Comuna Petreștii de Jos, Cluj
| Petreștii de Jos | |
| — comună — | |
.JPG) Primăria comunei Petreștii de Jos | |
  Petreștii de Jos Petreștii de Jos (România) | |
| Coordonate: 46°34′51″N 23°39′19″E / 46.58083°N 23.65528°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| Atestare | 1278 [1] |
| Reședință | Petreștii de Jos |
| Sate componente | Petreștii de Jos, Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Plaiuri |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan Pîrv[*][3][4] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 72,61 km² |
| Altitudine | 474 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.391 locuitori |
| - Densitate | 26 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407455 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Petreștii de Jos (în maghiară Alsópeterd sau Magyarpeterd; denumirea veche rom. Petridul de Jos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Petreștii de Jos
Români (88,86%)
Alte etnii (1,8%)
Necunoscută (9,35%)
Componența confesională a comunei Petreștii de Jos
Ortodocși (80,95%)
Penticostali (3,38%)
Greco-catolici (2,52%)
Martori ai lui Iehova (1,44%)
Alte religii (2,08%)
Necunoscută (9,63%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la 1.391 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.512 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,86%), iar pentru 9,35% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,95%), cu minorități de penticostali (3,38%), greco-catolici (2,52%) și martori ai lui Iehova (1,44%), iar pentru 9,63% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Petreștii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Pîrv[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Verde | 2 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.647 | 2.582 | 14 | 37 | 14 | |||
| 1880 | 3.112 | 3.009 | 64 | 9 | 30 | |||
| 1890 | 3.558 | 3.428 | 32 | 41 | 57 | |||
| 1900 | 3.678 | 3.605 | 72 | 1 | 0 | |||
| 1910 | 4.086 | 3.994 | 52 | 7 | 33 | |||
| 1920 | 4.052 | 4.018 | 9 | 25 | ||||
| 1930 | 4.491 | 4.438 | 37 | 2 | 13 | 1 | ||
| 1941 | 4.752 | 4.694 | 18 | 40 | ||||
| 1956 | 4.560 | 4.533 | 12 | 15 | 0 | |||
| 1966 | 4.036 | 3.954 | 12 | 69 | 1 | |||
| 1977 | 3.129 | 3.058 | 2 | 69 | 0 | |||
| 1992 | 2.166 | 2.094 | 5 | 67 | 0 | |||
| 2002 | 1.891 | 1.850 | 5 | 36 | 0 | |||
Petreștii de Jos - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura confesională[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:
| Recensământul[11] [12] | Structura confesională | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Unitarieni | Alte confesiuni | |
| 1850 | 2.647 | 52 | 2.567 | 9 | 0 | 5 | 14 | |
| 1857 | 2.784 | 26 | 2.705 | 15 | 7 | 4 | 27 | |
| 1869 | 3.184 | 56 | 3.074 | 12 | 3 | 4 | 35 | |
| 1880 | 3.112 | 78 | 2.955 | 4 | 10 | 17 | 48 | |
| 1890 | 3.558 | 77 | 3.410 | 4 | 2 | 21 | 44 | |
| 1900 | 3.678 | 118 | 3.496 | 6 | 13 | 12 | 33 | |
| 1910 | 4.086 | 151 | 3.870 | 25 | 15 | 13 | 12 | |
| 1930 | 4.491 | 233 | 4.205 | 13 | 15 | 9 | 16 | |
| 1992 | 2.166 | 1.987 | 38 | 19 | 3 | 0 | 119 | |
| 2002 | 1.891 | 1.592 | 199 | 4 | 1 | 0 | 95 | |
Istoric[modificare | modificare sursă]
.JPG)
Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius[13].
Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului[14] din Oradea, sub denumirea de terra Hasadat (în română, Pământul crăpăturii, cu referire la Cheile Turzii)[15]. Ulterior localitatea apare menționată ca Terra Petrud Hassdata (1294), Peterdy (1310), Sacerdos de Peturd (1332), Pethard (1366), Poss. Peterd hungaricalis (1407), Magyar Petherd (1480).
Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată cu locuitori de etnie românească.
O însemnată colecție de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de M.Peterd ("Magyar Peterd").
Situri arheologice (monumente istorice)[modificare | modificare sursă]
Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[16], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:
- Tumulii[17] preistorici din jurul satului (cod LMI CJ-I-s-B-07135).
- Tumulii preistorici din punctul "Dealul Bisericii" (cod LMI CJ-I-s-A-07139).
- Situl arheologic din punctul “Crucea Cheii” (cod LMI CJ-I-s-A-07134).
- Situl arheologic din punctul “Valea Sărăcăzii” (cod LMI CJ-I-s-B-07137).
- Situl arheologic din punctul "Terasa de lângă școală și casa parohială" (cod LMI CJ-I-s-B-07138).
- Așezarea din epoca bronzului din punctul "La pădure" (cod LMI CJ-I-s-B-07142).
- Așezarea romană din punctul “Fântâna Sf. Vladislav” (secolele II-III) (cod LMI CJ-I-s-B-07136).
- Așezarea din sec. II-III în punctele "Cernei", "Cărămida" și "Pietrosul" (cod LMI CJ-I-s-B-07141).
- Așezarea fortificată din punctul "La biserică" (cod LMI CJ-I-s-A-07140).
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Vechea Mănăstire a Petridului.
- Noua Mănăstire a Petridului, cu hramul „Schimbarea la Față” (înființată în 1998-2000). Mănăstire de călugări ortodocși.
- Biserica Unitariană, din 1570.
- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1842-1846) din satul Livada.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Cheile Turzii (rezervația naturală aparține administrativ comunei Petreștii de Jos).
- "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Gheorghe Barițiu și-a petrecut copilăria în Petreștii de Mijloc
- Iosif Balint (1836 - ?), preot greco-catolic, conducător al mișcării memorandiste în zonă
- Vasile Belu (1852-1943), dascăl, inspector școlar
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
- Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Vechea Mănăstire a Petridului
- Mănăstirea Cheile Turzii (noua Mănăstire a Petridului, situată la 4 km de vechea Mănăstire a Petridului)
- Biserica de lemn din Petreștii de Mijloc
- Biserica de lemn din Livada
- Cheile Turzii
- Râul Hășdate
- Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA)
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Râul Hășdate la intrarea în Cheile Turzii -
-
Drumul comunal Crăiești-Plaiuri -
Plaiuri -
Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Plaiuri -
Satul Petreștii de Sus -
Monumentul eroilor din satul Petreștii de Sus -
Biserica ortodoxă din Petreștii de Sus -
Drumul Petreștii de Sus-Borzești -
Livada -
Biserica de lemn din satul Livada (monument istoric) -
Petreștii de Mijloc -
Monumentul Eroilor din Petreștii de Mijloc -
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Petreștii de Mijloc -
Crăiești -
Monumentul Eroilor din Crăiești -
Biserica de lemn greco-catolică din satul Crăiești -
Biserica ortodoxă din satul Crăiești -
Satul Petreștii de Jos -
Monumentul Eroilor din satul Petreștii de Jos -
Biserica ortodoxă din Petreștii de Jos
.jpg)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Petreștii de Jos la Wikimedia Commons
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 204
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ „Atestarea documentară Petrestii de Jos”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ capitul: institutie care conducea activitatea unei biserici sau mănăstiri catolice. A fost organizată în secolul al VIII-lea, iar în secolele XII-XIII s-a generalizat în toată Europa catolică.
- ^ Vișinescu, p. 54
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
| |||||