Wikipedia:Cafenea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Reclamații
Contact
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Pagini de șters
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje

La Cafenea se discută numai subiecte legate de Wikipedia în limba română; altfel de mesaje vor fi șterse.
Întrebările și răspunsurile pe subiecte enciclopedice își au locul la Oracol.
Indicațiile privind „cum se face” se găsesc în pagina Ajutor.


  • Introduceți subiecte noi sau răspundeți într-o conversație existentă:
    • Subiect nou: apăsați deasupra unde scrie „Adăugați un mesaj sau o întrebare”
    • Conversație existentă: apăsați pe „modificare” în dreptul secțiunii la care vreți să participați
  • La sfârșitul mesajului vă rugăm să vă semnați introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură și dată.
  • Puteți vedea alte detalii despre formatarea mesajelor în această pagină de ajutor.


Informații despre Wikipedia sau Fundația Wikimedia puteți cere la info-ro@wikimedia.org sau info-ro@wikipedia.org.

Arhiva Cafenelei
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite.
Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfîrșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.





Cuprins

{{Demografie2}}[modificare sursă]

Mulțumită lui Neonowy, unul din participanții la Google Code-in, avem acum un format de demografie care folosește noua extensie Graph. Aveți mai jos un exemplu pentru județul Dolj. Datele pentru fiecare grafic sunt luate de la Format:Demografie2/Dolj (e un format CSV cu coloanele an și populatie fără diacritice). Dacă nu sunt obiecții, voi muta acest format la {{Grafic demografie}} și voi scrie un script care extrage populația din vechile grafice; în final, le voi înlocui cu cele noi în article.--Strainu (دسستي‎)  6 ianuarie 2016 22:02 (EET)

Dolj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Din partea mea ai verde. —Andreidiscuţie 7 ianuarie 2016 10:27 (EET)
Am redenumit formatul și am început să import datele din subpaginile {{Demografie}}. Am observat totuși că paginile despre powiatele Poloniei conțin pe lângă grafic și un tabel cu datele și nu știu dacă e mai bine să adaug un parametru formatului care să permită și introducerea acestui tabel sau să las tabelul separat în pagină și să las astfel aspectul lui la alegerea fiecăruia.--Strainu (دسستي‎)  19 ianuarie 2016 00:33 (EET)
Just FYI, unele grafice nu sunt scalate corect (vezi Utilizator:Strainu/2 pentru exemple). Cum nu mă prind să fi greșit eu ceva în date iar scalarea merge pentru alte articole, am logat un bug pe această temă. --Strainu (دسستي‎)  21 ianuarie 2016 10:04 (EET)

Update: Am terminat de înlocuit toate subpaginile de la Format:Demografie și Format:Demografia și au fost rezolvate toate problemele de afișare (sper!). Urmează unirea {{Grafic demografie}} cu Modul:Diagramă populație, actualizarea documentației tuturor formatelor și apoi încărcarea populației la Wikidata (acolo unde se poate).--Strainu (دسستي‎)  27 ianuarie 2016 00:44 (EET)

Cel mai probabil importul la Wikidata nu va mai avea loc datorită problemelor de drepturi de autor (Wikidata e CC-0, datele în marea lor majoritate cer menționarea sursei). Probabil că se pot adăuga informațiile una câte una, pe principiul că nu sunt date protejate de drepturi de autor și ai putea sa le iei aleatoriu, dar nu e o metodă reliable.
Andrei Stroe, ai putea sa ștergi cu robotul toate subpaginile de la Format:Demografie și Format:Demografia? Toate datele au fost mutate în CSV - uri. - - Strainu (دسستي‎)  5 februarie 2016 17:05 (EET)
Am început. Urmăriți progresul Special:Log/delete. Nu ezitați să blocați robotul dacă șterge ce n-ar trebui. —Andreidiscuţie 8 februarie 2016 13:05 (EET)
E OK la Demografie. Pune-l te rog și pe Demografia--Strainu (دسستي‎)  8 februarie 2016 20:50 (EET)

Am început încărcarea datelor recensămintelor până în 1992 inclusiv la Wikidata. Cum altcineva a încărcat rezultatele din 2011 rezultă că ne lipsește doar 2002. Poate cineva să mă ajute cu surse pentru ceilalți ani prezenți prin grafice? Ies în evidență 1830, 1890 și 1910, ani prezenți pentru foarte multe localități (chiar alături de recensămintele din 1899 și 1912).--Strainu (دسستي‎)  16 februarie 2016 01:12 (EET)

Modul:Plural[modificare sursă]

Tot mulțumită lui Neonowy avem acum și un modul de plural. Exemple de utilizare găsiți în pagina Utilizator:Neonowy/Test. Din păcate, deocamdată funcționează automat doar pentru cuvintele al căror plural se formează cu -i. Pentru restul, trebuie adăugată forma de plural în Modul:Plural, la început. Dacă știți vreo listă de reguli clare de formare a pluralului, pot propune un proiect pentru îmbunătățirea modulului - dar termenul limită de propunere e săptămâna asta, pentru a exista timp pentru implementare.--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2016 23:18 (EET)

Mai există și cuvântul magic {{plural}}. --XXN, 7 ianuarie 2016 23:43 (EET)
Vezi mai sus de ce am ales totuși să pun acest proiect și cum aș vrea să arate în final.--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2016 23:52 (EET)
Excepțiile (ex. băiat / băieți ; potentat / potentați ; castravete / catraveți) (cap – capi > conducători, capete > parte a corpului, capuri > formă geografică) (bucată – bucăți > cantitate, bucate > mâncare) cum se rezolvă? Poate printr-o listă cu excepții? --Miehs (discuție) 8 ianuarie 2016 22:06 (EET)
@Strainu Reguli complete de flexiune pentru cuvinte (inclusiv pluraluri) pot fi găsite pe dexonline, în secțiunea „Articole și resurse”/Scrabble: https://dexonline.ro/scrabble în Josul paginii găsiți forme flexionare pentru toate formele morfologice române (din păcate într-o formă nestructurată, dar parsabilă direct din pagina html). Dexonline mai este cod liber și e găzduit pe github: https://github.com/dexonline/dexonline . Jobava-ro (discuție) 17 ianuarie 2016 01:15 (EET)
@Miehs: Da, se adaugă la variabila plural din modul, după modelul plural["locuitor"] = "locuitori"
@Jobava-ro: Multumesc. Din păcate e cam târziu pentru GCI, dar o să încerc să le implementez eu.--Strainu (دسستي‎)  17 ianuarie 2016 01:23 (EET)
O completare pentru observațiile lui Miehs: omonimele nu pot fi rezolvate, nu există context. Pentru asta există forma curentă a formatului {{plural}}, în care pui și forma de plural.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2016 23:19 (EET)
@Strainu Tot în pagina de scrabble aveți o listă de cuvinte (forme de bază) cu care puteți asocia cuvântul cu modelul său flexionar. Legenda notațiilor. E mai complicat și doream și eu să implementez ceva, dar nu am apucat. Dacă puneți ceva la punct să-mi dați un ping dacă sunteți înclinat. Jobava-ro (discuție) 17 ianuarie 2016 01:36 (EET)
Am adoptat calea de minimă rezistență și i-am dat un mail lui Cătălin Frâncu, în speranța că vom putea refolosi codul lor (pe care momentan nu reușesc să-l identific în repository).--Strainu (دسستي‎)  17 ianuarie 2016 02:22 (EET)
Cătălin a fost amabil și mi-a explicat pe scurt cum se face derivarea în Dexonline. Ei au considerat mai ușor să păstreze cele 1-2 milioane de forme într-un tabel. Noi avem nevoie, cel puțin în primă fază, doar de pluralul substantivelor, deci e vorba probabil de 100-200K; e totuși prea mult pentru un script. Cât despre reguli, sunt aproape 350 și nu reprezintă decât reguli de transformare, nu au și metodele prin care poți identifica cuvintele pentru care se aplică regula respectivă.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2016 22:53 (EET)

Noul format {{plural}} este gata să fie folosit. Citiți documentația pentru a înțelege cum se folosește.--Strainu (دسستي‎)  1 februarie 2016 23:26 (EET)

Am importat și lista de pluraluri pentru substantive de la dexonline - 67.000 de forme. Durează 0.3s să se ruleze scriptul LUA prima dată, deci e posibil să aveți o ușoară întârziere la previzualizare și eventual timeouturi dacă folosiți formatul în pagini complexe. Vestea bună e că scalează foarte bine până pe la 100 de invocări într-o pagină. L-am rugat pe Cătălin Frâncu să trimită un email la OTRS pentru relicențiere. Rog voluntarii să-mi dea un semn când îl primesc.--Strainu (دسستي‎)  12 februarie 2016 20:46 (EET)
Mirându-mă că nu mai aprare, am dat o căutare după "Frâncu". Aprobarea am găsit-o în tichetul #2016021310000012, în lista junk, lipită (al doilea mesaj) de o ofertă comercială rusească. L-am mutat la permissions-ro și o să mă ocup să fie curățat de mesajul rusesc anterior. --Turbojet 13 februarie 2016 19:02 (EET)
Mulțumesc! Se referă la conținutul paginii Modul:Plural/data sau la toate formele de plural din dexonline?--Strainu (دسستي‎)  13 februarie 2016 19:52 (EET)
(...) declarăm că eliberăm sub licența „Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice” (CC-BY-SA-3.0) toate formele de plural disponibile în baza de date dexonline pentru cuvintele din limba română, respectiv: [1]” --Turbojet 13 februarie 2016 20:02 (EET)

Corectarea diacriticelor în editorul vizual[modificare sursă]

Pentru că a ajuns la un stadiu în care nu mai corectează chestii marcate conform WP:DVN, aș dori să vă cer ajutorul în testarea scriptului de corectare a diacriticelor pentru editorul vizual.

Ce merge (unde se corectează diacriticele):

  • în textul obișnuit, inclusiv cel marcat cu tag-uri
    • sunt sărite bucățile de text ce au marcată în mod explicit o limbă (inclusiv prin alte metode decât cele descrise la WP:DVN)
  • în descrierea fișierelor individuale

Ce nu merge încă (unde nu se corectează diacriticele):

  • în interiorul formatelor; caut o soluție pentru problema asta
  • în interiorul galeriilor; limitarea asta există și la editorul clasic, nu sunt sigur dacă ar trebui s-o las așa sau nu

Pentru a participa la testare, adăugați linia

importScript('Utilizator:Strainu/ve.js');

în fișierul personal common.js. Testați apoi editarea unor pagini cu editorul vizual, verificând de fiecare dată modificările efectuate pentru a vă asigura că nu au fost corectate lucruri care nu trebuiau corectate și că nu au scăpat diacritice vechi în afara limitărilor descrise mai sus. Mulțumesc!--Strainu (دسستي‎)  11 ianuarie 2016 10:45 (EET)

Voi introduce versiunea curentă în producție și vom vedea ce iese. Am încredere că nu vor fi multe înlocuiri greșite.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2016 23:01 (EET)
Codul e acum în MediaWiki:Common.js.--Strainu (دسستي‎)  2 februarie 2016 21:52 (EET)

Eventual proiect privind Participarea României la Primul Război Mondial[modificare sursă]

Pe 27 august 2016 se împlinește un secol de la Intrarea României în Primul Război Mondial, pe 20 martie 2020 un secol de la demobilizarea Armatei Române după finalizarea Operațiilor militare pentru apărarea Marii Uniri și pe 4 iunie 2020 un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon. Este așadar o perioadă de aproximativ 4 ani care ar fi propice organizării unui proiect care să urmărească Participarea României la Primul Război Mondial și la evenimentele militare conexe ulterioare.

Dl. @Macreanu Iulian: a realizat deja foarte multe în această direcție, scriind articolul cap de serie și multe alte articole asociate, ceea ce în sine este un proiect al dânsului. Vreau să întreb dacă sunt persoane dispuse să se înhame la o mână de ajutor, în acest domeniu, sub eventuala lui coordonare (în caz că ar fi de acord) ? Eu de exemplu mi-am găsit deja un domeniu de interes reprezentat de acțiuni mai puțin cunoscute asociate acestui subiect. Deocamdată am văzut că Strainu ar fi dispus să ajute cu importuri de imagini și cu rezolvarea unor probleme tehnice. S-ar mai asocia cineva la așa ceva ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 20 ianuarie 2016 22:04 (EET)

  • Din partea mea există disponibilitate, dar nu există competență. :( De asemenea, dispun de documentație doar despre aviația și aerostația din România în timpul WWI. --Turbojet 21 ianuarie 2016 09:06 (EET)
  • Am câteva surse (în franceză) despre relațiile între România și Franța în cursul Primului Război Mondial și pot să contribui despre astea. Nu știu cât de util este acest subiect pentru voi. Jastrow (discuție) 21 ianuarie 2016 11:14 (EET)
Orientativ aș zice că:
  • primul lucru care ar trebui făcut ar fi acela de a nu-l încurca pe domnul Măcreanu :)
  • numărul 2, ar fi să vedem cam câți ne-am strânge (dacă ne vom strânge) și în ce direcții ar putea apuca fiecare.
  • mă gândesc și la faptul că - eventual, am putea înlocui vreo 2 ani cu un concurs cu subdomenii - legat de tema expusă mai sus, Concursul de Scriere (care și așa e pe ducă). Nu de alta, dar totuși odată la un secol se întâmplă treaba asta... ::) --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 ianuarie 2016 18:31 (EET) P.S. Turbojet, aveți experiență în scrierea unor texte legate de domeniul aviației și aveți bibliografie despre subiectul în cauză, ceea ce nu-i un capital de lepădat.

Și eu consider că ar fi o idee bună ca Wikipedia în limba română să marcheze evenimentul și cred că și putem, pentru că avem premise foarte bune. Starea actuală a proiectului este următoarea:

  • are un portal dedicat și complet funcțional cu circa 40 de secțiuni, unele cu conținut fix, altele cu conținut care se schimbă periodic (gen imaginea zilei, articolul săptămânii, citatul zilei, cronologia, știați că etc.);
  • are stabilită structura articolelor pe primele trei nivele
  • are articolul centralizator master realizat în proporție de 70-80% iar articolele centralizatoare de nivel 2 și 3 în proporție de 40-50%
  • au fost identificate și selectate cele circa 280-300 de articole de nivel 1, din care:
    • circa 160 au fost realizate
    • circa 40-50 le-am scris dar nu am reușit încă să le încarc
  • are o structură și terminologie uniformizată
  • conform graficului meu de lucru sper ca până în august să finalizez articolele de nivel 1 referitoare la: campanii, operații, bătălii, comandanții români, comandanții străini, marile unități române, marile unități străine și documente, ceea ce ar face să avem un portal tematic competitiv, comparabil cu ce au făcut sau vor face instituțiile publice.
  • În general partea de articole strict legate de istorie cred că le pot scrie eu. Unde e nevoie de ajutor și e și ușor de ajutat:
    • completat secțiunea "Armament", unde multe articole pot fi pur și simplu traduse din alte limbi, după modelul Tun Puteaux, Md. 1897, cal. 75 mm sau Mitralieră Maxim, Md. 1909, cal. 6,5 mm
    • scris sau completat articole de nivel 2 sau 3 despre influența sau evoluția diferitelor ramuri ale artei, științei și tehnologiei în WWI de genul "Aviația română în PRM", "Sistemul feroviar în PRM", "Gaze de luptă folosite pe frontul românesc", "Literatura de război", "Războiul reflecat în pictură" etc.

Ca idee practică imediată, poate că nu ar fi rău să punem o legătură directă către portal pe pagina principală, fapt care ar ușura foarte mult navigarea cititorilor interesați de această problematică. Oricum, acum că am finalizat alte proiecte personale, voi reveni la proiectul WWI, cel mai probabil începând cu 1 februarie. Mulțumesc pentru inters și, anticipat, pentru sprijin și implicare. --Macreanu Iulian (discuție) 24 ianuarie 2016 08:31 (EET)

Ce probleme văd eu - printre altele, la început:
  • Crearea unei baze de date comune de literatură accesibilă online recomandată
  • Refacerea coerenței denumirilor la unele articole la care numele a fost schimbat între timp, concomitent cu crearea unei justificări solide pentru criteriile de denumire ale articolelor. Deși pare un lucru consumator inutil de timp - la început, va scuti de mult timp pierdut mai târziu.
  • Crecare unui protocol de expertiză (sună pompos, dar va fi util) în privința încărcării de imagini și prospectarea la Commons a unor eventuale condiții de care nu avem (încă) date. M-am lovit recent de această problemă, la articolul Legiunea Voluntarilor Români din Italia. Ar fi culmea ca imaginile să fie șterse peste 1 an sau doi... --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 ianuarie 2016 19:08 (EET)

Protestele din Republica Moldova din 2015–prezent[modificare sursă]

Acest articol are nevoie de o actualizare pentru a reflecta ce s-a întâmplat (și) în ultimele zile. Sunteți de acord să fie adăugat la articolele acestei săptămâni în locul celui mai dezvoltat articol? (Listă de filme cu teme LGBT are deja 46,4 kB). --_florin DF 22 ianuarie 2016 08:57 (EET)

Imperativ! Mai ales că ele sunt în toi. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 22 ianuarie 2016 10:20 (EEST)
Rezolvat Rezolvat, dar am înlocuit cel mai slab articol dezvoltat în ultima perioadă (Buftea). Nu am considerat că a trebui înlocuit un articol care e în plin proces de scriere. --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 ianuarie 2016 11:36 (EET) P.S. Articolul înlocuit o să-l reintroduc ulterior pentu a-i oferi șanse egale, considerând că nu a beneficiat decât de mai puțin de 2 zile de expunere în sitenotice.

Au trecut șase ani ...[modificare sursă]

Au trecut șase ani de când am semnalat extemporalul unui copil neajutorat care a scris articolul Limbi baltice. De atunci mulți au trecut prin articol, dar inepțiile au rămas la locul lor. Reiau aici textul, poate, poate s-ar îndura careva să-l refacă complet.

Știu refrenul: De ce nu faci tu? Vă rog să-l evitați! Eu sunt un trecător consumator și nu redactor. Pentru o semnalare de eroare se spune. simplu, mulțumesc că ați atras atenția.

Revederea rigurozității articolului este stringentă![modificare sursă]

Mă bate gândul că articolul este COMPLET greșit și ar trebui rescris. Sunt afirmații necontrolate și, mai ales, neconfirmate, scase din căciulă. Astfel se afirmă: …”un fapt remarcabil fiind anumite cuvinte comune cu limba dacilor/tracilor, chiar și numele de baltic (nume datorat ocupației lor de pescari) (haida de, pescarii de mare nu sunt pescari de baltă cu undița!) este asemănător cu cuvântul baltă din română.” Afirmația este o eroare gravă fiind vorba de un fals cognat! Nici DEX-ul n-a îndrăznit să afirme asta. La etimologie se spune doar: Probabil din sl. blato. Cf. alb. b a l t ë. Că în limbile (proto)indo-europene letonă – balti și lituaniană – báltai înseamnă „alb” nu are nici o legătură cu balta românească. Dicționatul etimologic al lui K. Karulis: „Latviešu etimoloǧijas vārdnīca” sugerează originea latină a numelui Mării Baltice provenit din balteum (lat.) – brâu, cingătoare de unde și în engleză belt. Este ca și cum ai afirma că „sol” (mesager, trimis) ar proveni din „sol” (soare) sau din „sol” (sare). Astea se numesc false cognate!

