333°E

Țară România
RegiuneCentru

SIRUTA10
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăAlba Iulia
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Alba[*]Ion Dumitrel[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectNicolae Albu (PNL)

Suprafață
 - Total6.242 km²

Populație (2011)
 - Total373,71 locuitori
 - Densitate52,4 loc./km²
 - Locul după populație30 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal51000–51999
Prefix telefonic58
Indicativ autovehiculeAB

Prezență online
http://www.cjalba.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Alba indicat
Harta României cu județul Alba indicat
Harta județului Alba
Harta județului Alba

Alba (în germană Kreis Weißenburg, în maghiară Fehér Megye) este un județ al României situat în Transilvania. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunilor Cluj, Hunedoara, Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară (din raioanele Alba Iulia, Sebeș, Câmpeni, Aiud și anumite părți a raioanelor Târnăveni și Mediaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele (interbelice) Alba și Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folclorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 373.710 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest, Vâlcea la sud și Arad și Bihor la nord-vest.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Denumirea județului este legată de prima atestare la 1097,[1] când este menționat primul comite, care avea atribuții administrative și în afara cetății orașului Alba Iulia.

Pe teritoriul actual al județului s-au format de-a lungul timpului mai multe centre de cultură și învățământ. În secolul al XV-lea exista la Sebeș o mănăstire dominicană. Unul din studenții școlii aferente mănăstirii, Georgius de Septemcastris, a fost deportat în Turcia, unde a trăit între 1438-1458. A redactat lucrarea „Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum”, publicată la Roma în 1481 și difuzată ulterior în spațiul de limbă germană. La sfârșitul secolului al XVI-lea iezuiții au deschis un colegiu la Alba Iulia, nucleul învățământului superior din oraș. Principii protestanți Gabriel Bethlen și Mihai Apafi I au sprijinit de asemenea învățământul superior, deschizând un colegiu calvin la Alba Iulia, care ulterior și-a mutat sediul la Aiud (în prezent Colegiul Național Bethlen din Aiud).

Principele protestant Gheorghe Rákóczi I a inițiat traducerea și publicarea Noului Testament în limba română, demers sprijinit de mitropolitul Simion Ștefan și concretizat în Noul Testament de la Bălgrad (1648).

După stabilirea conducerii Bisericii Române Unite cu Roma la Blaj, acest oraș a devenit un centru spiritual al românilor transilvăneni. Episcopul Petru Pavel Aron a deschis în anul 1754 la Blaj prima școală elementară cu predare în limba română („școala de obște”). Tot el a pus bazele Liceului din Blaj, inițial cu predare în latină și germană.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori.

Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.

Infrastructura[modificare | modificare sursă]

Căi rutiere[modificare | modificare sursă]

Prin județul Alba trec două importante drumuri naționale europene, respectiv E81 (DN 1), care face legătura între sudul României și nord vestul țării, și E68 (DN7), ce asigură tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV european), care să lege România cu Ungaria.

Tot prin județul Alba trec și două autostrăzi: A1, care intră în județ în zona localității Cunța și iese din județ în zona localității Șibot, și A10, care se intersectează cu A1 în zona municipiului Sebeș.

Căi feroviare[modificare | modificare sursă]

Acest județ este traversat la sud de magistrala 200, care face legătura între municipiul Brașov și județul Arad. Pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot această magistrală este parte din coridorul IV european. Județul Alba este traversat de Magistrala CFR 300 (București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea), dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna.

Relief[modificare | modificare sursă]

Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M. Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor.

În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel.

Zona de podiș și deal este alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor[2], depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400–500 m altitudine).

Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.

Populația[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Alba, bazată pe recensământul din 2011.

Județul Alba - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani.

Populația după religie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională.

În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul greco-catolic, care este întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică).

La Alba Iulia există de asemenea Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

În trecut zona municipiului Sebeș era dominată de evanghelici-luterani, de limbă germană, iar zona municipiului Aiud de reformați-calvini, de limbă maghiară.

Învățământul[modificare | modificare sursă]

Lista școlilor românești din județul Alba apare în cartea „Învățământul primar în județul Alba”, scrisă în 1932, de revizorul Marian Sasu.[3] Administrația românească a funcționat în județ de la data de 1 ianuarie 1919, școlile primare fiind preluate trei luni mai târziu.[3] Înainte de acest moment, administrația austro-ungară a încercat să reducă pe cât posibil educația în limba română.[3] Primul liceu românesc din Transilvania, după unirea de la 1 decembrie 1918, a fost înființat la Alba Iulia, având inițial numele „Mihai Viteazul”, fiind redenumit în 1960 în „Liceul Horea, Cloșca și Crișan”.[4]

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Alba este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ion Dumitrel[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal19                   
Partidul Social Democrat6                   
Uniunea Salvați România4                   
Partidul Mișcarea Populară3                   

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Alba.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

ROU AB Aiud CoA1.jpgmunicipiu22.876Aiud view Road to Turda.jpg
ROU AB Alba Iulia CoA.pngmunicipiu reședință de județ63.536Cetatea Alba Iulia din aer toamna.jpg
ROU AB Blaj CoA.pngmunicipiu20.630BlajAB (13).JPG
ROU AB Sebes CoA.pngmunicipiu27.019Ansamblul bisericii evanghelice din Sebeș 4.jpg
ROU AB Abrud CoA.jpgoraș5.072Abrud.seara.jpg
oraș4.074Baia de Arieș1.jpg
ROU AB Cugir CoA.pngoraș21.376Native town, Cugir.jpg
ROU AB Campeni CoA.pngoraș7.221Câmpeni-Muzeul "Avram Iancu".JPG
ROU AB Ocna Mures CoA1.jpgoraș13.036Roman Catholic church in Marosújvár.jpg
ROU AB Teius CoA.jpgoraș6.695Teiuș Mănăstirea romano-catolică.jpg
ROU AB Zlatna CoA.jpgoraș7.490Zlatna panorama.jpg