Un alt paragraf este nu numai ridicol ci și ofensator la adresa celor două popoare. Se afirmă inept că: „Limbile baltice au fost pentru mult timp doar limbi orale, balții începând să folosească scrierea abia în secolul XIX.” De fapt prima scriere care s-a păstrat este cea a preotului german Nicholas Rammin care a tradus psaltirea în anul 1530 (tipărită apoi în 1615). Cea mai veche carte letonă este din anul 1585 o carte de catechism catolic. Deci 1500 și nu 1800! Pentru lituaniană vezi articolul în engleză Lithuanian language unde sunt imagini cu „The oldest surviving manuscript in Lithuanian (around 1503), rewritten from 15th century original text.”, First Lithuanian book (1547) The Simple Words of Catechism by Martynas Mažvydas. O limbă care, după părerea glumeță a autorului articolului românesc, ar fi început să fie scrisă abia în secolul XIX nu ar fi avut acum acea enciclopedie „The Grand Dictionary of the Lithuanian language, consisting of 20 tomes containing more than half a million headwords”. Unde este enciclopedia corespunzătoare a României? --84.250.128.4 (discuție)

Pentru că tot s-a vorbit de baltă, sunteți în situația, că unii dau cu pietre-n baltă și alții se străduiesc să le scoată! 16 ianuarie 2010 17:19 (EET) --84.250.158.224 (discuție) 23 ianuarie 2016 21:42 (EET)

Vă mulțumesc pentru semnalare erorii și, personal cred că aveți dreptate referitor la conținutul respectivului articol. Cred că totuși acele lucruri au rămas scrise acolo pentru că cei care nu se pricep (unde mă includ) le-au ignorat, iar cei care se pricep (unde vă includ) au preferat să stea deoparte. Pentru că alternativa la De ce nu faci tu ceea ce știi să faci bine?, nu e decât Să te mulțumești cu ce fac alții, care o fac prost. E o chestie de opțiune personală, de dorință de implicare și de ce ne dorim să avem. Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 24 ianuarie 2016 08:53 (EET)


Este foarte simplu, dacă o pagină respectă o anumită linie sau este scrisă de cineva drag, rămâne ani de zile.
Domnule Măcreanu, avem niște cerberi ai politicilor wikipedia, care dau revert, când este cazul, până în pânzele albe, indiferent de surse, indiferent de argumente, iar pe acea pagină, inspirată din viața lui Săveșcianicus, acei domni au reușit doar să ceară surse după atâția ani? Dumneavoastră glumiți? Domnule, aveți reguli, alea cu iubita enciclopedie, care trebuie să conțină chestii acceptate, nu cercetări originale, chiar dacă sunt chestii notorii susținute de surse primare. Aplicați-le unitar! Nu există dorință de a elabora subiectul!? Vă dau eu o idee simplă, deschideți pagina, ștergeți tot și scrieți „Limbile baltice sunt un grup de limbi indoeuropene înrudite cu limbile slavice. Acest grup este constituit din limbile: letonă, lituaniană, prusacă, sudoviană etc.” Nu văd complicația și necazul, doar refuzul de a aplica regulile Wikipedia!
Utilizator:Dan Mihai Pitea, sunteți un paznic neînfricat al acestor concepte, cum se poate să nu ștergeți rânduri care nu-s susținute? Cred că nu ați luat la cunoștință, de asta vă invoc. O zi frumoasă! Viuser (discuție) 15 februarie 2016 05:29 (EET)
Scuze, am fost ocupat să combat o știre de pe prima pagină la Wikipedia germană – o pagină accesată în medie de vreo 500.000 de ori – care sugera că marea schismă din 1054 a avut loc între catolici și Biserica Ortodoxă Rusă (Pfui Teufel! Rasiermesser!). Știrea a fost corectată de un cerber cu statut de Sichter (patrulator). Eu m-am scos. Dau leapșa mai departe la Accipiter Q. Gentilis. --Mihai (discuție) 15 februarie 2016 21:01 (EET)
S-au uitat prea mult la o anumită televiziune. Am văzut și eu minunea pe mai multe site-uri de știri din est. Există o minipropagadă despre continuitatea Imperiului Roman prin Moscova, patriarhul fiind supus împăratului, tradițional, legăturile sunt evidente, din moment ce la Constantinopol nu avem Cezar, iar Putin a recepționat de câteva luni titlu via un bust!!!. :) Dacă se întâlnea cu Patriarhul Bulgariei, aveau o scuză, recunoscută înainte de schismă, „amintiri” frumoase bogomiliste și catare etc. Revenind la subiect, apreciez că ați rezolvat problema!
O seară plăcută!Viuser (discuție) 15 februarie 2016 23:09 (EET)

Wikimedia CEE Spring 2016[modificare sursă]

FYI, se discută zilele astea despre organizarea Wikimedia CEE Spring 2016, un concurs de scriere despre țările din partea asta de lume. Dacă cineva vrea să înlocuiască concursul de scriere, asta ar putea fi o posibilă idee.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2016 21:28 (EET)

Pe scurt, este un concurs în care participanții scriu articole despre țări din Europa centrală și de est, în afară de țara de origine. Noi, ca Wikipedia română, trebuie să facem o listă de articole referitoare la România și Republica Moldova, despre care trebuie să scrie participanții din restul țărilor. La rândul nostru le întoarcem serviciul.
Îmi asum organizarea la Wikipedia română.
Trebuie să:
  • Alegem cel puțin 100 de articole în cel puțin șase din următoarele categorii: Cultură, Natură și geografie, Economie, Societate, Sport, Politică, Transport, Istorie, Științe, Edicație, Femei.
  • Stabilim un set de reguli pentru concurs.
Propun să începem cu următoarele idei, ciupite de pe pagina oficială a concursului - m:Wikimedia CEE Spring 2016, aflată încă în stadiu de dezvoltare:
  • Pentru a participa la concurs, participantul trebuie să scrie / dezvolte cel puțin un articol cu +300 cuvinte.
    • Articolele sunt descalificate automat dacă nu conțin surse verificabile și dacă nu întrunesc condiția cantitativă de 300 cuvinte.
  • Participanții primesc un anumit credit pentru inițiativa de a scrie articole despre țările Europei centrale și de est, care nu sunt listate în concurs.
  • Câștigători sunt declarați utilizatorii care au scris / dezvoltat cele mai multe articole.
Consider că o să ne complicăm inutil încercând să evaluăm calitatea articolelor scrise, așa că ne oprim la evaluarea participanților după acest singur criteriu cantitativ.
Opinii! //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 30 ianuarie 2016 23:10 (EEST)
Una din țările de anul trecut (nu mai țin minte care) avea un sistem de ponderi ceva de genul: 0 - nu îndeplinește criteriile minimale; 1 - îndeplinește niște criterii minimale; 2 - îndeplinește un set de criterii mai ridicat. Mi se pare o idee bună.--Strainu (دسستي‎)  30 ianuarie 2016 23:45 (EET)

Utilizator cu nume schimbat[modificare sursă]

Vreau să vă anunț că utilizatorul Shell890 și-a schimbat numele în Romanichthys Valsanicola. Romanichthys Valsanicola 27 ianuarie 2016 15:29

Colaborare cu wikipedisti experimentati[modificare sursă]

Buna,

Reprezint TraLaLa, canalul de YouTube cu cantecele pentru copii https://www.youtube.com/user/CanteceCopiiTraLaLa . Suntem urmariti de peste 1 milion de familii cu vizualizari lunare de peste 60 milioane. Practic suntem cei mai mari producatori de muzica pentru copii din Romania. Ne intereseaza sa cream cateva pagini de Wikipedia. De exemplu pagina TraLaLa (avem inregistrata si marca la OSIM), de modificat paginile unor colaboratori (Mihai Constantinescu, Nelu Vlad...). Din lipsa de timp si experienta pe Wikipedia dorim o colaborare cu o persoana care sa creeze/modifice paginile. Daca este cineva interesat, va rog sa ma contactati, ulterior sa discutam si partea financiara, sa ne comunicati un pret pentru serviciile oferite.

Multumesc.

Alexandru Badan Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex wiki ro (discuție • contribuții).

Două lucruri. În timp ce nu e interzisă practica, ea este în general văzută cu suspiciune și este nevoie de transparență. A se vedea detaliile de aici. În al doilea rând, paginile referitoare la subiectul de mai sus pot fi păstrate doar dacă îndeplinesc criteriul general de notabilitate; oricâți bani ați plăti cuiva, dacă subiectul nu este notabil, articolul va fi șters mai devreme sau mai târziu. Pe scurt: nu munca minunată pe care o faceți contează, nu zecile de mii de vizualizări șamd, ci dacă publicații terțe au scris despre acel canal de YouTube (sau subiectele asociate). Disclaimer: Acest răspuns este doar o informare de curtoazie, nu am nici un interes să colaborez, așa că vă rog să nu mă contactați privat; dacă aveți nelămuriri, întrebați cel mai bine aici. --Mihai (discuție) 29 ianuarie 2016 12:35 (EET)
Ar fi o idee bună să propuneți bibliografie și să aflați pe ce baze se pot scrie articole. Nu mă pot pronunța despre notabilitatea canalului TraLaLa, dar pot spune că sunt multe canale de YouTube cu activitate bogată, dar ceea ce contează pentru notabilitate sunt sursele independente care vorbesc despre el.
Un subiect interesant pentru acest domeniu ar fi însă chiar cântecele pentru copii. Ar fi interesant de știut cine le-a compus, cum s-au diseminat... De exemplu, Vine, vine primăvara, sau Iepuraș coconaș. Avem atâtea articole despre seriale TV pentru copii, dar ceva atât de simplu și de prezent în viața cotidiană a copiilor, cum sunt cântecele pe care le cântă mereu la grădiniță, nu este tratat deloc, iar notabilitatea lor este aproape intuitivă. —Andreidiscuţie 29 ianuarie 2016 13:35 (EET)
Andrei........ vezi Maica Smara. Asybaris aport 29 ianuarie 2016 13:41 (EET)

Multumesc pentru mesaje. Legat de notorietate: sunt 250000 vizualizari lunare din alte platforme, in special site-uri care au dat embed la clipuri. 50000 distribuiri lunare ale continutului. Cred ca pagina ar avea mai mult trafic decat multe alte articole.

Ma gandeam si eu la informatii despre cantecele de copii. Pot pune la dispozitie versurile, autorii, partitura...

Sper sa gasesc pe cineva interesat. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex wiki ro (discuție • contribuții).

În paginile Wikipediei nu se plasează reclame, nici măcar mascate, așa că traficul nu este un obiectiv al Wikipediei — nu există nicio politică care să specifice că ar trebui făcut ceva pentru trafic. --Turbojet 29 ianuarie 2016 15:02 (EET)
Subscriu la tot ce au scris colegii deasupra, însă aș vrea să întăresc în mod particular trimiterea la politica de notabilitate – folosiți termenul „notorietate”; nu-l confundați cu notabilitatea, așa cum este ea înțeleasă la Wikipedia. Vă sugerez chiar să petreceți câteva minute parcurgând textul politicii; ne va face viața mai ușoară tuturor. --Gutza DD+ 29 ianuarie 2016 15:58 (EET)
Pentru 200 - 300 de euro eu cred ca oricine ar fi motivat sa faca treaba, desigur in conditiile de mai sus. Plata, desigur in avans. Asybaris aport 29 ianuarie 2016 16:17 (EET)
Vreau sa ne intelegem ca nu ar fi vorba de reclama din puctul meu de vedere. Suntem suficienti de cunoscuti, iar fanii nostri stiu unde sa ne gaseasca.
Am observat ca daca caut pe google "versuri O brad frumos" imi da ca rezultate o multime de pagini unde se gasesc versurile, dar pline de reclama. Tot ce vreau este sa se gaseasca aceasta informatie pe wikipedia. Mi se pare mai OK sa dau click aici decat sa merg in alta parte, pentru ca ar reprezenta garantia unei surse credibile.
Poate parea ciudat ca suntem dispusi sa platim pentru acest lucru, dar depunem multe eforturi ca sa ajutam parintii in educatia copiilor lor.
Legat de buget, este similar cu ce ne-am gandit si noi. Doar sa ia cineva legatura. Nu ne-ar deranja chiar sa fie 2-3 persoane care lucreaza la acest lucru.
Nu dorim sa intram in conflict cu politicile wikipedia.
Legat de "notorietate" despre care se tot vorbeste... Nu ne-am dorit niciodata publicitate. Daca am da un comunicat de presa am aparea imediat pe sute de site-uri de stiri / bloguri. Credeti-ne ca pe alte proiecte am facut ceva similar si am reusit. Ne pricepem. Dar la TraLaLa nu ne dorim stiri.
Cred ca era mai usor si mai putine discutii daca printre cei care au comentat erau parinti de copii mici :)
Alex wiki ro (discuție) 29 ianuarie 2016 17:30 (EET)

Asybaris01 este sarcastic. Să fiu scurt:

  • Nimeni nu trebuie niciodată plătit să scrie pe Wikipedia;
  • În genere, aici nu se dau bani și nu se primesc bani (în afara concursurilor de scriere);
  • Dacă vreți ca „această informație” să apară pe Wikipedia, nimeni nu o să o facă pentru Dvs., decât dacă singur o vrea;
  • Insist să citiți pagina Wikipedia:Notabilitate înainte de a continua.

//  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 29 ianuarie 2016 17:42 (EEST)

Am inteles. Am si citit. Am observat ca multe cantecele pentru copii in limba engleza au pagini de wikipedia Exemple https://en.wikipedia.org/wiki/Five_Little_Monkeys https://en.wikipedia.org/wiki/Hush,_Little_Baby https://en.wikipedia.org/wiki/One,_Two,_Buckle_My_Shoe

Sunt sute de carti care au publicat cantecele in limba romana. Intrebare: chiar unele dintre ele nu sunt notabile? Alex wiki ro (discuție) 29 ianuarie 2016 18:04 (EET)

Nu contează unde și de câte ori este publicat un cântecel, ci unde și cât se vorbește despre cântecel. Nu e vorba de ce face TraLaLa (cu cele mai bune intenții), ci dacă sursele de încredere (de exemplu presa serioasă) vorbește despre TraLaLa. Doar asta contează la stabilirea notabilității pe Wikipedia. --Turbojet 29 ianuarie 2016 18:33 (EET)
D-le Alex stiti ca lucrurile nu se pot face strigand in gura mare pe strada. Vedeti cine este mai bun pe wikipedia romaneasca si discutati cu el. El va stii in functie de ce documentatie aveti ce anume trebuie sa va ceara in plus ca informatii, surse de presa, carti, surse de incredere de pe internet etc... pentru ca subiectul sa poata fi pus pe ro.wikipedia.org. El cand va posta pe wiki ceva despre TraLaLa va fi constrans de ceilalti contribuitori la SURSE NOTABILE. Dv va intelegeti cu el la bani si el se va lupta cu ceilalti. Acum, ca ati facut publica dorinta de a da 200-300 euro de caciula pentru a realiza dezideratul, va dati seama ca CEL/CEI ALES/ALESI vor avea de furca cu restul, care vor fi invidiosi ca cineva castiga bani. Adica v-ati facut dusmani strigand pe strada ca dati bani. Situatia este fara iesire dupa mine, invidiosii va vor vrea terminat. Asybaris aport 29 ianuarie 2016 18:55 (EET)
Big smile.png --Turbojet 29 ianuarie 2016 19:36 (EET)
Și, în plus, Direcția Națională Anticorupție îi vânează cu osârdie pe cei ce oferă mită și fac trafic de influență! --Miehs (discuție) 29 ianuarie 2016 20:35 (EET)
Răilor.... eu vorbesc serios vrând sa raman fara concurenta. Asybaris aport 29 ianuarie 2016 20:41 (EET)

Ok. Am inteles cum sta treaba. De la o intentie serioasa se ajunge la misto-uri. Multumesc. Alex wiki ro (discuție) 29 ianuarie 2016 21:04 (EET)

Informație semnificativă doar pentru alte limbi[modificare sursă]

Traduc articolul Limba estonă din engleză. Ultimul paragraf al secțiunii „Ortography” vorbește despre o problemă în scrierea cuvintelor estone pe limba engleză. Ar trebui să traduc și acel paragraf? Este el necesar pentru un proiect pe limba română? Și, în general, este necesar să se traducă pe română informație valabilă doar pentru limba în care era scris originalul? --Biolongvistul () 29 ianuarie 2016 21:40 (EET)

Aveți perfectă dreptate, în varianta de limbă română, paragraful ar trebui orientat spre vorbitorii de limba română. —Andreidiscuţie 31 ianuarie 2016 17:32 (EET)

Format:Harta de localizare Premetroul din Antwerpen[modificare sursă]

Bună ziua,

M-am apucat să traduc din franceză și neerlandeză toate informațiile care există despre premetroul din Antwerpen. Am fost nevoit să folosesc și unele formate, lucru la care nu mă pricep prea tare. Unele mi-au ieșit bine, altele nu. Spre exemplu acesta, adus de aici. La început a părut că funcționează foarte bine, dar la unele stații dă rateuri și le afișează poziția la ceva distanță de rețeaua de tramvai de pe hartă. Exemplul cel mai flagrant e aici, spre deosebire de versiunea neerlandeză, dar nu e singurul loc în care stația nu e bine poziționată pe hartă. Pe de altă parte, dacă accesez direct legătura web furnizată de coordonate pic fix pe poziția reală a stațiilor, deci nu coordonatele sunt greșite, ci probabil poziționarea hărții rețelei. Dar cum e posibil acest lucru când, cu exact aceleași date, ea funcționează perfect la Wiki în neerlandeză? Mulțumesc anticipat pentru ajutor! --Nenea hartia (discuție) 30 ianuarie 2016 13:08 (EET)

În primul rând, stațiile au alte coordonate la ro.wp și nl.wp; e deci normal să fie plasate în alte locuri pe hartă. În al doilea rând, mie îmi apare chiar mai aiurea pe harta de la nl.wp (presupunând că liniile roșii sunt cele ale premetroului). E posibil deci să fie 2 probleme: și harta să fie greșită, și coordonatele. Nu există o locație oficială pe care s-o puteți folosi?--Strainu (دسستي‎)  30 ianuarie 2016 14:05 (EET)
Am modificat, dar cu același rezultat. Coordonatele care sunt afișate în partea superioară a infocasetei 51°13′08″N 4°25′55″E / 51.21889°N 4.43194°E / 51.21889; 4.43194 mă trimit exact în locul în care se află stația, deci sunt corecte. Dar, odată introduse ca și grade zecimale (51.218889,4.431944) în harta de localizare din partea de jos a infocasetei, ele mă scot de pe traseul premetroului. N-ar trebui să vi se pară aiurea pe harta nl.wp. Dacă vă uitați cu atenție, stația pică pe o ramură colorată cu roșu extrem de subțire a premetroului, care în prezent nu este utilizată. --Nenea hartia (discuție) 30 ianuarie 2016 14:50 (EET)

Rezolvat Rezolvat Ați pus legenda în câmpul destinat indicatorului [2], ceea ce îl muta cu o linie mai jos. De asemenea, câmpul width e implicit în pixeli, nu mai trebuie precizată unitatea.--Strainu (دسستي‎)  30 ianuarie 2016 15:26 (EET)

Mulțumesc mult! --Nenea hartia (discuție) 30 ianuarie 2016 15:28 (EET)

Fișier[modificare sursă]

Nu sunteți de acord că fișierul acesta este în domeniul public pe motivul lipsei de originalitate? --Mihai (discuție) 30 ianuarie 2016 23:37 (EET)

Părerea mea că imaginea este în domeniul public de la început deoarece a fost publicată în 1922, cu un an înaintea apariției primei legi a drepturilor de autor în România - Legea nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietății literare și artistice. --Macreanu Iulian (discuție) 31 ianuarie 2016 08:11 (EET)
Mă tem că protecția prin drepturile de autor a fost retroactivă. Nu pot găsi informații despre un „prag” legat cu data 1923, cum este cazul în Statele Unite (a se vedea, de pildă, graficul decizional despre domeniul public în România). Totuși, sunt de acord cu Mihai. Punerea în pagină și tipografia sunt destul de simplu. Numai logo-ul ar putea fi o problemă, dat cred că este OK. Jastrow (discuție) 31 ianuarie 2016 13:12 (EET)
Unul din principiile fundamentale ale dreptului este că legea decide doar pentru viitor, retroactivitatea fiind o excepție și aplicabilă de regulă în cazuri care țin de viața și libertățile ființei umane. Retroactivitatea în materie de drept patrimonial ar crea haos. Oricum, presupunând că ar fi existat o astfel de prevedere, ea ar fi trebuit să se regăsească în legea din 1923, ceea ce nu e cazul. --Macreanu Iulian (discuție) 31 ianuarie 2016 20:28 (EET)
Înainte de L126/1923 era în vigoare Legea presei din 1862, care zicea „10 ani de la moartea autorului”. Presupunând că autorul avea cel puțin 20 de ani și a trăit cel mult 90 de ani, iar L126/1923 nu a prelungit termenul de 10 ani, ar veni că aceste drepturi au expirat cel mai târziu prin anul 2000, însă conform algoritmului de la Wikipedia:Drepturi de autor în România, fără a cunoaște autorul machetei copertei și moștenitorii lui situația este neclară.
În privința lipsei de originalitate, iar e dubios, că dacă se vede dintr-o privire că e o copertă realizată de o anumită editură înseamnă că este suficient de personalizată.
Nu vă impun nimic, semnalez doar posibilități. --Turbojet 31 ianuarie 2016 20:49 (EET)
În materia drepturilor de autor se aplică prelungirea duratei de protecție aproape mereu retroactiv. De pildă, articolul 18 al Convenției de la Berna: „Prezenta convenție se aplica tuturor operelor care, in momentul intrării sale in vigoare, nu au trecut inca in domeniul public al tarii lor de origine, prin expirarea duratei protecției.” De asemenea, directiva 98/71/CE privind desene și modele industriale și directiva 2011/77/UE privind drepturile conexe au avut efecte retroactive.
Turbojet, nu înțeleg propoziția „dacă se vede dintr-o privire că e o copertă realizată de o anumită editură”. În opinia dvs, coperta aceasta se pot recunoaște chiar în lipsa logo-ului? De ce, prin tipografia sau formatarea? (Este o întrebare adevărată.) Jastrow (discuție) 31 ianuarie 2016 21:18 (EET)
Nu știu multe cărți de atunci, dar am mai văzut câteva. O editură avea o machetă de copertă (îi puteți spune și lipsă de imaginație, sau lipsă de mijloace, sau chiar intenție comercială) astfel că destule cărți semănau una cu alta și cei ce le cumpărau le recunoșteau, ceva gen „a, tot de la Cartea Românească”. La logo-uri contează fontul, amplasarea, culorile, chiar dacă fiecare element în parte nu este cine știe ce original. Se poate și la coperte. Asta am vrut să spun. --Turbojet 31 ianuarie 2016 21:30 (EET)
- Cred că seface o confuzie de termeni. Art 18 al Convenției de la Geneva nu acționează retroactiv, ci decide pentru viitor, în sensul prelungirii protecției operelor care nu au trecut inca in domeniul public, ceea ce e perfect normal. În acest caz, a acționa retroactiv ar însemna de a reintroduce sub protecție, opere deja aflate în domeniul public.
- Pe de altă parte e o diferență fundamentală între Legea nr. 126 din 28 iunie 1923 și Legea presei din 1862: legea din 1923 este cea care crează dreptul de proprietate intelectuală în România. Legea din 1862 recunoaste scriitorilor, compozitorilor si creatorilor de opera nu un drept de proprietate asupra operei ci, “dreptul de a se bucura ca de o proprietate, in tot timpul vietii lor, de dreptul de a reproduce, vinde sau ceda operele lor".[1] Adică nu o proprietate ci mai degrabă un uzufruct. Iar legea din 1923 nu putea prelungi termenul unui drept care nu exista juridic la data creării operei, în 1922. --Macreanu Iulian (discuție) 31 ianuarie 2016 22:07 (EET)

    Jastrow, prelungirea duratei de protecție pentru operele care nu au intrat în domeniul public nu e considerată aplicare retroactivă, pentru că evenimentul la care se referă e încă în viitor. Aplicare retroactivă era ce voiau să facă (sau au făcut greșit) parlamentarii români în '96, când au decis că și operele care intraseră în domeniul public treceau la perioada de viață+70 și care a cauzat 8 ani de confuzie și decizii contradictorii ale instanțelor.

    În rest, referitor la ce zice Turbojet, se poate determina cât de în urmă merge "modelul" respectiv?--Strainu (دسستي‎)  31 ianuarie 2016 22:09 (EET)

    Ba da, art. 18 este considerat retroactiv, pentru că a modificat durata de protecție nu numai pentru opere viitoare, ci și pentru opere deja existente. În plus, ați uitat „prin expirarea duratei protecției”. De fapt, opere deja aflate în domeniul public în alt mod (de pildă pentru că formalitățile nu au fost îndeplinite) au fost protejate din nou. În mod similar, URAA a restabilit protecție de copyright în Statele Unite pentru opere încă protejate în țara de origine, ceea ce a creat probleme majore pentru Commons (a se vedea Commons:URAA-restored copyrights).
    În ceea ce privește coperta în cauză, nu cunosc destul de bine dreptul românesc și mă voi opri aici. Nu pot spune decât că, dacă fișierul ar fi pe Commons, l-aș păstra probabil pe motivul lipsei de originalitate. Jastrow (discuție) 31 ianuarie 2016 22:37 (EET)
    Ok, mulțumesc pentru intervenții. Am schimbat licența aici. --Mihai (discuție) 8 februarie 2016 13:20 (EET)

    Listă de articole pentru Wikimedia CEE Spring 2016[modificare sursă]

    În continuarea discuției de mai sus (#Wikimedia CEE Spring 2016), vă invit să adăugați propuneri la Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016/Articole. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 31 ianuarie 2016 16:55 (EEST)

    Politicieni condamnați penal[modificare sursă]

    Eu am adăugat la articolele partidelor secțiuni speciale în care am menționat politicienii condamnați penal de la fiecare partid. Văd că am primit diverse avertizări de la cineva care îmi spune că indivizii respectivi au fost condamnați, nu partidele. Deci partidele care i-au propus nu poartă nicio vină? Eu cred că poartă o mare parte din vină. Eu nu intru în polemică cu nimeni, vreți să aveți această informație, bine, nu vreți s-o aveți, e treaba dvs. Eu cred că nu faceți bine dacă o ștergeți.--2A02:2F0B:B06F:FFFF:0:0:BC1A:8415 (discuție) 1 februarie 2016 20:48 (EET)

    Răspunderea penală este individuală. Niciun partid politic nu a fost condamnat de către justiția din România după 1989, nici măcar PCR. Dacă doriți să o faceți pe justițiarul pe paginile Wikipediei, scrieți despre condamnările penale în articolele despre indivizii respectivi (cum au mai făcut și alți anonimi, posibil clone ale dvs., sau cum a făcut Ark25) - nu vă va împiedica nimeni. Nu trebuie culpabilizat un grup întreg (în cazul de față unele partide) pentru faptele membrilor săi. Sper că nu veți faceți acest lucru și la articolul București, unde își au domiciliul mulți dintre acești infractori. --Bătrânul (discuție) 1 februarie 2016 20:55 (EET)

    În cazul partidelor actuale din România o mare parte din politicienii de rang înalt (miniștri sau parlamentari) sunt corupți, deci nu e vorba de un procent mic, ci de unul mare care reflectă o anumită putreziciune de fond în selectarea celor împinși în față, asta e impresia generală la nivelul populației și eu cred că e corectă. Cei condamnați definitiv sunt mult mai puțini, sunt cei care au fost dovediți de justiție. Cum ar fi o carte despre istoria Partidului Comunist Român fără o secțiune specială cu condamnații definitiv pentru corupție, genocid, etc? Nu este culpabilizat un grup întreg, ci conducerea care promovează aceste persoane. Iar dacă această conducere promovează decenii la rând persoane care se dovedesc corupte atunci partidul respectiv are o problemă mare.--2A02:2F0B:B06F:FFFF:0:0:BC1A:8415 (discuție) 1 februarie 2016 21:17 (EET)

    Partidul Comunist Român a fost condamnat la nivel oficial în Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România din 2006, care a fost scris de niște istorici http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2007-12-20-2118604-0-raportul-tismaneanu.pdf--2A02:2F0B:B06F:FFFF:0:0:BC1A:8415 (discuție) 1 februarie 2016 21:31 (EET)

    Abordarea dumneavoastră s-ar potrivi într-o carte cu acest subiect, pe care vă sugerez să o scrieți. Aici, ea încalcă o politică oficială a proiectului: Wikipedia nu este o tribună. -- Victor Blacus (discuție) 1 februarie 2016 21:37 (EET)

    Și manualele, care poartă sigla statului român, condamnă diverse partide (Partidul Comunist Român, bolșevicii de la ruși, mișcările fasciste din diverse țări, etc). Iar aceste manuale sunt surse de încredere foarte bune, deci informația de acolo este enciclopedică. --2A02:2F0B:B06F:FFFF:0:0:BC1A:8415 (discuție) 1 februarie 2016 21:42 (EET)

    „Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste etc.” și „manualele” nu sunt o instanțe judecătorești din România, așa că nu pot să condamne penal pe nimeni; vedeți și articolul Justiția în România. În altă ordine de idei, ro.Wikipedia are destule deficiențe, dar dacă o transformăm în forum de controverse politice ne îndepărtăm definitiv de scopul principal, acela de a scrie o enciclopedie. Toate partidele politice (nu numai cele din România) au „păcatele” lor, dar a le denigra în bloc înseamnă a renunța la democrație în forma ei actuală. Eu unul nu vreau să renunț... --Bătrânul (discuție) 1 februarie 2016 21:49 (EET)

    Raportul respectivei comisii și manualele sunt surse de încredere pentru o enciclopedie, deci ce se spune acolo merită să fie trecut într-o enciclopedie, asta e ideea. Partidele politice au avut și au în continuare un rol preponderent pozitiv în istorie, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să le arătăm minusurile. Iar a le arăta minusurile nu înseamnă că renunțăm la democrație, ci înseamnă că le criticăm constructiv pentru a le forța să se schimbe în bine. Și adeseori partidele chiar se schimbă în bine în urma unor critici venite din societate (presă, organizații civice, personalități, etc)--2A02:2F0B:B06F:FFFF:0:0:BC1A:8415 (discuție) 1 februarie 2016 22:14 (EET)

    Nu deturnați rostul acestei discuții („Eu am adăugat la articolele partidelor secțiuni speciale în care am menționat politicienii condamnați penal de la fiecare partid. Văd că am primit diverse avertizări de la cineva care îmi spune că indivizii respectivi au fost condamnați, nu partidele.”). Nici raportul comisiei respective, nici manualele de care spuneți nu fac nicio referire la condamnările penale ale partidelor (nici măcar la cele ale indivizilor) pe care tot insistați în a le adăuga la articolele despre partidele din România, deși vi s-a atras atenția că acest lucru încalcă politicile oficiale ale Wikipediei (WP:PDVN și WP:NU#TRIBUNA). --Bătrânul (discuție) 2 februarie 2016 07:40 (EET)
    În ce mă privește, sunt convins că menționarea unor politicieni de marcă ai partidului care au fost condamnați (precum și eventuale statistici - ex: „X miniștri, Y prefecți și Z primari din acest partid au fost condamnați”) este absolut în regulă, în cadrul articolului despre un partid politic. Nu e vorba de a culpabiliza partidul - așa cum menționarea corupției în articolul România nu culpabilizează România. Pentru menționarea unui număr mare de condamnați, există liste speciale - Listă de politicieni români implicați în scandaluri publice Ark25  (discuție) 2 februarie 2016 10:11 (EET)

    Foarte bună și utilă această listă, Ark25, am găsit în ea informații care îmi lipseau, ar fi bine să fie mereu updatată --2A02:2F0B:B0FF:FFFF:0:0:567F:CAC3 (discuție) 2 februarie 2016 13:56 (EET)

    Eu cred că ar fi trebuit să existe o listă a tuturor persoanelor notabile condamnate, astfel încât să nu discriminăm o minoritate (politicienii). Ce părere aveți? Și această listă (a politicienilor)să fie inclusă în ea! Ar avea aplicabilitate de exemplu, dacă o persoană publică (vedetă, politician, jurnalist) a făcut un accident cu mașina și a omorât pe cineva, să nu se șteargă fapta așa ușor. Televiziunile pot fi plătite să șteargă toate știrile despre persoana respectivă și astfel că fapta va fi uitată de public . Noroc că există https://archive.org/ pentru a recupera acea știre cu potențială ștergere. Asta nu înseamnă că discredităm acele persoane ci pur și simplu să le memorăm faptele fără să-i judecăm (cine nu dorește să fie bogat fără efort?). --Petreleon (discuție) 19 februarie 2016 01:30 (EET)
    Asta se poate realiza printr-o simplă categorisire a articolelor.
    Side note: în unele țări, televiziunile nu sunt plătite, ci obligate de lege să șteargă aceste știri, pentru a facilita reinserția în societate a unei persoane condamnate și care și-a ispășit pedeapsa. În tot cazul, cel puțin la noi se aplică WP:BPV. —Andreidiscuţie 19 februarie 2016 10:18 (EET)

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din martie 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în martie 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  2 februarie 2016 00:17 (EET)

    Despre cum se pot proteja datele personale[modificare sursă]

    Ați văzut ce s-a întâmplat în ultima perioadă? V-a plăcut? Primul „stâlp” al Wikipediei spune că aceasta este o enciclopedie, liberă, adică care culege materiale libere de drepturi de autor, iar oricine poate ajuta la culegerea acestor materiale. În mod ciudat, Wikimedia are o politică de protejare a identității, în stilul celei de protejare a martorilor și informatorilor, deși este foarte clar că informațiile obținute astfel nu pot figura pe Wikipedia. Este treaba Fundației Wikimedia de ce este așa și nu propun să discutăm politica respectivă în sine, ci cum a fost ea deturnată pentru a „împușca” oameni care chiar scriu enciclopedia.

    S-a văzut că clamarea în gura mare a cererilor de protecție duce la rezultate exact inverse, conform efectului Streisand, după cum bine s-a remarcat. În plus, efectul a fost de provocare, a dat ocazia unor oameni să reacționeze ca în viața normală, diferit de politica Wikipediei. Aceste reacții au fost folosite ca muniție împotriva lor. Privind retroactiv, se pune întrebarea dacă nu chiar acest lucru s-a dorit, „pedepsirea” unora care au „atentat” la imaginea unui politician.

    Pornind de la întrebarea Se dorește sau nu ascunderea acelor date personale?, cred că problema trebuie rezolvată radical. Accept politica Wikipediei așa cum este ea, însă fac unele considerații privind procedura de aplicare.

    Pentru a evita efectul Streissand, cererile din partea celui care reclamă protejarea datelor ar trebui adresate nu comunității, ci direct celor care pot efectiv face ceva pentru protejarea lor, în speță administratorii, și cât mai discret, practic prin metoda de contact prin email. Administratorii pot ține un jurnal al acestor cereri invizibil pentru public, de exemplu într-o pagină ștearsă, iar în baza mențiunilor de acolo pot oculta în istoric informațiile reclamate. Iar pe paginile accesibile publicului orice astfel de referire, inclusiv reclamațiile, să fie șterse on sight, protejând alți utilizatori de reacții pentru care ar putea fi acuzați. Persistarea în reclamații la vedere ar trebui și ea considerată ori o încercare de divulgare a datelor personale și sancționată ca atare, ori o declarație publică de recunoaștere a acestor date („eu sunt cel vizat și cer ca datele despre mine să dispară”).

    Consider că această propunere este exact în spiritul politicii actuale a Wikipediei. --Turbojet 2 februarie 2016 11:15 (EET)

    Încă din 1 octombrie 2015 am trimis un e-mail lui Pafsanias în care îi ceream să-și folosească puterile de admin ca să ascundă anumite DIFFuri cu încercări de dezvăluire de date personale. Nu a făcut acest lucru, ci din contră, a sprijinit alte încercări de același tip, susținînd, printr-o blocare efectuată, că cineva care elimină încercări de dezvăluire de date personale de pe propria sa pagină de utilizator este vinovat de "vandalism". Divulgarea de date personale fără acordul wikipedistului implicat este exact ce spune politica, adică hărțuire. În special nu se justifică acest lucru cînd nu există războaie de editare provocate de utilizatorul respectiv, iar editările sale au fost necontroversate. Dacă un wikipedist nu a contestat editările altuia nici în momentul în care au fost făcute, nici ani de zile ulterior, dar apoi încearcă să dezvăluie, fie și prin aluzii, identitatea reală a unui wikipedist, pretextînd că acesta a încălcat PDVN pe motiv de interese personale, este limpede că pe wikipedistul respectiv nu îl preocupă calitatea articolelor Wikipedia ci hărțuirea utilizatorului respectiv. Cînd sînt probleme la un articol, prima măsură ar trebui să fie editarea articolului pentru corectarea lor, apoi discuții pe pagina de discuție a articolului, nu lansarea de speculații despre motivele ascunse pentru care cineva a făcut anumite editări (iar cînd nici nu se încearcă corectarea editărilor incriminate, ci doar se repetă la nesfîrșit anumite speculații, reaua credință e evidentă). Reclamarea încălcărilor politicii la pagina de reclamații e firească și folositoare în interiorul Wikipediei, pentru cunoașterea comportamentului abuziv al unor utilizatori, în special dacă au funcții ori aspiră la funcții în cadrul proiectului. E necesară o cultură a discreției referitoare la identitatea personală, care acum lipsește la rowiki dar se poate crea, fie și prin măsuri sancționatorii. Comunitatea rowiki e mică iar cei din afară habar n-au de paginile administrative cum e și pagina de reclamații, crearea unei culturi a discreției este problema principală. Reclamarea încercărilor de dezvăluire de date personale nu înseamnă recunoașterea corectitudinii acelor date dacă se respectă regulile precizate în politică, adică nici nu se confirmă nici nu se infirmă acuratețea încercărilor de dezvăluire.--MariusM (discuție) 2 februarie 2016 20:07 (EET)
    Confirm existența mesajului e-mail din 1 octombrie. Pe cale confidențială, am discutat cazul și cu alți administratori mai experimentați, care pot confirma și ei, la nevoie.
    @MariusM: puteți descrie aici conținutul celor trei diff-uri la care se referă mesajul, pentru a nu mă acuza din nou că încerc să divulg informații private? Voi putea explica apoi și în public de ce am ajuns la concluzia că cererea de ascundere este nejustificată, deși mi-am exprimat opinia cu privire la această chestiune și în altă parte.
    Cred că dacă doriți realmente o cultură a discreției, cu care sunt de acord, ar trebui să începeți prin a o impune propriei persoane, înainte de a reproșa altora lipsa ei. --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2016 23:19 (EET)
    Dacă un wikipedist nu a contestat editările altuia nici în momentul în care au fost făcute, nici ani de zile ulterior, dar apoi încearcă să dezvăluie, fie și prin aluzii, identitatea reală a unui wikipedist, pretextînd că acesta a încălcat PDVN pe motiv de interese personale, este limpede că pe wikipedistul respectiv nu îl preocupă calitatea articolelor Wikipedia ci hărțuirea utilizatorului respectiv”.
    Dacă acest text se referă la mine, neg hotărât că aș avea vreo vină. Acum un deceniu eram mai dispus să favorizez revoluționarii din Timișoara, neintervenind și lăsându-i să-și promoveze propriul lor punct de vedere, însă pentru asta nu pot fi acuzat de inacțiune, deoarece nicio politică nu mă obliga să acționez. Acum însă nu mai sunt de acord cu manipularea Wikipediei în funcție de interese și nici nu mi se poate cere să nu intervin, deoarece articolele de pe Wikipedia pot fi schimbate și după un deceniu. Pentru a acționa nu am nevoie să divulg nicio dată personală, ci doar să semnalez că în articolele despre evenimentele din 1989 s-au făcut modificări în funcție de interese și care utilizator le-a făcut.
    Consider că și prin acest mesaj dv. agitați situația intenționat, că nu sunteți interesat efectiv de protejarea datelor, ci încercați să prindeți pe picior greșit utilizatorii care nu vă convin, ca să-i eliminați de pe Wikipedia. Cred că de aia v-ați și adresat tocmai lui Pafsanias, care v-a „călcat pe coadă” cu articolul despre Fortuna, și nu altui administrator. --Turbojet 2 februarie 2016 23:41 (EET)
    Faptul că și după ce a fost confirmat de Pafsanias că am încercat să rezolv problema discret, prin e-mail, continuați să pretindeți că eu sînt cel care agit situația intenționat, este ceea ce bănățeanul numește "adding insult to injury". M-am adresat lui Pafsanias fiindcă el însuși săvîrșise o încercare de dezvăluire de date personale și i-am cerut printre altele să-și șteargă propria sa intervenție. Nu m-am repezit să fac reclamație împotriva sa ci am încercat să rezolv totul discret. Nu numai că nu s-a putut, dar ulterior au apărut alte încercări de același fel.
    Dacă dv. Turbojet, ați fost dispus să favorizați revoluționarii din Timișoara la Wikipedia, să vă fie rușine!. Eu niciodată nu mi-am permis să favorizez pe cineva, știind că Wikipedia nu e moșia mea personală, ci că aici trebuie să respect neutralitatea. Cum am revenit anul trecut la rowiki ați început cu atacuri la persoană împotriva mea, prin discreditarea contribuției unui utilizator pe baza simplei apartenențe a acestuia la un grup politic sau social (citat din politica rowiki - "exemple de atac la persoană"), anume încercați să mă discreditați pentru că aș fi revoluționar din 1989. În politica WP:FAP scrie mare: Nu există nicio scuză pentru atacuri la persoană la adresa altor redactori. Care parte din nici o scuză nu o înțelegeți?
    Ideea dv. că un revoluționar din 1989 nu trebuie să editeze articole despre revoluția din 1989 este similară cu a spune că un evreu nu trebuie să editeze articole despre evrei, un medic articole despre medicină ori un preot articole despre religie sau monumente arhitectonice bisericești. Acest punct de vedere al dv. dăunează Wikipediei. Legat de activitatea mea, m-am dus și la enwiki să întreb dacă am greșit cu ceva, pe pagina hipervigilenților conflictelor de interese, și mi s-a confirmat și acolo că n-am greșit nimic: Nu văd vreo problemă să editezi articole despre revoluția română dacă ai participat la ea. Presupun că nu ești menționat în articole ca lider ori altceva...[3].
    La candidatura dv. de admin la care m-am opus, ceea ce a generat supărarea și a dv. și a susținătorilor dv. Accipiter Q. Gentilis și Pafsanias, v-am pus o întrebare care consider în continuare că era foarte potrivită: În loc de revert preferați outingul?[4]. Consider în continuare că nu e de bună credință cineva ca dv. care în 2006, cînd am intervenit la un articol (în urma îndemnului explicit a doi admini de atunci - Strainu și Radufan), m-a susținut [5], în 2007, cunoscîndu-mi foarte bine activitatea (de altfel, întreaga comunitate îmi cunoștea activitatea) ajunsese să mă susțină și pentru funcția de admin [6], iar în 2016 îmi reproșează editări făcute înainte de momentul în care și-a exprimat susținerea pentru mine. Mie mi-au convenit însă reproșurile pe care mi le-ați făcut, fiindcă în sfîrșit cineva îmi reproșa ceva legat realmente de activitatea mea la rowiki, erau DIFFuri făcute chiar de mine, o minge ridicată la fileu. Mă apucasem să iau pe rînd fiecare editare pe care mi-ați reproșat-o[7], fiindcă nu există nimic făcut de mine pe rowiki de care să mă jenez. Dacă n-ar fi închis Strainu discuția n-aș fi lăsat nici o editare incriminată de dv. neexplicată. Ați numit eliminări de texte care nu convin revoluționarilor din Timișoara faptul că am eliminat, de pildă, fragmentul în care scria că Victor Stănculescu l-a îndemnat pe Ceaușescu să țină mitingul din 21 decembrie 1989. Chiar dacă asta ar fi adevărul absolut, tot aveam dreptul să elimin fragmentul cîtă vreme nu fuseseră prezentate surse. Cum anume am ajutat revoluționarii din Timișoara cu asta nu pricep. Dar dacă dv. doriți să reintroduceți asemenea fragmente în articole Wikipedia, eu nu mă voi opune. Wikipedia s-ar face de rîs, dar nu mă mai simt obligat să apăr Wikipedia. Oricum, reintroducerea în articole a unor fragmente care vi se par eliminate fără motiv pare mai de bună credință decît a nu reacționa deloc la articolul respectiv timp de aproape 10 ani, nici măcar la pagina de discuții a articolului a nu exprima vreo opoziție, dar a hărțui utilizatorul care a eliminat fragmentele respective.--MariusM (discuție) 7 februarie 2016 14:19 (EET)
    Vă felicit pentru imensul serviciu electoral pe care i l-ați făcut unui anumit candidat. O să știm la ce ne putem aștepta din partea celor ca dv. Nu mai am de ce continua discuția, nu vreau să fiu acuzat că aș folosi Wikipedia pe post de tribuna. --Turbojet 7 februarie 2016 15:14 (EET)
    Dacă un medic scrie articole despre medicină iar un preot scrie articole despre religie sau monumente arhitectonice bisericești, pentru că aceștia au urmat studii în acele specialități, rezultă din context că despre revoluționari pot scrie doar cei care au studii în specialitatea „revoluționaristică”? --Miehs (discuție) 7 februarie 2016 20:38 (EET)
    Domnule Miehs, la cine vă referiți cînd scrieți că dorește să limiteze editarea articolelor wikipedia despre revoluționari? Eu știam că Wikipedia e un sit la care oricine poate edita și personal n-am oprit pe nimeni să editeze vreun articol wikipedia. Numai despre mine au comentat alții că n-ar trebui să editez articole, și din 2008 încoace le-am făcut pe plac (am foarte puține editări la articole, mai multe în pagini de discuții, dar nici acolo multe că am fost lungi perioade inactiv). Referitor la preoți, există un fost candidat la funcția de admin, care-și exprima opinia că un preot este în conflict de interese dacă editează articole legate de religie [8]. Eu îi pusesem acelui candidat niște întrebări tocmai ca să-și definească clar concepția, mi s-a spus că întrebările mele reprezintă trolling [9], dar cred că e bine că respectivul candidat a explicat limpede cum gîndește. Comunitatea ar trebui și ea să hotărască limpede ce e acceptabil și ce nu la rowiki, iar acuzațiile la adresa unui wikipedist care nu se bizuie pe politici clare ale wikipediei trebuie considerate hărțuire.--MariusM (discuție) 11 februarie 2016 01:25 (EET)