Comune

comună2.089Albac,Alba-DSCF1751.JPG
comună1.289RO AB Biserica Buna Vestire - Joseni din Almasu Mare (2).jpg
comună1.765Arieseni 27.jpg
ROU AB Avram Iancu CoA.pngcomună1.636Casa craisorului Avram Iancu.JPG
comună1.893GhirbomAB (80).JPG
ROU AB Bistra CoA.jpgcomună4.540Moara de apa din Bistra,Alba P13.jpg
comună923Maroskarna.jpg
ROU AB Bucerdea Granoasa CoA.pngcomună2.235RO AB Bucerdea Granoasa (9).JPG
comună1.454RO AB Bucium 4.jpg
ROU AB Cenade CoA.pngcomună943RO AB Cenade 13.jpg
comună1.490CergauMareAB (32).JPG
comună269
comună2.930BisericaEvanghelicaTatarlauaAB.JPG
ROU AB Ciugud CoA.pngcomună3.048RO AB Drambar wooden church 1.jpg
ROU AB Ciuruleasa CoA.jpgcomună1.197
ROU AB Cricau CoA.jpgcomună1.912PiatraCraivii.jpg
comună1.954RO AB Craciunelu de Jos (19).JPG
comună1.075CutAB (6).JPG
comună1.6812007 05230214 Câlnic AB-II-a-A-00196.jpg
comună2.773RO AB DaiaRomana 2011 (2).jpg
ROU AB Dostat CoA.jpgcomună956RO AB Boz (3).jpg
ROU AB Farau CoA.pngcomună1.569Biserica de lemn din Fărău, Alba 14.JPG
ROU AB Galda de Jos CoA.jpgcomună4.516Biserica Nasterii Maicii Domnului, Galda de Jos.jpg
comună2.050GarbovaAB 9.JPG
comună1.714Exterioare Garda de Sus (2).JPG
comună1.152RO AB Turdas wooden church 31.jpg
ROU AB Horea CoA.pngcomună2.143RO AB Biserica Sfintii Arhangheli din Horea (3).jpg
ROU AB Ighiu CoA.jpgcomună6.283Ighiu Biserica reformata.JPG
ROU AB Jidvei CoA.jpgcomună4.617RO AB Biserica evanghelica din Veseus (9).JPG
comună1.192RO AB Biserica Adormirea Maicii Domnului din Livezile (24).jpg
comună2.759RO AB Lopadea Noua (5).JPG
ROU AB Lunca Muresului CoA.pngcomună2.404Reformed church in Székelykocsárd 1.JPG
ROU AB Lupsa CoA.jpgcomună3.052Biserica de la Manastirea Lupsa.JPG
comună2.860RO AB Presaca Ampoiului monument.png
comună3.051Mihalc.JPG
comună1.985Monument Bătălia de la Mirăslău din 1600.JPG
comună731RO AB Barlesti 84.jpg
comună1.661Marosnagylak.JPG
ROU AB Ocolis CoA.pngcomună616RO AB Runc 5.jpg
comună757
comună3.082PianuDeJosAB (2).jpg
comună1.139
ROU AB Ponor CoA.jpgcomună540Biserica de lemn din Geogel (29).JPG
comună1.048RO AB Posaga de Sus wooden church 5.jpg
comună1.126Situl rural Rimetea.jpg
comună2.656Rosia Montana.jpg
comună1.542RO AB Tau wooden church 2.jpg
comună574Ramet-20101003-DSC 3742.jpg
comună1.200Biserica din Rădesti (2).JPG
comună1.661Biserica din ScarisoaraAB.JPG
comună1.729
ROU AB Stremt CoA.pngcomună2.418Romania Alba Geoagiu de Sus village panorama 30.jpg
comună2.411PanadeAB (5).JPG
ROU AB Santimbru CoA.jpgcomună2.723Marosszentimre1.JPG
comună1.428Biserica de lemn din Valea Largă, Alba.jpg
comună2.197SalisteaMansion.jpg
comună5.757Ceramics sasciori.jpg
comună4.796Unirea, Alba 1.JPG
comună1.348RO AB Vadu Motilor Greek Catholic church 1.jpg
ROU AB Valea Lunga CoA.PNGcomună2.907RO AB Biserica evanghelica din Valea Lunga (10).JPG
comună1.691RO AB Goiesti 59.jpg
comună4.801Alvinc martinuzzi kastely.jpg
comună577Biserica de lemn, Intregalde, Alba (40).JPG
comună2.236Șibot, Alba 01203.jpg
ROU AB Sona CoA.pngcomună4.067RO AB Sona 4.jpg
comună2.420RO AB Spring 2.jpg
ROU AB Sugag CoA.jpgcomună2.726RO AB Sugag.jpg

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoria numelor județelor din România
  2. ^ Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008
  3. ^ a b c Școlile românești din Alba în 1919, după o jumătate de secol de dualism austro-ungar, 13 august 2013, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 1 aprilie 2016
  4. ^ FOTO Cum a apărut primul liceu românesc din Transilvania, după Marea Unire, la Alba Iulia, 29 decembrie 2013, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 1 aprilie 2016
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Județul Alba. Istorie, cultură, civilizație“, 2013
  • Mărculeț I., Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic, Editura Samuel, Mediaș, 2013

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Repertoriul arheologic al Județului Alba, Vasile Moga, Horia Ciugudean, Muzeul Național al Unirii, 1995
  • Ghidul personalităților din județul Alba, Alba Iulia, Editura ALTIP, 2003

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alba

Istorie

Etnografie

Turism

Vezi și[modificare | modificare sursă]