    Conflictul de interese nu poate fi discutat pentru că dacă se discută atunci înseamnă că facem presupuneri despre persoana din spatele pseudonimului. Dar faptul că nu putem discuta conflictul de interese nu înseamnă că el nu există; foarte pe scurt, în opinia mea, conflictul nu se referă la calitatea de revoluționar, ci la calitatea de autor, iar pentru asta avem (din păcate) o sumedenie de precedente. Dar trebuie ca dl. MariusM să decidă în ce măsură vrea în mod onest să discute deschis despre conflictul de interese (lucru lesne de făcut, declinându-și singur identitatea), sau să persiste între două luntri. Este cu siguranță dreptul domniei sale să-și păstreze anonimatul, caz în care trebuie să i-l respectăm – însă atunci ar face bine să accepte faptul că se află în mod justificat într-o zonă gri, unde există o presupunere legitimă și rezonabilă în privința unui conflict de interese care nu poate fi discutat de comunitate tocmai din cauza poziției domniei sale. Cu alte cuvinte, comunitatea mi se pare îndreptățită să suspecteze că dl. MariusM folosește echivalentul moral al unei clone – un cont anonim care susține în mod aparent dezinteresat una sau mai multe poziții pe care nu le-ar putea susține sub identitatea reală. --Gutza DD+ 8 februarie 2016 14:32 (EET)

    În 2007 dv. ați ridicat în fața întregii comunități problema presupusului meu conflict de interese, și atunci comunitatea a dat verdictul. Nu v-a convenit acel verdict și ați continuat să mă hărțuiți. Scriam în 2008: Situația a devenit deja intolerabilă, indiferent pe ce subiect particip la discuții sînt ținta unor atacuri justificate prin presupusa mea identitate, pe ideea că dacă comunitatea nu a acceptat îndepărtarea mea de aici să se facă în așa fel încît să plec singur. Dar dacă în 2007 să zicem că exista un motiv de discuție legat de mine pentru că eram activ la editarea articolelor rowiki, în prezent cum n-am aproape nici o activitate de editare a articolelor (v-am făcut pe plac și am devenit inactiv) discuțiile pe această temă sînt complet nejustificate. Anul trecut am revenit la rowiki fiindcă observasem întîmplător propunerea de ștergere a articolului Lorin Fortuna. Legat de acel articol oricine se uită peste el poate vedea că nu există vreun conflict de interese legat de mine în calitate de autor. Imediat ați comentat, la o discuție care n-avea legătură cu mine, și precizînd că despre subiectul propriu-zis al acelei dezbateri „nu am vreo propunere concretă”, că revenirea mea la rowiki provoacă probleme [10], și a fost semnalul pentru mulți alții să mă hărțuiască. Tocmai acel comentariu al dv. mă face să pun la îndoială buna dv. credință (inclusiv cuvîntul „wikiavocatură” pe care l-ați folosit a fost preluat de alți hărțuitori).--MariusM (discuție) 11 februarie 2016 01:25 (EET)
    Cum toată problema conflictelor de interese e legată de respectarea PDVN, primul lucru care ar trebui să-l facă un wikipedist de bună credință dacă observă încălcat PDVN (din indiferent ce motive, dar conflictul de interese poate fi unul din ele) e să editeze articolul în cauză ca să elimine eventuala „reclamă în interes propriu”, apoi dacă asta nu e destul, să explice ce consideră greșit pe pagina de discuții a articolului, și abia apoi, dacă se ajunge la războaie de editare care nu pot fi curmate altfel, să ridice problema unui eventual conflict de interese în fața comunității. Cine n-a încercat vreo corecție a articolului ci trece direct la acuzații (destul de greu de dovedit în condițiile anonimatului asigurat prin însăși modul cum a fost concepută wikipedia) nu e interesat de îmbunătățirea articolelor wikipedia ci de hărțuirea unui utilizator.--MariusM (discuție) 11 februarie 2016 01:25 (EET)


    Vreau doar să mă lămuriți, despre ce conflict de interese putem vorbi, când wikipedia poate conține mai multe opinii? Înțeleg că indirect se pot avantaja lucrări etc, dar nu văd cum s-ar putea ajunge la un conflict real, din moment ce se permite introducerea unor lucrări? Doar dacă toată wikipedia urmează o anumită cale pe un anumit capitol, să zic, că tot avem problema dialectelor, intră un Adevărat Tulburat și își promovează cartea, schimbând clasificarea limbii de la romanice, la tracice, atunci m-aș gândi că ar putea fi un conflict.
    Apoi, să spunem că bănuiți, dar dacă nu exită date furnizate de utilizator pe wiki, de unde ați ști că este persoana în cauză? Are wiki CIA și nu ne-a informat nimeni? Că aș putea crede că dv. colaborați cu SRI în cazul ăsta pentru a discredita o anumită opinie ce expune o realitate care nu convine sus, dețineți date obținute ilegal și , deja, nu mai vorbim doar de încălcarea regulilor wiki, ci de posibile infracțiuni. Eu nu-s tare pe subiect, dar, dacă tot dezbateți sper, să mă lămuriți cum reușiți să aflați identitatea unei persoane și cine vă dă voie să o expuneți? Eu cred că se referă la a expune o bănuială, care dacă-i credibilă, să devina baza unor măsuri preventive. Altfel cred că avem o problemă. Și nu cred că se referă la orice subiect, adică utilizatorul care avea interes la aticolul mineriadă, dacă nu a fost blocat, să nu poată modifica articolul ”Tigrul bengalez”. Dar aștept mai bine lămurirea. Viuser (discuție) 17 februarie 2016 20:41 (EET)
    Să spunem că eu mi-aș alege numele de utilizator MariusT și aș modifica cu predilecție articole despre muzica românească, aș adăuga lista exhaustivă a cărților lui Marius Țeicu și aș trage peste tot la temă că muzică ușoară cum se făcea la București pe vremea lui Marius Țeicu nu mai găsești. Până la urmă vine unul și spune „mă, ăsta n-o fi Marius Țeicu?” – iar pe urmă observi că pe marius-teicu.ro/blog regăsești istorisite la zi toate pățaniile de la Wikipedia redactorului MariusT.
    Cam așa a fost cu MariusM. Iar după ce face cineva conexiunea și scoate porumbelul e greu să nu observi când MariusT revine la articole despre notabilitatea Angelei Similea. Am ales nume mari ca să fim cu toții familiarizați cu ele; la Marius Țeicu și Angela Similea n-ar exista probleme de notabilitate, dar ați înțeles paralela. Nu l-a căutat nimeni de buletin pe MariusM să i-l publice aici, dar cu așa „pseudonim” e greu să nu observe nimeni că 1+1=2. --Gutza DD+ 17 februarie 2016 21:13 (EET)
    Ok, am înțeles, mi se pare corect. Mulțumesc pentru răspuns. Viuser (discuție) 18 februarie 2016 02:04 (EET)

    Ceausescu[modificare sursă]

    Buna seara, Stiu ceea ce s-a intamplat atunci din povestirile Domnului Malutan. A fost ucis ulterior cu niste scuze patetice! Ceea ati publicat sunt minciuni!!! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de MariIndy94 (discuție • contribuții).

    Vă referiți la modificarea prin care un anonim a șters legătura către articolul Vasile Maluțan? -- Victor Blacus (discuție) 2 februarie 2016 20:10 (EET)

    Infocasete[modificare sursă]

    Aș avea nevoie de ajutor cu Format:Infocaseta Baschetbalist. Celelalte formate pentru fotbaliști sau handabliști merg foarte bine, dar acesta nu corespunde. Nu știu cum ar trebui aranjat. Ce ar trebui făcut? -- Polistul (discuție) 5 februarie 2016 19:45 (EET)

    Basedow?[modificare sursă]

    Cred că art. Boala Basedow și Boala Basedow-Graves trebuie reunite. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.14.180 (discuție • contribuții).

    Aveți la dispoziție formatele {{unește}}, {{unește cu}} și {{unește din}}. -- Victor Blacus (discuție) 5 februarie 2016 21:49 (EET)

    Traduceri AC-uri[modificare sursă]

    Bună, am și eu o curiozitate: dacă un articol este redactat conform cerințelor pentru articole de calitate, are vreo relevanță faptul că acele articole nu sunt o traducere mot-a-mot al articolului din en.wiki? Nu mă deranjează să le redactez într-o manieră similară, dar sunt unele articole AC dezvoltate pe ro.wiki cu mult peste ce era inițial pe en.wiki ca și conținut (ex. Iod, Actiniu, Potasiu).

    Întreb asta pe baza unei sugestii făcute de dl. Macreanu Iulian la nominalizarea articolului Oxigen:

    "Articolul are potențial de a fi promovat la statutul de AC, dar suferă de un exces ne-necesar de originalitate autohtonă în sensul în care secțiunile și textul articolului original au fost amestecate după alte reguli, ceea ce face foarte greoaie atât verificarea concordanței între cele două versiuni, cât și evaluarea textului adăugat pe ro.wiki. De aceea, în vederea încheierii procesului de evaluare, consider absolut necesar ca articolul să fie restructurat în concordanță cu strucura articolului original, pentru a putea folosi evaluarea de care a beneficiat, în această formă, pe en.wiki. --Macreanu Iulian (discuție) 7 februarie 2016 16:39 (EET)"

    Modul în care structura a fost adaptată la articolele despre elemente chimice a fost o urmare a colaborării cu Zoltan, nefiind contestată de ceilalți responsabili AC. Este într-adevăr necesar ca un articol pe ro.wiki să fie traducere exactă și structurat întocmai ca pe en.wiki? Nu de alta, dar să încerc să am în vedere lucrul acesta când dezvolt articolele și apoi le propunem pentru AC.

    O zi frumoasă! Liviu Savastru (discuție) 9 februarie 2016 15:47 (EET)

    Discutați asta cu Macreanu Iulian. Eu unul cred că e normal ca toate articolele pe o anumită temă într-o limbă să fie structurate similar, și că această structură nu trebuie să fie neapărat aceeași ca cea din articolul din altă limbă. Pe de altă parte, traducerile de articole de calitate se evaluează la WP:PAC puțin altfel, dat fiind că evaluarea unei părți (cantitatea de informație, verificabilitatea ei) s-a făcut deja la proiectul din altă limbă; dacă articolul și-a modificat structura, inclusiv aceste aspecte s-ar putea să trebuiască reevaluate, și cineva care analizează propunerea probabil va ține cont de asta. —Andreidiscuţie 9 februarie 2016 15:56 (EET)
    Aici este o discutie care s-a mai purtat de-a lungul timpului. Exista o categorie de contribuitori si admninistratori care considera ca ce se face la en.wiki ar fi de luat ca standard in evaluare. Acest lucru are ca argument faptul ca pe en.wiki exista cu mult mai multi contribuitori care au cunostinte despre un anumit subiect, astfel incat rezultatul este incontestabil mai bun decat pe ro.wiki unde numarul de contribuitori este liliputan si atunci si specializarea si deontologia verificarii surselor de incredere lasa de dorit. Aceasta parte de contribuitori care sustin en.wiki sunt de parere ca doar articolele traduse si deci evaluate de en.wiki trebuie sa fie de calitate. Exista pe de alta parte si contribuitori, din care fac si eu parte, care considera ca o documentare serioasa asupra unui subiect duce in final la un articol de calitate de cele mai multe ori mult mai bun decat la en.wiki. Conditia este ca cel ce face documentarea sa o faca cum trebuie si cu surse recunoscute pe subiectul respectiv. Eu am o parere pe care nu am mai expus-o pana acum, dar o spun acum. O prajitura este considerata ca are toate ingredientele pe care reteta o spune si deci ea poate avea calificativul de calitate. Desigur ca, daca sunt si alte retete in care se spune ca un ingredient trebuie inlocuit cu altul pentru ca astfel ea devine de calitate, nu inseamna ca prima varianta cu lipsuri nu este de calitate. Astfel incat, un articol este de calitate, dar cum el este perfectibil chiar daca se afla pe en.wiki sau ro.wiki, el este supus schimbarii. Cum wikipedia este o memorie volatila de informatii, care prin cernere succesiva se rafineaza perpetuu, orice articol de calitate devine pe parcurs mai bun. Astfel ca, daca i s-a dat calificativul de AC initial, dupa 5 ani acelasi articol de AC poate fi diferit decat cel initial. Pe de alta parte, sunt sustinatori care sunt de parere ca ro.wiki este enciclopedie in limba romana si nu encilopedia romaneasca si de aceea elementul national trebuie exclus din ecuatie. Eu nu sunt de acord cu o astfel de abordare. Asta nu inseamna ca articolul nu este de calitate ci de o calitate incontestabil mai buna. Spun asta pentru ca enciclopedia fiind de limba romana se adreseaza unei comunitati care stie limba romana, deci unei comunitati pe care o intereseaza si elemente nationale si nu neaparat internationale. Este ca si notabilitatea la nivel local care se face la articolele despre localitati. Exemplu in acest sens este articolul Acuarelă scris de TurboJet care a fost respins deoarece avea elemente nationale, desi el este un articol incontestabil ce merita statutul de AC. Asybaris aport 9 februarie 2016 16:10 (EET)
    Consider că nu este imperios necesar ca articolul tradus să respecte structura și forma textului sursă. Avem un "șablon" pentru structura articolelor ce tratează elementele chimice, statuat în urmă cu câțiva ani, model de structură care s-a folosit la scrierea mai multor articole similare; șablon care a fost stabilit de comun acord de mai mulți contribuitori, printre ei Liviu Savastru și s.s., care redactau articole similare; stabilirea șablonului s-a făcut pe baza consultării unor capitole similare din tratate românești de chimie generală (Nenițescu, Beral, Zapan, etc.) și care, din câte observ eu, este respectat și la acest articol. Importantă este corectitudinea traducerii și, eventual, completarea cu bibliografie de limba română. Mai multe articole AC, la care am participat prin corecturi si adăugiri, nu respectă întocmai structura textului din care au fost traduse, mai mult, chiar de la elaborare au fost completate cu informații suplimentare care nu se regăseau în varianta din care s-a tradus. Rezultatul a fost un articol mai amplu și mai bine structurat decât articolul original care avea statut de AC; de exemplu: Tensiunea superficială, tradus de Andrei din en., verificat, corectat și adăugit de subsemnatul. A ține neapărat la respectarea structurii articolului original cred ca e inutil, dat fiind faptul că în timp ea va suferi modificări inevitabile prin adăugiri de informații, elemente grafice sau imagini noi, bibliografie, etc.--Zsolt (discuție) 9 februarie 2016 19:55 (EET)
    Vin cu o două sugestii și o opinie.
    • Sugestia ar fi ca esențele opiniilor de mai sus, în forme care să folosească celui care va decide sau nu promovarea articolului respectiv la statutul de AC, să le exprimați pe pagina de evaluare a articolului respectiv. Așa ar fi cel mai eficient, să-i puneți la îndemână domnului Măcreanu propriile voastre opinii, altfel rostul discuției de aici va fi greu de urmărit "în tafic". În același timp îi veți și ușura munca.
    • Opinia mea personală este că nu există o obligație de conformare - relativ la urmărirea grilei articolului de la en.wiki, dar în acest caz procesul de evaluare va fi prelungit și mai dificil, cu riscurile inerente. Cred că aici, pentru a ușura procesul de evaluare, autorul/autorii principali ai articolului ar putea să ofere pe pagina de evaluare niște date suplimentare pe post de ghid, motivând de ce din punctul lor de vedere strutura actuală este cea optimă și evidențiind avantajele structurii respective. --Accipiter Q. Gentilis(D) 9 februarie 2016 20:41 (EET)

    Cu scuze că timpul nu mi-a permis să intervin în discuție până acum, consider că orice discuție despre AC e binevenită, Referitor la chestiunile ridicate:

    • Strict la propunerea de la articolul Oxigen, mi-am exprimat punctul de vedere în pagina de discuție.
    • În ceea ce privește problematica străin-autohton, eu militez pentru o abordare echilibrată, care să permită completarea articolelor străine cu contribuții autohtone relevante (ex: Corbul sau Erich von Falkenhayn), dar fără a ajunge la situația de a avea articolul Mihail Sadoveanu tradus din engleză.
    • Cred că uneori percepțiile uneia sau alteia din „tabere”, sunt mult mai acute decât realitatea existentă. Astfel, dacă ne uităm la evaluările de AC, vom vedea că avem o situație destul de echilibrată, în sensul în care în 2016 au fost promovate 2 articole (1 autohton, 1 traducere) iar din cele 10 propuneri 4 sunt autohtone, din diverse domenii (biologie, pictură, istorie, geografie) și 6 traduceri din doar două domenii (istorie și chimie). --Macreanu Iulian (discuție) 14 februarie 2016 10:39 (EET)

    Mesaj de la un coleg italian[modificare sursă]

    S-ar putea să intereseze pe cineva acest mesaj. --Mihai (discuție) 11 februarie 2016 01:43 (EET)

    Semnalez Arequipa[modificare sursă]

    Semnalez pagina Arequipa care nu-i cum ar trebui!!! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.45.154 (discuție • contribuții).

    Pentru aceasta există pagina de discuție a articolului respectiv. Semnalați acolo, concret, ce vă nemulțumește la articolul respectiv. --Bătrânul (discuție) 11 februarie 2016 10:10 (EET)

    LIGO live: Inside the hunt for gravitational waves[modificare sursă]

    Cine e interesat de detecția undelor gravitaționale poate urmări live raportul LIGO: [11]. -- Victor Blacus (discuție) 11 februarie 2016 17:01 (EET)

    Unificarea interwiki a unor categorii[modificare sursă]

    La Wikipedia germană există și Kategorie:Ukrainer și Kategorie:Person (Ukraine). Acest lucru face ca legăturile interwiki referitoare la Categorie:Ucraineni să fie separate în două mulțimi disjuncte (scuzați exprimarea matematică!). Pe de-o parte (la prima categorie germană menționată) se află ca interwiki cea în italiană, spaniolă, română și altele, iar de cealaltă parte (la cea de-a doua categorie germană) se află cea în engleză, franceză, ucraineană (ca să menționez numai câteva). Cum facem să reunim cele două grupuri de categorii? Este posibil ca la cele două categorii germane să mutăm conținutul uneia la cealaltă și apoi, la cea rămasă goală, să introducem o redirecționare? Se vor opune cei de la de.wiki? -Nicolae Coman (discuție) 12 februarie 2016 09:04 (EET)

    Dacă nu există un motiv serios pentru care au cele 2 categorii, cel mai probabil nu se vor opune, dar ăsta e un lucru pe care trebuie să-l discutați acolo. După unirea categoriilor trebuie să vă asigurați și că elementele Wikidata vor fi unite.--Strainu (دسستي‎)  12 februarie 2016 09:49 (EET)

    Uniformizare într-o zonă a infocasetelor[modificare sursă]

    Aici o discuție despre organizarea unor infocasete. —Andreidiscuţie 12 februarie 2016 15:07 (EET)

    Sopor[modificare sursă]

    Poze vechi cu Soporu de Campie daca am gasi!!Multumim mult! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:1811:b030:d900:7949:1f66:dd54:3b6b (discuție • contribuții).

    Vechi nu avem, cele noi le găsiți la commons:Category:Soporu_de_Câmpie,_Cluj--Strainu (دسستي‎)  13 februarie 2016 13:44 (EET)

    Întrebare[modificare sursă]

    Aș avea și eu o întrebare. Cineva dorește să pună pe o copertă de carte o fotografie cu un fluture din Wikipedia. Cam ce șanse sunt să aibă probleme cu drepturile de autor? --Jean (discuție) 13 februarie 2016 20:38 (EET)

    Nici una. Asybaris aport 13 februarie 2016 20:41 (EET)
    Da, nu sunt probleme. Pur și simplu pe coperta interioară, acolo unde se pune oricum numele celui care realizează coperta se spune că este o lucrare derivată din poza cutare de pe Wikipedia. Dacă în licența pozei de pe Wikipedia se cere expres menționarea unui text de atribuire, atunci acel text trebuie pus. De exemplu, dacă s-ar folosi poza asta, ar trebui să apară cuvintele „Willy Pragher”, de exemplu „după o fotografie de Willy Pragher”. --Turbojet 13 februarie 2016 21:19 (EET)
    O veste bună. Mulțumesc mult. --Jean (discuție) 14 februarie 2016 00:03 (EET)

    Subdiviziunile Limbii Române[modificare sursă]

    Aș dori să încep o dezbatere în privința subdiviziunilor Limbii Române.
    În primul rând, Româna este un dialect sau o limbă de sine stătăroare?
    La noi lupta este una mai mult ideologică, fiindcă în mare măsură Aromâna, Meglonoromâna și Istroromâna sunt recunoscute ca limbi diferite.
    Adevărat, în epoca migrațiilor ele constituiau aceeași limbă, dar nu cred că se poate vorbi despre așa ceva acum.
    Iar dacă vorbim despre Limba Română, nu despre dialectul daco-român, care sunt subdiviziunile?
    Vorbi de un dialect nordic, două dialecte nordice? În speță, cel din vest și cel din Moldova, fiindcă există o diferență față de sud.
    Vorbim de grupuri de dialecte, înrudite, grupul nordic, respectiv grupul sudic?
    Eu cred că putem vorbi măcar de un dialect nordic și unul sudic, diferența fiind destul de clară.
    Apoi, în privința subdialectelor, paginile sunt destul de neclare, vorbind când de un subdialect comun, pentru zona din fostul Regat al Ungarie, când de un subdialect bănățean, unul ardelean, respectiv bănățean, ardelean, maramureșean, alternând prin denumirea lor folosinf termenul grai.
    Dex-ul ne lămurește până la un anumit nivel.
    Din moment ce nu avem subdiviziune care să reprezinte Ardealul(sudul Ardealului având clar un strat sudic cu influențe nordice), iar restul subdiziunilor sunt înrudite între ele, cu unele zone de tranziție, cred că nu putem uni după cum ne place acele diviziuni, chiar dacă unele sunt mai apropiate. Fiindcă, de exemplu, subdiviziunea din Maramureș este foarte apropiată de Moldova, dacă ignorăm transformarea e-i, apoi este aproape identică în ce privește stratul slavic, regionalisme, chiar dacă la prima vedere Maramureșul ar fi mai inrudit cu Crișana sau Banatul.
    Eu cred că putem vorbi de 5 subdialecte nordice: bănățean, nord-vest ardelen(crișean), nord-est ardelean, maramureșean, moldovean. Apoi, putem vorbi de trei sudice: sud ardelean, muntean, oltean.
    Fiindcă și unele dintre acestea au subdiviziuni, nord-vest ardeleanul are zonele Codru, Oaș, Chioar, Bihor, Țara Moților, mocănimea din Apuseni și Dealurile Clujului cu elemente specifice, cel puțin în Bihor și Oaș.

    Dobrogea

    Unde, când, în ce scriere apare graiul dician? Fiindcă în trecut românii locuiau în luncile nordice(moldovenii), în cele vestice(muntenii).
    Vorbim despre o construcție ideologică pentru a da cu buretele peste colonizarea Dobrogei sau chiar a existat așa ceva?
    Eu sincer cred că nu, este imposibil, dar poate nu sunt la curent cu sursele din zonă(și aici mă refer la atestări sau studii reale).

    În mare, împărțirea mea este una strict personală, doar am vrut să-mi spun opinia, puteți să veniți cu alte abordări de împărțire, există studii, le cunosc, însă pe wikipedia împărțirea nu exită în mod unitar, adică, pe o pagină într-un fel, pe alta în alt fel.
    Viuser (discuție) 15 februarie 2016 04:32 (EET)

    Păi, dacă există studii, eu zic să aplicăm ceea ce spun studiile și să lăsăm dezbaterea pe baza opiniilor personale. :)--Silenzio (discuție) 15 februarie 2016 08:08 (EET)
    Din punctul de vedere al Wikipediei, după ce veți publica studii care să justifice, documentat, opiniile dumneavoastră și după ce acestea vor fi acceptate și validate de comunitatea științifică, ele vor putea deveni sursă credibilă care poate fi preluată și citată ca atare. Până atunci, ele sunt doar opinii de discutat, poate la o cafea, dar nu aici la cafenea ci, eventual, la Wikipedia:Oracol. --Miehs (discuție) 15 februarie 2016 09:25 (EET)
    Așa, perfect, știu ideea, dar până acum nu s-a aplicat nimic, adică fiecare cu opinia lui. Apoi sunt multe studii, eu am întrebat care ideologie sau poziție argumentată este considerată de wikipedia româneasca ca bine fundamentată sau ortodoxă, fiindcă trebuie să dai un titlui la pagini, o clasificare, nu poți face un titlu Dialectul, subdialectul, graiul(termen destul de ciudat)Moldovenesc, pentru a nu supăra pe nimeni. Iar împărțirile sunt destul de variate, deci răspundeți la subiect dacă se poate. Dumneavoastră ce lucrare recomandați pentru clasificare?Viuser (discuție) 15 februarie 2016 11:26 (EET)
    Susțineți că sunteți cunoscător în ale surselor existente despre subiectul supus dezbaterii și susțineți că știți ideea, adică modul cum funcționează Wikipedia, dar întrebați ce lucrare recomandăm? Păi știți cum funcționează Wikipedia sau nu? Vă întreb, cât se poate de la obiect. Wikipedia nu propune teorii și nu sugerează concepte, ci reflectă ceea ce este unanim acceptat de specialiști, iar în problematica limbii române, dialectelor, graiurilor, subramurilor etc lucrările de specialitate sunt cât se poate de clare și nu cred că e loc de dezbatere la nivelul acestei comunități. --Silenzio (discuție) 16 februarie 2016 00:41 (EET)
    Care este termenul pentru grai în engleză, fiindcă cercetarea nu s-a născut în România !? Care este subdiviziunea unui grai?
    GRAI, graiuri, s. n. 1. Glas, voce. ◊ Loc. adv. Într-un grai = într-un glas, toți deodată. ◊ Expr. A prinde (sau a da) grai = a începe sau a se hotărî să vorbească. A-i pieri (sau a-și pierde) graiul = a nu mai putea să vorbească (de emoție, de frică etc.), a amuți; a nu mai avea ce să spună. 2. Facultatea de a vorbi. ◊ Loc. adv. Prin viu grai = oral. 3. Limbă. ♦ Fel de a vorbi. 4. Unitate lingvistică subordonată dialectului, caracteristică pentru o regiune mai puțin întinsă; p. ext. dialect. 5. (Rar) Vorbă, cuvânt. – Din grăi (derivat regresiv).
    Din definiție pare că vorbim de ceva unitar, ceva ce nu mai poate avea ceva sub, respectiv echivalentul unui subdialect în vest? Normal că da. Numai că la noi nu-i așa(deși wikipedia în engleză a fost aburită; In some languages there is a special word for such a small variety of language, ex. Russian: говор govor, Romanian: grai https://en.wikipedia.org/wiki/Subdialect). De ce nu așa, fiindcă noi avem asta
    SUBDIALÉCT, subdialecte, s. n. Ramificație teritorială a unei limbi, subordonată dialectului și superioară graiului. [Pr.: -di-a-] – Sub1- + dialect. Ups. Și nu-i gata, unii își îmaginează și subgraiuri prin lucrări , fiindcă nu mai au oamenii cum să mai numească realitățile de pe teren, să mai împartă în această unitatate totală pentru a da bine.
    Dar ați spune că eu sunt un cercetător de wikipedia și sunt rău, clar există ceva sub subdialect, clar ăia de la wiki engleză nu ne-au înțeles bine. Da, clar, există„ Subdialects can be divided further, ultimately down to idiolects”. Doar că ”idiolect is the variety of language unique to an individual. This differs from a dialect, a common set of linguistic characteristics shared among some group of people.” Deci ultimul se referă la individ.
    Acuma, eu nu mă îndoiesc de calitatea cercetării în sine, ci ca de obicei mă îndoiesc de calitatea concluziilor, bazate pe interese, teama de izolare, teama de a nu face rău. Dar eu nu am preferințe, până la urmă, indiferent de clasificare, dacă răsfoiești orice lucrare, cam îți dai seama despre ce vorbim. Eu doar mi-am spus opinia și am încercat să întreb ce lucrări recomandați(chiar nu știu care este cel mai apreciat, nu am citit critici, nu am toate opiniile din doctrină, eu sunt un simplu cititor), fiindcă este un fiasco total prin unele articole.
    „Graiul maramureșean” mă întreb cum numește subdiviziunea de pe Mara :).„este o ramură principală a adunării de graiuri din Ardeal” Adică a subdialectului sau nu avem un subdialect, doar un grup de graiuri înrudite? Încă ceva, Maramureșul nu-i în Ardeal, mergeți consultați orice carte etnografică. Continuăm, „Graiurile maramureșene sunt graiurile din care este alcătuit subdialectul maramureșean”. Păi... parcă vorbeam de grai, acum avem mai multe, ba chiar formează un subdialect. Dar parcă vorbeam de mai multe în Ardeal, Maramureșul este sinonim pentru Ardeal?
    „unul din cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean” Deci vorbim de un dialect în totalitate , urmat de 5 subdialecte? Deci ăia le-au dat cod de limbă pe mită la aromâni, iar până acum am aflat că nu am aflat nimic. Fiindcă aici se pare că toate sunt înrudite egal, formând un dialect, iar ba sunt graiuri, ba subdialecte. Deci alea +20% cuvinte unice sunt ceva minor, nu există înrudiri între. Și acum vă arăt o hartă https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Romania_Graiuri.jpg. Au, deci după harta asta avem iarăși graiuri, unele nordice, altele sudice, deci Româna este un subdialect sau există un subdialect nordic, fiindcă nu am auzit, parcă erau toate 5 împreună, egale? (apreciez harta, măcar cineva s-a chinut să arate ceva)
    Dar mergem mai departe, nu are rost să expun tot conținutul de la Maramureș( apreciez conținutul real, adică particularitățile introduse, a contribuit cu ceva important pentru cititori), mergem la „Graiul ardelenesc” https://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_ardelenesc care este și ”Graiul Crișan”https://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_cri%C8%99ean, deci nu subdialect, deci, din nou, Româna este un subdialect, iar între Someș și Maramureș este no man's land, noroc că ne mai ajută cel ce a scris la Maramureș, a știut ce-i Maramureșul, altfel... . Dar parcă cel din Maramureș făcea parte dintr-un grup Ardelean, aici aflăm că Ardeleanul îi separat și nu conține pe cel din Maramureș. Atât de clar că i-am făcut două articole, de unde aflăm că este vorbit mai mult în Crișana, dar este un grai de pe Someș, până la Someș!! (Beat that! Cum ar spune americanii.) Desigur, cel ce a scris, lucrarea sau articolul, habar nu are ce-i Transilvania, crede că Sătmarul este în Maramureș, deși este clar în aria acestui „grai”, care este unul axat pe Sălaj-Bihor-Chioar, cam până la Dej, apoi, granița merge aproximativ pe Someșul mic, Mureș, sudul nefiind chiar pe Mureș, citez de la Maramureș: „Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține, din punct de vedere dialectal, de Crișana (subdialectul crișean). Specialiștii îl încadrează în așa zisul "grai someșean".Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte din familia graiurilor someșene.”. Învățăm că nu se oprește la Someș, aici contribuitorul a citit bine, a făcut și o piramidare corectă, deși calcă strâmb pe alocuri. (Desigur, avem problema cu sudul și estul Ardealului, dar aici nu o să dezvolt, tocmai de aia avem anomalia celor două articole). Apoi, surpriză, graiurile/subdialectele se multiplică, avem și un grai bucovinean https://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_bucovinean. Deci 5-6 graiuri sau subdialecte ?
    Eu doar am arătat ce poate face ascunderea realității, adică nimeni nu mai înțelege nimic din nimic, iar dacă Româna nu este ceva limbă de pe altă planetă, are cel puțin câteva dialecte, iar Aromâna este limbă(faza cu Italiana are dialecte mai indepărtate nu ține, alea nu sunt dialecte, sunt limbi total diferite, peste care s-a așezat Italiana clasică, primind și ea un dialect, vorbit de vorbitorii acelor limbi romanice), dar nu asta era sensul dezbaterii, doar mi-am exprimat o opinie, pentru a înțelege lumea despre ce vorbim aici și de ce s-a ajuns, în mare, la aceste fracturi logice din articole.
    Sensul dezbaterii este următorul, dacă acceptăm doctrina, trebuie să acceptă ceva logic și cu sens, care să meargă unitar din articol în articol(adică lucrarea cea mai apreciată, eu nu știu care este cea apreciată, ceva îmi spune că aia în care avem doar subgraiuri, Daco-româna fiind un grai, grupul daco-latin:) șî grupul slav subdialecte, indoeuropeanul un dialect și toate formează limba Româna care este una cu sanscrita, ca să fac o glumă), indiferent care este ea, indiferent ce propune. Și aici nu mă refer la conținut, ci la clasificare, titlu, introducere și unele chestii fundamentale, conținutul trebuie să aibă toate lucrările. Dacă nu este cu supărare, nu ar putea spune toată lumea ce lucrare conține clasificarea bună sau acceptată , pentru a rezolva problema subdialect/grai? Și mă scutiți de regulile wiki, este cafenea, aici nu ar trebui să se dezbată o problemă destul de importantă, din moment ce există contrazicerile respective!? Nu vreau să ajungem din nou la discuții fără fond cum a fost în alte cazuri, cu alți utilizatori. Nu vreau eu să modific, pentru a nu vă îngrijora, nici nu propun nimic, doar expun problema, să dezbatem și să dea cei care au scris, cei interesați, o soluție de ghidaj pentru viitor, fiindcă nu se înțelege nimic din ce este cu limba română, zici că-i o nălucă, ba subdialect, ba dialect, ba limbă. Iar în articolele, unde este rușinos să expui problema așa, avem https://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanice_orientale , https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83 :)). Deci, dacă aici dialectul s-a dus, deci avem direct, din limbă, subdialect sau grai, fără dialecte ? Deci, sper că ați văzut ce încurcătură avem, dacă nu vă supărați, trebuie să adoptăm o poziție știițifică, nu cu ceva în două luntri, fie că-i limbă și ceva după, fie că-i dialect și ceva după în toate articolele !!! Sper că acum ați înțeles și aș vrea să urmeze discuția reală, propunerile de lucrări după care ar trebui să meargă articolele. O zi bună!!Viuser (discuție) 17 februarie 2016 19:33 (EET)
    Ideile științifice pe care se bazează Wikipedia trebuie să fie verificabile în surse de încredere; simplele păreri enunțate de editori sunt respinse drept cercetare originală. Deci: întâi menționați care surse susțin explicit categoriile dvs. și pe urmă putem discuta despre ce consideră științele despre aceste categorii. Tgeorgescu (discuție) 18 februarie 2016 03:46 (EET)
    Poate o să vi se pară ciudat, dar pe Wikipedia Wikipedia nu este sursă de încredere. Numai lucrările specialiștilor sunt surse de încredere în privința aceasta. Tgeorgescu (discuție) 18 februarie 2016 03:50 (EET)
    O limbă este un dialect dotat cu flotă și armată. Tgeorgescu (discuție) 18 februarie 2016 03:57 (EET)


    Văd că nu ați înțeles subiectul. Din câte văd, veniți cu aforisme într-o discuție serioasă, eu cred că ne pierdem vremea așa. Îmi și explicați ce-s sursele, am învățat multe despre wikipediști, dar ăsta este un nou nivel, iar dacă credeți că alea erau surse, indiferent dacă o să mai răspundeți sau nu acestui mesaj, discuția se termină cu acest mesaj, pentru mine.
    Vă repet, eu NU PROPUN NIMIC nou, eu doar AM PREZENTAT CAZUL, CIORBA DE PE WIKIPEDIA ÎN ROMÂNĂ și PROPUN O UNIFICARE, OMOGENIZARE DOCTRINARĂ, adică alegeți pentru mama wikipediei odată ce vreți să spuneți, ori grai, ori subdialect, apoi, ori dialect, ori limbă!!!.
    Acuma, să deviem, să discutăm ironiile pline de substanță. Aia am spus că-i o clasificare ce aș vedea-o, de bun simț, nu am spus că-s adeptul teoriei că dialectele din Maramureș și Moldova sunt subdialecte, este o nebunie. Dar ce are opinia mea, legată de subiectul de pe wiki, preferința mea de fi de acord cu cei ce spun că-s dialecte, cu nebunia ce-i în articole, că se joacă dublu în engleză și română, că nu se înțelege semnificația unor termeni, că se joacă dublu când vorbim de limbă, cum am arătat mai sus?
    Apoi, aforismul se referă la adoptarea unei limbi culte forțând un dialect(Olandeza, Moldoveneasca, Croata), cazul când un dialect este adoptat în defavoarea altor dialecte(Albaneza,Româna) sau se referă când o limbă duce la extincția, nerecunoașterea unei limbi și transformarea ei într-un dialect(Franceza vs Occitană(dialectul Occitan), Castiliana vs Galiciană(dialectul galicia), Toscana vs toate limbile din Italia) Și, dacă sunteți în temă cu credibilitatea, fiind cafenea, eu vă rog să aduceți surse în care cercetătorii din țări importante, în masă, au adoptat sistemul nostru: subgrai,grai, subdialect, dialect, limbă! Deci asta este o provocare, s-ar putea, dar eu nu cunosc, așa că aici puteți să mă învățați ceva util. :)
    Iar, dacă vreți o sursă, vă dau cea mai importantă, prima cercetare reală, a unui cercetător, nu îmbălsămător de sentimente, care nu a fost una completă, fiindcă s-au descoperit particularități și în alte zone, dar a fost o cercetare și nimeni nu-i neagă valoarea în privința celor trei dialecte descoperite. Din ce spune acest domn, Gustav Weigand, nu la fel de celebru ca alții, care a folosit doar termeni din cercetare, Daco-Româna are trei dialecte mari(Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebiets. Leipzig, 1908), avem și harta pusă pe wiki https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2c/Sprachatlas_Weigand_65.JPG. Ulterior, s-a ajuns la concluzia că banățeanul nu se extinde până în nord, ci vorbim de încă două entități, dar, clar, indiscutabil se referă la dialecte. Deși nu asta este problema dezbătută, din câte cunosc wikipediștii, pariu că o să-mi veniți cu „Weigand este depășit, uite ce spune X din România, doctrina”, accept aceste argumente la nivel personal(că nu vă țin să nu adoptați o idee, chiar vă încurajez), dar doar când îmi aduceți sursa cu subgrai, grai, subdialect,dialect, limbă dintr-o lucrare vestică. Cred că nu mai răspund, o să invoc administratori să vorbim despre lipsa de surse, contrazicerile flagrante, inutilitatea unor articole, fiindcă nu văd că mergem undeva cu dezbaterea. Viuser (discuție) 18 februarie 2016 13:54 (EET)

    Hărți pe Wikipedia&co.[modificare sursă]

    Plecând de la o întrebare a lui Wintereu de acum ceva vreme, mă gândesc că ar fi mai multă lume interesată de ce se mai întâmplă în alte părți ale ecosistemului Wikimedia cu hărțile. Raportul complet este disponibil aici, dar chestiile cele mai interesante pentru noi ar fi:

    • În 3-6 luni ar trebui să putem introduce hărți direct în articole, ceea ce ar trebui să ducă la niște oportunități foarte interesante, îndeosebi pentru liste și infocasete.
    • Până atunci, am putea încerca să adoptăm hărțile de la maps.wikimedia.org în pagina Geohack (cea care apare când dai clic pe o coordonată), după modelul it.wp; personal nu mi se pare că mai merită investit pe partea asta, mai ales că avem deja hărțile OSM în pagină. Alte păreri?
    • Noul Article map arată foarte interesant ca potențial înlocuitor pentru ce avem noi, dar din păcate nu e disponibil decât pentru de.wp momentan.

    Pe plan local, am mai gâdilat un pic codul de OSM, așa încât pentru anumite articole (îndeosebi localități) va apărea pe hartă și conturul zonei respective, nu doar punctul. Aș mai fi vrut să fac în așa fel încât să apară globul și să se poată deschide harta pentru orice legătură de tip coordonată, dar mi-am prins urechile de 2 ori deja și aș avea nevoie de ajutor. Gutza, Andrei Stroe sau altcineva poate să ajute?--Strainu (دسستي‎)  16 februarie 2016 00:03 (EET)

    Îmi pare rău, aș vrea să mă implic fiindcă pare un demers foarte simpatic și este evident că există o sumedenie de low hanging fruits, însă sunt în continuare îngrozitor prins în viața profesională... --Gutza DD+ 16 februarie 2016 01:24 (EET)

    Problemă OTRS - Nicolae Matei[modificare sursă]

    La OTRS există un ticket vechi de opt zile în care practic ni se solicită ștergerea articolului sus menționat (bănuiesc că solicitarea vine de la subiectul articolului). Nu am răspuns încă emailului (sincer am așteptat, implicarea celorlalți voluntari crezând că poate pot veni cu o abordare mai bună decât a mea), dar am considerat că este un subiect de discuție interesant, considerând că această problemă o reprezintă mai multe articole despre oamenii politici.

    Dacă studiați articolul Nicolae Matei veți vedea că ne informează în introducere că acest domn este un om politic, economist, om de afaceri, primar de Năvodari, apoi la activitatea politică se trece direct la anchetele juridice pe care domnul le are și altceva nimic. Mă întreb, și pe bună dreptate, ni se solicită ștergerea, din punctul meu de vedere, cum respectă asemenea articole WP:PDVN? Adică, nu spune nimic despre realizările ca politician și/sau om de afaceri ale acestui domn, dar punctează necruțător activitatea negativă a personajului? Mă întreb: oare nu a făcut nimic pozitiv pentru societate sau nu suntem capabili să reflectăm acest lucru? Iar dacă răspunsul este că nu suntem capabili, atunci cât de corecți suntem în astfel de cazuri? Aștept opinii și sugestii. Cele bune, --Silenzio (discuție) 16 februarie 2016 00:31 (EET)

    Strict referitor la tichet, răspunsul posibil e unul singur: nu ștergem articole la comandă.
    Referitor la articol, văd că partea de promovare a fost scoasă de Andrei Stroe pentru că nu cita surse (nici măcar Navodarionline). Ca în cazul multor primari de acest tip (acasă eroi căci mai mișcă ceva, pentru DNA viitori pușcăriași), Wikipedia se află cam între ciocan și nicovală: presa locală îi laudă, dar nu e sursă de încredere în general, și chiar dacă ar fi, de multe ori există dovezi clare că este controlată de respectivul primar, pe când presa centrală îi crucifică, căci asta dă bine la publicul-țintă. În ceea ce privește respectarea formală a WP:BPV, se putea și mai bine (în sensul de acoperire mai bună a activității sale), dar consider că tonul și verificabilitatea articolului sunt corespunzătoare. Probabil că un utilizator cu suficient de mult timp liber ar putea să scrie un articol mai echidistant, dar n-are cine, iar cei care se ocupă de așa ceva se opresc dar la sursele ușoare. Dacă firmele de propa, err... promovare ar înțelege să-și citeze corespunzător afirmațiile și să nu șteargă chestiile negative, poate că asemenea articole ar fi mai câștigate.--Strainu (دسستي‎)  16 februarie 2016 00:45 (EET)
    Bineînțeles că nu ștergem articole la comandă. I-am solicitat domnului să nominalizeze articolul spre ștergere, dacă dorește, urmând pașii de la WP:PŞ.
    Am reacționat, negândind prea mult, ci doar punându-mă în papucii acestui gen de subiecte. Există tendința de a se semnala imediat când e unul dat în judecată, dar nu îi lăudăm când fac un pod, spre exemplu. Adică nu se acționeză enciclopedic, ci jurnalistic senzaționalist. În fine. Reacția ta e cât se poate de rațională. Deocamdată am etichetat articolul cu {{ajutor}}.--Silenzio (discuție) 16 februarie 2016 01:28 (EET)
    Personal, nu cred că un primar de oraș (nu municipiu) e notabil. Cum spune Strainu, nu se poate avea încredere nici în sursele locale, și nici presa centrală nu se apleacă cu suficientă atenție spre activitatea lor decât dacă, nu-i așa?, ajunge să fie anchetat penal. Nu ștergem articole la comandă, dar cred că articolul poate fi propus pentru ștergere cu aceste argumente. —Andreidiscuţie 16 februarie 2016 10:27 (EET)

    Timbre[modificare sursă]

    Știe cineva care sunt drepturile de autor în cazul timbrelor și în ce situații se pot folosi imaginile de pe timbre în articole? --Haptokar (discuție) 16 februarie 2016 08:32 (EET)

    Bună întrebare. La Commons, am văzut că destule categorii timbre sunt considerate libere, probabil fiind asociate unor mijloace de plată. Pe de altă parte, alte timbre includ imagini ale unor opere protejate (picturi, fotografii, sculpturi, clădiri), caz în care nu cred că mai pot fi considerate libere. Depinde și de condițiile în care autoritatea care a emis timbrele a utilizat respectivele opere. —Andreidiscuţie 16 februarie 2016 10:31 (EET)
    c:Commons:Stamps -- Strainu (دسستي‎)  16 februarie 2016 11:26 (EET)

    @Andrei Stroe: @Strainu: Ca să vorbesc la obiect. Este vorba de imaginea pentru povestea Dănilă Prepeleac (dar și pentru celelalte povești) pe care am găsit-o aici: http://www.romaniastamps.com/sc/1981-85.htm. Nu sunt sigur că s-ar putea încadra la mijloace de plată pentru a intra sub incidența excepțiilor legale, de aceea întreb. Intră la excepții sau nu, adică pot fi încărcate la Commons sau nu? --Haptokar (discuție) 16 februarie 2016 11:34 (EET)

    Imaginea cu Prepeleac de pe timbru o poate face Miehs, ca este un foarte bun desenator, totul e sa-l rogi si sa mai aiba si chef s-o faca. Eu as zice ca, eu personal as vrea sa vad de la Miehs un Danila Prepeleac facut excelent si pus la articol. Ce ziceti d-le Miehs? Asybaris aport 16 februarie 2016 12:01 (EET)
    Off topic: pagina de mai sus de la romaniastamps.com este plină de linkuri către articolele corsepondente de pe Wikipedia, o bună parte din linkuri fiind spre ro.wiki.--Accipiter Q. Gentilis(D) 16 februarie 2016 18:01 (EET)

    Ajutor Citare[modificare sursă]

    Cine se pricepe poate ajuta la articolul Nicolae Petrescu-Găină. As vrea ca citatul din headerul articolului al carui autor este Tudor Arghezi sa fie pus la dreapta sub caseta articolului ADICA PARALEL LA DREAPTA CU CUPRINSUL. Merci. Asybaris aport 16 februarie 2016 16:49 (EET)

    Este ok așa?  —Andreidiscuţie 16 februarie 2016 17:14 (EET)
    E perfect. Multumesc Andrei. Era spatiu prea mare gol sub caseta si nu aveam cu ce sa-l umplu. Multam'. Asybaris aport 16 februarie 2016 17:23 (EET)
    Inca o intrebare: la imagini se foloseste UPRIGHT dar pentru left? Ce se foloseste? Asybaris aport 16 februarie 2016 17:31 (EET)
    upright specifică doar că imaginea este de tip „portret” (adică mai înaltă decât lată) și că trebuie afișată la o lățime puțin mai mică decât imaginile de tip „peisaj” (mai late). Se poate specifica și cât de „mai mică”, cu upright=0.5 de exemplu, ceea ce înseamnă că lățimea va fi jumătate din cât ar fi în mod implicit. E mai bine să specificăm așa decât să hardcodăm numărul de pixeli pentru că fiecare utilizator poate avea în preferințe o valoare diferită a lățimii implicite; în plus, fiecare mediu de afișare (imprimantă, tabletă, telefon mobil, monitor cu ecran lat) are o lățime optimă diferită pentru imagini, iar factorul upright e folosit pentru a o calcula o lățime potrivită pentru fiecare imagine pe fiecare mediu.
    O imagine poate fi upright sau nu, dar aliniată left sau right, sunt două elemente complet separate. —Andreidiscuţie 16 februarie 2016 17:43 (EET)

    Separatisti secui in Romania ???[modificare sursă]

    Bună Ziua, aș vrea să vă întreb dacă în articolul Separatism la categoria Separatismul etnic pot să adaug secui ca separatisti ? RomanichthysValsanicola 17.02.2016 21:17 (EET)

    Da, dar numai în cazul în care puteți prezenta surse notabile care să vă confirme afirmația.--Alex F. (discuție) 18 februarie 2016 12:18 (EET)
    Sunt alte exemple mai la îndemână pentru separatismul etnic. De exemplu, cel basc sau cel catalan. —Andreidiscuţie 18 februarie 2016 14:56 (EET)

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din aprilie 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în aprilie 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  17 februarie 2016 22:02 (EET)

    Din punctul meu de vedere cred că ar merita păstrate: Maria Buză, Constantin Vaeni, Marina Scupra, Chestiunea Zilei, Editura Mica Valahie, Revista Teologică, Nicolae Felecan și Gabriel Tița-Nicolescu. Articolele au alte probleme și sunt scrise destul de rău, dar notabilitaea subiectelor cred că atinge minimul necesar pentru a fi păstrate. Din păcate timpul și alte priorități nu cred că îmi vor permite să mă implic prea mult în respectivele discuții. --Macreanu Iulian (discuție) 20 februarie 2016 15:00 (EET)

    poze, harti[modificare sursă]

    cum pot sa pun harti sau poze in dreapta textului scris fara sa se modifice ceva? vreau sa pun niste harti si nu stiu cum Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Necky10 (discuție • contribuții).

    Pentru imagini, vedeți Wikipedia:Imagini. Există și hărți dinamice, pentru ele se poate folosi {{Harta de localizare}}. —Andreidiscuţie 18 februarie 2016 14:55 (EET)

    Pagina organizației Creative Commons nu are surse citate[modificare sursă]

    Vreau să ajut, dar nu am fost lămurit de Wikipedia:Citarea surselor și de Ajutor:Note dacă presa din România este sursă de încredere față de presa din America (traducerea este subiectivă, totuși). Sau ambele sunt surse de încredere?--Petreleon (discuție) 18 februarie 2016 14:47 (EET)

    Fiecare sursă se evaluează individual. Nu toată presa românească și nu toată presa americană sunt de încredere. Dar marile publicații din ambele țări sunt. —Andreidiscuţie 18 februarie 2016 15:09 (EET)
    Vă mulțumesc pentru lămurire. Văd că Wikipedia în engleză folosește o drept sursă chiar paginile domeniului organizației. Este ea (organizația) o sursă de încredere atât timp cât se clarifică pe ea însăți? --Petreleon (discuție) 18 februarie 2016 15:54 (EET)
    E considerată a fi doar sursă primară. —Andreidiscuţie 18 februarie 2016 16:30 (EET)
    Wikipedia nu este o sursă de încredere pentru ea însăși. Referindu-ne strict la unele detalii (cum ar fi de exemplu cele similare programului de acțiune al unei organizații oarecare), sursele emise de o organizație pot fi (în condițiile în care textul referențiat tratează - referitor la exemplul dat, strict problematica programului acelei organizații, dar nu și - de exemplu, opiniile despre el)--Accipiter Q. Gentilis(D) 18 februarie 2016 17:23 (EET)
    ...dar orice organizație este sursă primară atunci când vorbește despre ea însăși. Și poate fi citată dar cu grijă; adică cu atribuire explicită, de preferat alături de alte surse independente, și în niciun caz bazând mare parte din articolul despre ea pe asemenea surse primare. —Andreidiscuţie 18 februarie 2016 17:28 (EET)
    Vă mulțumesc frumos pentru explicații! --Petreleon (discuție) 18 februarie 2016 18:33 (EET)

    Am adăugat referințe la Limbaj de programare, cum pot să le modelez puțin?[modificare sursă]

    Întreb pentru că vreau să arate mai bine puțin! --Petreleon (discuție) 19 februarie 2016 14:54 (EET)

    Editorul vizual are un meniu citare de unde poți alege ce tip de citat este și ți-l formatează frumos, cu formate.--XORAND (discuție) 19 februarie 2016 15:13 (EET)
    Mulțumesc frumos! Am avut un cap de dovleac și mi-am dat seama singur! --Petreleon (discuție) 19 februarie 2016 15:38 (EET)

    Succes și putere, 48 de legi pentru a reuși în viață este reclamă la carte și la autor[modificare sursă]

    Unde pot raporta neregularitatea acestei pagini? --Petreleon (discuție) 19 februarie 2016 15:52 (EET)

    Folosiți formate de întreținere pentru semnalarea problemelor punctuale. Dacă credeți că o pagină trebuie ștearsă, procedura e descrisă la Wikipedia:Ștergere. —Andreidiscuţie 19 februarie 2016 16:05 (EET)
    O carte vândută în peste 1 milion de exemplare nu ar trebui să aibă probleme de notabilitate dacă există surse care să ateste acest număr. Singura problemă ar putea fi tonul prea pronunțat de reclamă. --Haptokar (discuție) 19 februarie 2016 16:09 (EET)
    La en.Wikipedia a avut loc o discuție referitoare la notabilitatea acestei cărți. Rezultatul acelei discuții, dacă interesează pe cineva, poate fi consultat la Wikipedia:Articles for deletion/The 48 Laws of Power. --Bătrânul (discuție) 19 februarie 2016 16:45 (EET)

    Unde este bună eticheta {{ajutor}} și unde este inutilă?[modificare sursă]

    M-am izbit de ștergerea ei și doresc să știu unde trebuie pusă cu adevărat?--Petreleon (discuție) 19 februarie 2016 17:24 (EET)

    E foarte ambiguă și o punem de obicei la articole noi, mici și foarte slabe, dar al căror subiect este evident notabil. Pentru articole mai mari, se preferă formate de întreținere mai specifice, dar când sunt mici mai bine nu-l încărcăm cu etichete de întreținere mai multe decât e text în articol (deși pot fi și ele grupate cu {{Probleme}}).
    Și, desigur, la toate etichetele se preferă rezolvarea efectivă a problemelor (dar nu sunt mereu resurse pentru asta). —Andreidiscuţie 19 februarie 2016 17:40 (EET)
    Dacă vă referiți la articolul Succes și putere, 48 de legi pentru a reuși în viață, un anonim a pus deja 4 (patru) etichete de întreținere, cu conținut specific. A cincea etichetă ({{ajutor}}) era deja superfluă, așa că am retras-o. --Bătrânul (discuție) 19 februarie 2016 17:44 (EET)
    P.S. @Petreleon: anonimul respectiv (109.97.100.1), cel care a adăugat cele cinci etichete, sunteți cumva chiar dvs.? --Bătrânul (discuție) 19 februarie 2016 17:48 (EET)
    Eu am fost, dar am uitat să mă autentific.--Petreleon (discuție) 19 februarie 2016 17:53 (EET)

    Vizitatori[modificare sursă]

    De ce pagina "vizitatori" de pe Wikipedia românească nu trece de la situl vechi, care nu este funcțional de o lună, la cel nou, așa cum au făcut-o alte Wikipedii. --Danvasilis (discuție) 19 februarie 2016 21:45 (EET)

    Danvasilis, care pagina "vizitatori"? Ne puteți da un link? Strainu (دسستي‎)  22 februarie 2016 13:02 (EET)

    Pagina veche nefuncțională este Wikipedia article traffic statistics, iar cea nouă Wikimedia Tool Labs. Vezi și "Page view statistics" pentru fiecare articol de pe Wikipedia engleză, de exemplu pentru Ebola virus disease. --Danvasilis (discuție) 22 februarie 2016 13:25 (EET)

    Eu intrebam unde e legătura pe care vreți s-o schimbăm? În ce pagină Wikipedia? Strainu (دسستي‎)  22 februarie 2016 14:06 (EET)

    Este vorba de toate articolele de pe Wikipedia românească. Pagina "vizitatori" se află în istoricul fiecărui articol. --Danvasilis (discuție) 22 februarie 2016 14:15 (EET)

    Rezolvat Rezolvat. Strainu, era vorba despre legătura din pagina de istoric, mesajul fiind MediaWiki:Histlegend. — Daniel Mesaj 23 februarie 2016 01:17 (EET)

    Genitivul corect[modificare sursă]

    Discuția a fost mutată la Wikipedia:Oracol

    Se poate face o listă de sisteme pur GNU de linux?[modificare sursă]

    Aici (Listă a distribuțiilor Linux) nu este o categorie pentru sistemele de operate pur GNU. Fiind un idealist, Richard Stallman refuză să recunoască celelalte sisteme de operare. Doresc să-i fac o listă a sistemelor pur GNU (http://www.gnu.org/distros/free-distros.ro.html) din respect pentru idealismul său (cu toate că nu-i port idealismul).--Petreleon (discuție) 20 februarie 2016 00:31 (EET)

    Eu zic să încercați și dacă cineva nu e de acord va veni el la dvs. Țineți cont și de faptul că pentru liste, pe lângă notabilitate se cere și să conțină mai multă informație decât o categorie cu același nume. Având în vedere că majoritatea sunt distribuții cu o bază redusă de utilizatori, care probabil n-ar rezista ca articole, n-ar fi rău să adăugați cât mai multe detalii.--Strainu (دسستي‎)  20 februarie 2016 01:43 (EET)
    Am făcut lista, numai că am întâmpinat niște probleme: nu am reușit să fac același tabel de ordonare și observ că un tabel are o distribuție pe rândul altei distribuții.--Petreleon (discuție) 22 februarie 2016 10:54 (EET)
    Ideal ar fi fost să lucrați la articol într-o pagină de lucru personală și să o mutați la loc vizibil după ce o terminați de tradus. --Miehs (discuție) 22 februarie 2016 12:01 (EET)
    Pentru tabele simple (fără celule unite) vă recomand cu tărie editorul vizual. După ce salvați pagina puteți să vizualizați sursa pentru a înțelege codul wiki pentru tabele.
    Pentru celelalte tabele, editorul

    Vizual nu se descurca, dar codul e asemănător cu cel din HTML. - - Strainu (دسستي‎)  22 februarie 2016 12:20 (EET)

    citare wikipedia la bibliografie carte[modificare sursă]

    Bună ziua! Dacă am nevoie să folosesc informații de pe Wikipedia într-o carte la care lucrez cum să citez corect sursa. Cum recomandați scrierea la secțiunea bibliografie a sursei Wikipedia? Mulțumesc!

    Oana stefan (discuție) 20 februarie 2016 15:51 (EET)Oana stefanOana stefan (discuție) 20 februarie 2016 15:51 (EET)
    
    Pe pagina Special:Citează, introduceți numele articolului de pe care ați preluat informațiile. Vi se vor afișa mai multe stiluri de citare dintre care îl puteți alege pe cel preferat. — Daniel Mesaj 20 februarie 2016 16:23 (EET)
    Simplu: de exemplu https://ro.wikipedia.org/wiki/Safta_Brâncoveanu (așa cum este URL-ul sitului) sau o formă similară. Wikipedia nu este considerată totuși o sursă de încredere, deci ar fi preferabil să evitați menționarea ei într-o lucrare științifică. --Haptokar (discuție) 20 februarie 2016 16:37 (EET)

    Mircea Costache[modificare sursă]

    Recent a murit un important jucător de handbal român, Mircea Costache II, de două ori campion mondial cu echipa noastră de atunci. A fost în echipă cu un jucător care apare ca Mircea Costache I, dar despre care nu găsesc mai nimic pe internet. Tot Mircea Costache e numele și unui deputat român.

    De ce cei doi handbaliști apar în liste și articole ca I și II? Au fost numiți așa pentru a fi diferențiați în acea echipă? --MJ for U (discuție) 20 februarie 2016 16:54 (EET)

    Este bine sau nu să-mi dezvălui identitatea mea reală pe Wikipedia?[modificare sursă]

    Pun această întrebare pentru că numele meu real nu înseamnă CV, nu înseamnă posibilitatea unui conflict de interese (știu, poza mea nu o pun aici pentru că nu doresc să-mi pun sub licență liberă). Observ (poate că am citit în grabă) că nu există o politică foarte clară privind numele real.--Petreleon (discuție) 21 februarie 2016 18:42 (EET)

    Utilizatorii își pot deconspira numele real dacă vor asta. Nu sunt obligați să o facă. Tgeorgescu (discuție) 21 februarie 2016 19:00 (EET)
    Ca unul dintre wikipediștii care contribuie cu numele real pe Wikipedia, pot doar să vă spun că riscați să fiți deranjat cu e-mailuri, telefoane și alte tipuri de amenințări, dacă intrați în conflict cu unii utilizatori mai agresivi. --Bătrânul (discuție) 21 februarie 2016 19:18 (EET)
    Mulți din cei care combat cu tărie posibilitatea de a le fi făcută cunoscută identitatea reală sunt discipoli fervenți ai celebrului Farfuridi: „Trebuie să ai curaj ca mine! Trebuie s-o iscălești: o dăm anonimă!” Eu dau numele meu real:--Miehs (discuție) 22 februarie 2016 00:00 (EET)

    Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016/Articole[modificare sursă]

    Încă o săptămână când mai puteți adăuga articole. Este nevoie de cel puțin o sută pentru fiecare țară. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW)

    Aș vrea să adaug și eu niște articole, dar nu știu cum să aflu acel cod de la Wikidata. Se poate și altfel decât căutând la Wikidata?--XORAND (discuție) 23 februarie 2016 12:32 (EET)
    @XORAND: Răspuns scurt: Nu e obligatoriu să adăugați codul Wikidata.
    Răspuns lung: Legătura către pagina Wikidata se află în panoul din stânga, secțiunea „trusa de unelte” și se numește „Element Wikidata”. Dacă nu găsiți legătura pentru o anumită pagină, atunci pagina respectivă încă nu are intrare la Wikidata. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 23 februarie 2016 12:56 (EEST)

    Border la drapele în casete[modificare sursă]

    De ce pentru Imperiul Austriac în casete (de exemplu la János Bolyai) se folosește formatul {{border}}, care duce la forma Flag of the Habsburg Monarchy.svg, în loc de fără el, care duce la forma Flag of the Habsburg Monarchy.svg ? Credeam că rolul formatului este să evidențieze zonele albe ale drapelului, de exemplu la cel al Poloniei: Flag of Poland.svg, unde forma Flag of Poland.svg nu arată bine (mă rog, în casete border arată mai bine ca aici, dar tot imperfect). --Turbojet 22 februarie 2016 09:25 (EET)

    De ce nu se utilizeze formatul {{steag}}? Acesta pune un border corect, în acest caz {{steag|Imperiul Austriac}} →  Imperiul Austriac, {{steag|Polonia}} →  Polonia. Jastrow (discuție) 23 februarie 2016 09:41 (EET)
    Mda. Însă mă întreb dacă forma [[Fișier:Flag of Poland.svg|23px|border]] care dă Flag of Poland.svg nu este mai eficientă pentru parser decât cu {{drapel}}. Argumentul pentru „drapel” ar fi simplitatea modelului pentru nou-veniți. --Turbojet 23 februarie 2016 13:06 (EET)
    Iată. Formatul ia mai mult cu 0,03s dar ocupă mai puțină memorie. All I can say is: "premature optimization is the root of all evil".
    Pentru a vedea cum arată o pagina care chiar a avut nevoie de optimizări agresive vedeți Lista monumentelor istorice din București, sector 1 și modificările din format și modul din octombrie 2013 și iunie 2015. Strainu (دسستي‎)  23 februarie 2016 14:43 (EET)
    Mulțumesc. Deci un timp cu 8% mai mare și o memorie cu 2% mai mică. Mai mult decât mă așteptam.
    Bun, nefiind diferențe care să merite, să folosim formatul, că e mai simplu de folosit. O să completez lista exemplelor din documentație cu cele de care mă lovesc. --Turbojet 23 februarie 2016 18:14 (EET)
    Nasol, {{drapel|Austria|empire}} dă  Austria, ori eu voiam Austria Imperiul Austriac, care se obține cu {{flagicon|Austria|empire}} [[Imperiul Austriac]]. Ori așa simplitatea se duce pe copcă. --Turbojet 23 februarie 2016 19:12 (EET)
    {{drapel|Imperiul Austriac}} ( Imperiul Austriac) e mai simplu. De asemenea, {{flagicon|Imperiul Austriac}} (Imperiul Austriac) este echivalent cu {{flagicon|Austria|empire}}. Jastrow (discuție) 23 februarie 2016 19:48 (EET)
    Da, tocmai am găsit și eu. Nu am găsit vreun centralizator pe profil, de exemplu cele folosite în provinciile românești în diferite epoci, iar la exemplul cu „Austria” mă întreb de ce {{drapel|Austria|empire}} ( Austria) funcționează cu Austria, deoarece în opinia mea n-ar trebui, căci statul cu acest drapel nu s-a numit niciodată „Austria”. Ar trebui o interblocare undeva. --Turbojet 23 februarie 2016 20:02 (EET)
    Informațiile sunt preluate de {{Country data Austria}} (există și {{Country data Imperiul Austriac}}). Cred că {{drapel|Austria|empire}} este doar un mod practic, "quick and dirty". Este ușor de reținut, pentru că respectă principiul "paralelismului formelor": {{flag|Austria|state}}, {{flag|Austria|war}}. Jastrow (discuție) 23 februarie 2016 20:24 (EET)
    Bun, mulțumesc foarte mult tuturor pentru lămuriri. O să-mi fac un tabel cu ce mă interesează, o să vedem dacă merită pus pe undeva. --Turbojet 23 februarie 2016 20:29 (EET)

    M-am uitat un pic la cum arată codul acestor formate și nu pot să-l consider altceva decât o mizerie sinistră, cam la fel cu {{Harta de localizare}}. Cel mai probabil sunt așa din cauza vechilor limitări ale software-ului cuplate cu ideea că izolarea diverselor componente e bună. Un loc bun de început în săpatul după lista de state permise pare a fi Proiect:Formate_Drapele/Flagicon.--Strainu (دسستي‎)  23 februarie 2016 20:36 (EET)

    Numele din infocasetele articolelor biografice[modificare sursă]

    Excepții de la PDVN?[modificare sursă]

    Sunt încă nelămurit. Există excepții? Dacă da, sunt acceptabile? Aștept punctele voastre de vedere! --Petreleon (discuție) 24 februarie 2016 14:49 (EET)

    Întrebarea este mult prea generală. Ar fi util să dați amănunte despre cazul concret la care vă referiți. Citiți și pagina de politică oficială WP:PDVN. --Bătrânul (discuție) 24 februarie 2016 17:03 (EET)
    Nu există excepții. Orice subiect trebuie prezentat respectând WP:PDVN. Cele bune, --Silenzio (discuție) 24 februarie 2016 17:11 (EET)
    Avem Veronica Micle care ar fi trebuit mutată corespondența la https://ro.wikisource.org/--Petreleon (discuție) 24 februarie 2016 20:49 (EET)
    Nu prea văd legătura cu PDVN, dar dacă aveți motive serioase să contestați punctul de vedere neutru al articolului respectiv, semnalați acest lucru punând formatul {{PDVN}} la începutul articolului. În acest caz, nu uitați să precizați motivele pentru care contestați punctul de vedere neutru al articolului pe pagina Discuție:Veronica Micle. --Bătrânul (discuție) 24 februarie 2016 21:02 (EET)
    Acum mi-am dat seama care este neregula cu aceea pagină. Nu vorbește în mod evident despre activitatea ei. Se creează confuzie. Doresc să fac o pagină cu relația dintre cei doi și să mut acolo. Pentru că nu este vorba doar de Veronica Micle, ci și despre Mihai Eminescu. Îmi pun astfel problema despre notabilitatea ei. Nu a influențat suficient de mult literatura încât să fie suficient de notabilă ca și scriitoare. „Faptul că o persoană se află într-o relație strânsă cu o personalitate sau altă entitate recunoscută (organizație, fundație, etc) nu justifică în mod intrinsec existența unui articol separat. Informațiile verificabile despre aceste persoane pot fi însă trecute în alte articole, acolo unde este relevant.”
    Nu știu cum să semnalez problema.--Petreleon (discuție) 24 februarie 2016 22:52 (EET)
    Aha, deci nu WP:PDVN e problema, ci WP:N. Cum puteți să contestați faptul că Veronica Micle nu ar fi notabilă când este pomenită în atâtea lucrări de istorie literară scrise de la George Călinescu în jos?
    „Faptul că o persoană se află într-o relație strânsă cu o personalitate sau altă entitate recunoscută (organizație, fundație, etc) nu justifică în mod intrinsec existența unui articol separat. Informațiile verificabile despre aceste persoane pot fi însă trecute în alte articole, acolo unde este relevant.” Nu se aplică în acest caz. Această regulă este pentru alte lipitori. Cele bune, --Silenzio (discuție) 24 februarie 2016 23:49 (EET)
    Silenzio76 a spus pe scurt ceea ce scriam eu pe lung:
    Pe Wikipedia criteriul de notabilitate este ca subiectul să fi fost descris în amănunt în surse de încredere, nu „să fi influențat suficient de mult literatura”. Surse care vorbesc de Veronica Micle sunt destule pentru a-i asigura notabilitatea dpdv. al Wikipediei. Noi aici nu putem face judecăți de valoare de genul „a fost scriitoare mare” sau „n-a fost scriitoare destul de mare”, putem doar constata dacă s-a vorbit despre ea sau nu. Eu zic că s-a vorbit.
    „Faptul că o persoană se află într-o relație strânsă cu o personalitate sau altă entitate recunoscută (organizație, fundație, etc) nu justifică în mod intrinsec existența unui articol separat. Informațiile verificabile despre aceste persoane pot fi însă trecute în alte articole, acolo unde este relevant.” se aplică soției lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (de care chiar nimeni nu vorbește separat), nu Veronicăi Micle. În niciun caz articolul despre Veronica Micle nu poate fi înlocuit cu unul despre relația ei cu Eminescu. Personal nu văd de ce relația lor trebuie separată de articolele despre ei. Sper că nu se doreșe doar „curățarea” articolelor despre ei de această relație prin mutarea el într-un articol greu accesibil (cu un titlu lung). --Turbojet 24 februarie 2016 23:58 (EET)
    Mulțumesc pentru explicații. Însă crearea unui articol pe tema dragostei lor nu se aplică nici criteriu de notabilitate, ci de limpezire puțin a informației. Am fost lipsit de informații. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Veronica_Micle Acest articol mi se pare unul exemplu deoarece nu vorbește despre relația lor, ci despre importanța ei ca persoană. Faptul că a înființat o școală profesională de fete este un lucru foarte notabil. --Petreleon (discuție) 25 februarie 2016 00:15 (EET)
    Domnul meu, precum v-am explicat și pe pagina dumneavoastră de discuție, dacă acum învățați despre Veronica Micle de pe internet, eu vă sfătuiesc să lăsați iubirea asta pură netulburată, deocamdată, pe Wikipedia și să scrieți despre subiecte pe care le cunoașteți cât de cât până vă familiarizați cu regulile de redactare ale Wikipediei. O părere. Cele bune, --Silenzio (discuție) 25 februarie 2016 00:24 (EET)
    Vă rog frumos să argumentați mai amplu. Părerile sunt subiective! Am nevoie de argumente. Vă reamintesc că Wikipedia nu este democrație . Nici eu nu văd de ce ar fi trebuit să fie separat. Personal nici eu nu văd de ce ar fi trebuit așa. Dar nu-mi explic de ce ea ca persoană trebuie să fie asociată cu relația lor. Dacă-mi explicați, atunci voi fi foarte mulțumit..--Petreleon (discuție) 25 februarie 2016 01:08 (EET)
    Nu mai folosiți îndrumări, precum Wikipedia nu este democrație, care nu au de-a face cu discuția de față.
    Colegul Turbojet v-a explicat mai sus, detaliat și la obiect, cum stă treaba. Principiul de bază al WP:N este: Un subiect este considerat notabil dacă a fost descris în detaliu în surse de încredere independente de subiect, iar Veronica Micle este descrisă în detaliu într-o sumedenie de cărți ale literaților sau ale eminescologilor. Veronica Micle nu este notabilă ca scriitoare, dacă ar fi fost, opera i-ar fi fost descrisă în detaliu de Călinescu, spre exemplu, în Istoria literaturii române, dar nu, acesta alege să o descrie în detaliu în Viața lui Eminescu, spre exemplu, unde o descrie precum o muză și încearcă să facă legături între anumite poezii amoroase scrise de Eminescu și perioade din relația amoroasă a celor doi. Deci, Veronica Micle devenind notabilă ca iubită, muză consider că este normal ca articolul despre ea să se aplece asupra acestei relații care i-a adus faima. Cele bune, --Silenzio (discuție) 25 februarie 2016 05:22 (EET)
    Mulțumesc frumos pentru argumente. Însă consider că există posibilitatea ca pe viitor să mai existe încă o Veronica Micle și acest articol se va numi Veronica Micle (muza lui Mihai Eminescu).. Sau îmi pun problema prea departe? Oricum, îți mulțumesc pentru lămurire! Toate cele bune, --Petreleon (discuție) 25 februarie 2016 06:03 (EET)
    În general, toate informațiile despre un subiect se pun în același articol. De obicei un articol se divide dacă este prea mare. Din câte am înțeles, dv. propuneți un articol mic despre Veronica Micle și unul mare, separat, tot despre ea, ca muză a lui Eminescu. De ce nu poate rămâne articolul despre ea așa cum este acum, cu puține informații despre ea personal și cu multe despre ea ca muză a lui Eminescu? Am senzația că poziția dv. este „ea este un nimic, articolul esențial trebuie să fie un omagiu lui Eminescu, mai bine zis iubirii lui”. Dacă e așa, articolul respectiv chiar ar avea o problemă de WP:PDVN, deoarece o tratare care omagiază sau una care înfierează (poate puritanii nu sunt de acord cu atitudinea ei) chiar nu este neutră. Iar dacă în articol apar ambele tratări s-ar putea să pară absurd, iar tonul, dacă este moale este ciudat, iar dacă este vehement este posibil să pară unora nepotrivit. Problema este că pe Wikipedia articolele nu se scriu în stilul în care un jurnalist scrie un articol despre un aspect. Înainte de a face ceva, gândiți-vă la toate aceste probleme. --Turbojet 25 februarie 2016 10:10 (EET)
    Mulțumesc frumos pentru explicațiile dumneavoastră foarte valoroase pentru un începător. Am înțeles și nu mi-am mai dorit acest lucru. Mi-am exprimat dorința din urmă pentru modificarea titlului astfel încât să nu se creeze proasta impresie că ea a devenit notabilă prin faptul că a fost poetă. Am vrut să spun că s-ar putea să existe un conflict de nume atunci când o persoană cu numele ei va deveni notabilă, în nici un caz nu am mai vrut să aduc vorba despre un nou articol. Vedeți Micle pe Harta Numelor Românești. Acum am înțeles! --Petreleon (discuție) 25 februarie 2016 15:36 (EET)

    Nesemnat[modificare sursă]

    as dori sa intreb de ce nu este mai multa informatie despe cupidon Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Adelina crangaci 5 (discuție • contribuții).

    Probabil din cauză că nu are cine să scrie despre el. Sunteți invitată să completați articolul, dacă puteți face rost de cărți de mitologie sau alte surse despre subiect. --Mihai (discuție) 24 februarie 2016 20:07 (EET)

    furt[modificare sursă]

    Salut. Cum trebuie sa procedez atunci cand constat ca in pagina de wikipedia in limba engleza, pe un subiect romanesc, apar citate luate cu copy/paste de pe blogul meu. Citatele provin dintr-un material publicat in Gazeta Sporturilor, reprodus integral pe blogul meu de unde au fost sustrase cu nesimtire de cel care a editat respectivul subiect in limba engleza. Pana si declaratiile obtinute de mine apar traduse acolo cuvant cu cuvant. Multumesc Octav office@vladoproduction.com

    Cel mai bine ar fi sa introduceți textul {{copyvio|URL-ul de unde au fost copiate}} deasupra textului copiat. După o săptămână puteți șterge textul, menționând din nou ca sunt copiate site-ul în descrierea modificării. Dacă nu va descurcați, trimiteți un mail la info-en@wikipedia.org și veți putea primi ajutor de la un editor al ediției în engleză. Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2016 18:48 (EET)

    Multumesc pentru raspuns. Am trimis deja mail la adresa respectiva.

    Întrebare despre articole noi[modificare sursă]

    Cum pot face o pagina de wikipedia va rog mult. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Gutu minodora (discuție • contribuții).

    Păi trebuie să alegeți o temă care n-a mai fost tratată, căci de aceea v-au fost șterse deja două articole. Sau dacă abordați subiecte deja tratate, e nevoie să aduceți un aport suplimentar. Trebuie să scrieți inteligibil și să vă bazați pe surse. --Mihai (discuție) 25 februarie 2016 19:04 (EET)

    Lila Tretikov a demisionat de la conducerea WMF[modificare sursă]

    FYI, Wikimedia Foundation a rămas fără Directorul Executiv. Dacă vă interesează succesiunea de evenimente care a dus la această plecare, aici găsiți un timeline foarte interesant al ultimilor 2 ani.--Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2016 23:20 (EET)

    Cum adaog poza unui articol?[modificare sursă]

    As vrea sa adaog poza unui articol creat. Cum se face acest lucru, pe pasi? Multumesc Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de TinaCris89 (discuție • contribuții).

    Wikipedia:Imagini. —Andreidiscuţie 26 februarie 2016 09:51 (EET)

    Paul Goma[modificare sursă]

    Are cineva cunoștințe despre biografia lui Paul Goma, care să îi permită să valorifice aceast comentariu? Am observat în ultimul timp critici care sunt valide, dar fiind introduse ca polemică în articol cu textul anterior riscă să se piardă. Salutări, --Mihai (discuție) 26 februarie 2016 16:14(EET)

    Din calidor - copilărie basarabeană, Ed. a V-a; 2010. --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 februarie 2016 21:39 (EET) P.S. Nu mă interesează subiectul. Poți eventual transfera comentariile pe pagina de discuție, sau poți să le faci deocamdată invizibile în ideea că cineva va deschide textul pentru editare și le va vedea (mai logic ar fi să le transferi în pagina de discuție)

    VisualEditor News #1—2016[modificare sursă]

    Elitre (WMF), 26 februarie 2016 21:21 (EET)

    Propunere la curiozități[modificare sursă]

    Nu știu cum se propune o curiozitate. Anume că este estimată memoria creierului uman ca fiind de 2.5 PB (pentru cei ce nu știu, 1 PB = 220 GB). http://io9.gizmodo.com/if-your-brain-were-a-computer-how-much-storage-space-w-509687776 Știu, este un pic veche informația (din 2010). Sau este deja știut?--Petreleon (discuție) 27 februarie 2016 15:02 (EET)

    În primul rând trebuie să găsiți surse de încredere pentru infomație, căci site-ul de mai sus nu este. Apoi trebuie să introduceți informația într-un articol relevant, în acest caz creier, cu sursa găsită drept referință. Apoi trebuie să formulați exact „curiozitatea”, iar ulterior poate fi publicată pe prima pagină.--Mihai (discuție) 28 februarie 2016 22:28 (EET)

    Wikimania 2016: call for posters, discussions and trainings[modificare sursă]

    Hi people,
    the calls for posters, discussions and trainings for Wikimania 2016 are officially opened, you can find all the relevant links on the conference wiki:

    https://wikimania2016.wikimedia.org/wiki/Submissions

    The calls will be closed on March 20.

    Posters will be reviewed just to make sure that there aren't things which are too much out of scope. Since we have a whole village we will surely find places to attach them, even if we they will be a lot!

    Discussions will be managed by a guiding committee who will work on the wiki to meld all the proposals and suggestions.

    Trainings will be reviewed by the programme committee. Please note that we request that each training has at least 3-5 interested attendees in order to be put in the programme.

    By the beginning of April we will have a first list of all the accepted proposals.

    If you have questions we suggest you to ask them on the discussion pages on wiki, so that everyone will be able to see them (and their answers, of course).

    We are looking forward to read your ideas! --Yiyi (discuție) 29 februarie 2016 17:53 (EET)

    Vizualizări[modificare sursă]

    Știe cineva ce s-a întâmplat cu pagina principală în ultima săptămână? Numărul de vizualizări a scăzut de 4 ori.--Strainu (دسستي‎)  29 februarie 2016 23:31 (EET)

    Cred că pentru rezolvarea problemei cu vizualizările ar fi trebuit copierea inițiativei Wikipedia în limba engleză, anume pagini pe rețelele sociale care recomandă articole de calitate. Cu siguranță ar fi un mod bun de atragere cititori în limba română!--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 05:54 (EET)
    Nu e o scădere reală a numărului de vizitatori, arată mai degrabă ca o problemă de raportare care ori a fost introdusă în acel interval, ori a fost reparată. —Andreidiscuţie 1 martie 2016 11:22 (EET)
    @Petreleon: vezi https://www.facebook.com/WikipediaRomana, doar ca legăturile de acolo nu duc la pagina principală, ci la articolele respective.
    @Andrei Stroe: yup, de aseară a apărut o explicație: phab:T128295 Strainu (دسستي‎)  1 martie 2016 12:23 (EET)
    Se poate crea un buton de acțiune care să învită către prima pagină!
    Vă rog să schimbați numele în „Wikipedia România” pentru că numele „Wikipedia Română” nu explică efortul depus de oamenii de aici! Dimpotrivă, îl reduce la traducerea Wikipediei în limba română. 😏 --Petreleon (discuție) 1 martie 2016 17:26 (EET)
    Se face uneori o confuzie cu privire la „Wikipedia românească”: Wikipedia nu este un proiect național, ci este o enciclopedie on-line în limba română (un proiect al Fundației Wikimedia). Deci numele „oficial” nu este nici „Wikipedia România”, nici „Wikipedia Română”, ci Wikipedia în limba română (abreviată uneori „ro.wp”, a fost lansată la 19 iunie 2003). --Bătrânul (discuție) 1 martie 2016 17:34 (EET)
    Noi scriem aici Wikipedia în limba română, indiferent că suntem din România, din Republica Moldova sau din altă parte. Și nu înseamnă că doar traducem, deși asta e o parte din ceea ce facem. —Andreidiscuţie 1 martie 2016 17:46 (EET)
    Vă rog să nu faceți confuzie între Wikipedia Românească și Wikipedia România. Așa cum nici Microsoft nu aparține României și totuși are „Microsoft România”, așa cum nici Vodafone nu aparține României și totuși are „Vodafone România”. Consumatorii acestor produse sunt români. Cu toate că firmele producătoare nu sunt românești, au totuși un efect direct asupra consumatorilor români. La fel este și cazul Wikipediei. Consumatorii de informații de pe Wikipedia în limba română sunt români, nu se apucă un englez să citească de aici decât dacă știe suficient de bine limba română. În tot cazul, cu toate că aparține Wikimedia Foundation, nu se poate confunda Wikipedia Românească cu Wikipedia România. Referitor la Republica Moldova, și ei sunt români. Nu am vrut să mă refer la România Politică, ci la România reală. Dacă ziceți că în Republica Moldova sunt moldoveni (aici nu am folosit numele de basarabeni pentru că astfel s-ar fi numit Republica Basarabia), atunci moldovenii din teritoriul României ce sunt? Străini sau frați? --Petreleon (discuție) 1 martie 2016 18:07 (EET)

    @Petreleon: încercați să vă abțineți de la astfel de comentarii; Cafeneaua nu este locul unde să faceți propagandă ori reclamă, sau unde să vă înfruntați cu aceia care au alte opinii. Citiți vă rog pagina de politică oficială WP:NU#TRIBUNA. --Bătrânul (discuție) 1 martie 2016 18:28 (EET)

    Microsoft și Vodafone fac afaceri în România prin Microsoft România și Vodafone România. Noi nu suntem limitați la România. Ceea ce numiți dumneavoastră „România reală” ca target al nostru sunt de fapt vorbitorii de română. —Andreidiscuţie 1 martie 2016 18:29 (EET)
    @Sîmbotin: Nu am vrut să ofensez pe nimeni! Nu am făcut reclamă pentru că acele companii sunt suficient de cunoscute și sunt cunoscute și datorită controverselor, nu am făcut propagandă la unire pentru că sunt de la sine indiferent, nu m-am autopromovat pentru că nu-mi doresc asta. Vă rog să mă scuzați pentru deranjul creat. Dacă nu mă înșel poate ați vrut să vă referiți la WP:NU#CO.
    @Andrei Stroe: Am înțeles acum care este problema. Acum vă rog să detaliați puțin titlul prin „Wikipedia în limba română” în loc de „Wikipedia română” pentru că se elimină ambiguitatea nedorită!--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 19:07 (EET)

    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Dacă acum vorbim de titlul paginii de Facebook, discuția este la Wikipedia:Pagina_Facebook#Wikipedia_Rom.C3.A2n.C4.83_-_Facebook. —Andreidiscuţie 1 martie 2016 19:32 (EET)

    Am vorbit de la bun început! Nu mi-am exprimat dorința în mod destul de concret! Vă rog să mă iertați pentru confuzia creată.--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 21:13 (EET)

    Propunere redirecționare de la Moșie la Avere[modificare sursă]

    „MOȘÍE, moșii, s. f. 1. Mare proprietate funciară aflată în stăpânirea, de obicei ereditară, a unui moșier; proprietate (mare) de pământ cultivabil. ♦ (Înv. și pop.) Avere moștenită; p. gener. orice bun moștenit. ♦ (Fam.) Lucru de care cineva poate dispune cum vrea. 2. (Înv.) Pământ strămoșesc; patrie. – Moș + suf. -ie.”
    „AVÉRE, averi s. f. Totalitatea bunurilor care se află în posesia cuiva; avut, avuție. ♦ Sumă foarte mare de bani. – V. avea.” Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/)
    Amândouă sunt asemănătoare, numai că „avere” este mai modern și mai general. Bineînțeles, se poate trata în mod istoric și în funcție de categorie această temă, în care să cuprindă și cuvântul „moșie”.--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 21:11 (EET)

    Domnule, chiar îți bați joc de noi? Ai umplut pagina asta cu discuții inutile. Care redirecționare? că nu există nici articolul Moșie nici Avere. Scrie articolul și numește-l cum vrei, dar scrie-l! Propunerile de redirecționare se fac la articolele existente, nu la cele inexistente. --Bătrânul (discuție) 1 martie 2016 21:21 (EET)
    Mâine-poimâine Petreleon va propune redirecționare de la Cozonac la Fecale, pe considerentul că din moșie rezultă, în final avere și din cozonac rezultă, în final, un.... Un adevărat enciclopedist! --Miehs (discuție) 1 martie 2016 22:01 (EET)
    Cine știe repede a folosi facilități de editare pe care eu le-am buchisit doar după vreo 3 - 4 ani de Wikipedia, cunoaște...ca să zic așa...--Accipiter Q. Gentilis(D) 1 martie 2016 22:27 (EET)
    Nu pot să fac asta pentru că am și eu limitele mele. Desigur că aș pune-o și pe asta dacă aș avea materialele la îndemână. Până atunci, am descoperit: http://www.cotidianul.ro/cercetatorii-japonezi-obtin-carne-din-fecale-video-149467/ sau... http://totb.ro/video-bill-gates-promoveaza-masinaria-care-transforma-fecalele-din-canalizare-in-apa-potabila/ Așa că nu mă mai miră nimic....--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 22:33 (EET)
    @Petreleon: Vă spun deschis că vă suspectez că sunteți un utilizator mai vechi, care în intervale aproape regulate își înregistrează conturi noi, deschide sumedenie de discuții inutile și se propune ptr. funcțiile de patrulator și administrator. În caz că am dreptate, e bine să luați la cunoștință Wikipedia:Clone și Epuizarea răbdării comunității. Până una alta am șters rapid ciotul pe care l-ați creat la avere pentru că suna în mod obiectiv ca o glumă (dolari, unii o au și alții nu). Pentru a evita discuții neplăcute vă sfătuiesc să începeți a contribui în articole propriu-zise și să vă documentați mai bine. Salutări, --Mihai (discuție) 1 martie 2016 23:06 (EET)
    @Petreleon: Nu este nicio știre de senzație că pentru cei de pe SSI „cafeaua de ieri devine cafeaua de azi”, dar echivalența moșie = avere mi se pare forțată.
    Redirecționările se folosesc pentru a ajunge la titlul dorit dar neevident sau incomod folosind o „cheie” intuitivă, dar în realitate incorectă. De exemplu se redirecționează WW2 spre al Doilea Război Mondial. --Turbojet 1 martie 2016 23:10 (EET)
    @Dan Mihai Pitea Vă menționez că nu sunt acel utilizator. Nu am nici cea mai mică intenție de acest gen.
    @Turbojet Vă mulțumesc pentru explicații.--Petreleon (discuție) 2 martie 2016 05:51 (EET)
    Dar ce intenții aveți?--Silenzio (discuție) 2 martie 2016 06:44 (EET)
    @Silenzio Am intenția inițială de a-mi dezvolta un stil enciclopedic suficient de practic. Intenția principală este de a face articole enciclopedice pentru Wikipedia. În tot cazul nu am intenția de a judeca informația pentru că o deformez. Iar deformarea informației poate fi considerată vandalism. Aceasta o consider prioritatea 0 (sintetizarea informației cu bună credință într-o formă acceptabilă). --Petreleon (discuție) 2 martie 2016 14:39 (EET)

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din mai 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în mai 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  2 februarie 2016 00:17 (EET)

    Redenumiri[modificare sursă]

    Există o propunere de redenumiri care țin de {{toponimie}}. Fiind vorba de o serie de articole, e necesară în prealabil o discuție. -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2016 11:02 (EET)

    Să nu ne repezim: vezi Austria {f} Inferioară și Austria {f} Superioară --Miehs (discuție) 3 martie 2016 19:07 (EET)
    E o problemă destul de delicată. Ar trebui verificat, de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase. E de lucru... --Bătrânul (discuție) 3 martie 2016 21:10 (EET)

    Inițiatorul acestei acțiuni de redenumiri și-a argumentat poziția pe pagina Discuție:Austria Superioară. -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2016 23:40 (EET)

    @ Victor Blacus: multumesc!

    @ Miehs: în dicționarul la care mă trimiteți nu pot să am nici un fel de încredere. Am încercat să văd traducerea lui nieder. Singurul lucru pe care l-a găsit a fost „Dieses Unglück drückte ihn sehr nieder.” Nici măcar nu și-a dat seama că în propoziția asta avea de-a face cu verbul niederdrücken (a deprima, a abate) la forma de Imperfekt... Cît despre traducerea pe care a gasit-o la Niederösterreich, cel mai probabil a indexat-o de pe niște pagini web. Nu mă îndoiesc că Wikipedia românească și influența pe care o are ea asupra utilizatorilor români de internet a pecetluit soarta traducerii date de dicționar...188.24.86.46 (discuție) 3 martie 2016 23:59 (EET)

    @ Bătrânul: Abordarea de la caz la caz nu mi se pare potrivită pentru că nu este sistematică. În Wikipedia românească a fost privilegiată în mod sistematic și exclusiv (atît în titluri cît și în corpurile articolelor) varianta cu inferior / superior a toponimelor străine în ciuda fatului că această variantă are trei păcate majore:
    • 1. nu este conformă cu toponimia românească (la noi în țară nu există nici măcar un toponim în a cărui compoziție să intre inferior / superior)
    • 2. este o greșeală de traducere (germanul nieder înseamnă același lucru cu franțuzescul bas / basse, cu englezescul low / lower, cu italianul basso, cu spaniolul bajo, cu polonezul dolny, cu românescul jos etc. iar aceste cuvinte nu fac parte din același registru al limbii cu inferior; idem pentru ober / haut / up/upper / alto / górny / sus vs. superior)
    • 3. opțiunea pentru folosirea sistematică și exclusivă a variantei inferior / superior a fost asumată de căre contribuitorii Wikipediei românești în absența oricăror trimiteri la ceea ce dumneavoastră numiți surse de încredere.
    La punctul 3. este de făcut o observație: ca și în româna colocvială, in "monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase" se pot găsi ambele variante, atît aceea cu de Jos, cît și aceea cu inferior. Un criteriu de alegere de la caz la caz pe baze strict cantitative între cele două variante (x lucrari de specialitate folosesc varianta de Jos și y lucrari de specialitate folosesc varianta inferior unde x>y sau x<y) nu mi se pare a fi cel potrivit pentru că nu are caracter sistematic și pentru că nu este o rezolvare a problemelor ridicate de punctele 1. și 2.
    În opinia mea, ținînd cont de situația expusă la punctele 1. și 2. și de dificultățile ridicate de punctul 3., Wikipedia românească ar trebui să prezinte în mod sistematic în titluri și în corpurile articolelor varianta de Jos / de Sus. Iar în cazul în care contribuitorii la proiectul Wikipedia ar dori să folosească cu preponderență varianta inferior / superior, acei oameni ar trebui să prezinte măcar trei surse de încredere care să spună negru pe alb de ce varianta inferior / superior este preferabilă variantei de Jos / de Sus. În caz contrar, Wikipedia românească riscă să-și rateze misiunea schimbîndu-ne limba fără a avea autoritatea de a o schimba. 188.24.86.46 (discuție) 4 martie 2016 10:24 (EET)
    Nu cred că este vorba de nicio schimbare a limbii, inferior și superior fiind asimilate în spiritul acesteia încă de pe vremea... romanilor. Vorbitorul modern de limbă română cu o oarecare cultură istorică este obișnuit cu toponime de genul Germania Superioară/Inferioară, Numidia Superioară/Inferioară, Moesia Superioară/Inferioară și chiar Dacia Superioară/Inferioară. Nu se pune problema de a le înlocui cu variante neaoșe, doar pentru a asigura uniformitatea cu toponimia locală. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2016 13:22 (EET)
    Țările de Jos se numesc astfel pentru că se găsesc, în cea mai mare parte, mai jos de nivelul mării. Niederösterreich se găsește la o altitudine inferioară celei la care se află Oberösterreich și, invers, Oberösterreich se găsește la o altitudine superioară celei la care se află Niederösterreich. În articolul Unirea Basarabiei cu România, publicat de Agerpres, se afirmă următoarele: Până în 1812, pentru această provincie nu era folosită denumirea de Basarabia. Vechea Moldovă cuprindea următoarele regiuni: Moldova superioară, Moldova inferioară și Basarabia propriu-zisă, care cuprindea ținuturile Cetatea Albă, Ismail și Chilia. Rușii au extins denumirea de Basarabia asupra întregii provincii pe care au anexat-o în 1812. Q.E.D. Mai vezi și: Papa Ioan Paul al II-lea l-a proclamat Fericit pe Venerabilul Ieremia Valahul. Acest umil Frate, născut în 1556 la Tatzo, mic sat de țărani și păstori în Valahia Minoră (actuala Moldova Inferioară)… --Miehs (discuție) 4 martie 2016 13:51 (EET)
    @ Miehs: pe lîngă alte argumente pe care i le-am dat lui Asybaris, v-am răspuns și dumneavoastră pe pagina Discuție:Austria Superioară.
    @ Pafsanias: Inferior și superior nu sînt cuvinte moștenite din latină de pe vremea romanilor. Ambele cuvinte sînt neologisme atît în română, cît și în celelalte limbi romanice. Noi le-am împrumutat pe o dublă filieră, din franceza contemporană și din latina clasică, în cursul celei de-a doua jumătăți a secolului al 19-lea (asta e și motivul pentru care ambele cuvinte se găsesc în dicționarele noastre de neologisme, de exemplu în Dicționarul de neologisme apărut la Editura Academiei în 1986). În celelalte limbi romanice, inferior și superior au fost împrumutate tot din latina clasică începînd cu perioada Renașterii (vezi de exemplu cum a intrat inferior în franceză sau în italiană). De remarcat că toate limbile romanice au împrumutat cele două adjective doar la gradul comparativ, fără a se mai complica cu celelalte grade. În ce privește toponimele latine pe care mi le-ați dat (Germania Superioară/Inferioară etc.), ele nu apar nici la Dosoftei, nici la Neculce, nici aiurea în literatura noastră veche. Ele au fost introduse în circuitul cultural românesc de aceiași oameni care ne-au îmbogățit limba cu restul neologismelor romanice, care au fasonat limba standard pe care o vorbim astăzi și care stau azi la baza panteonului culturii noastre (de la Școala Ardeleană pînă la Iorga). În plus, toponimele latine la care mă trimiteți nu constituiau nici pe departe subiect de conversație la șezătorile de prin satele noastre. Bunicii mei, țărani din moși strămoși așa cum au fost peste 80% din compatrioții noștri pînă la jumătatea veacului trecut, oameni ca toți ceilalți țărani din satul lor și din satele din jur, nu doar că nu știau nimic de Germania Superioară/Inferioară, dar dacă le-aș fi spus eu Pianu Inferior în loc de Pianu de Jos, s-ar fi uitat la mine ca vițelu' la poarta nouă. Acum să nu înțelegeți din toate astea că am ceva împotriva neologismelor. Nu doar că nu pun neologismele pe un plan inferior celorlalte cuvinte (mi-ar fi și extrem de greu avînd în vedere că aproape jumătate din cuvintele limbii noastre au fost împrumutate în ultimii 150-180 de ani), dar în limba pe care o vorbesc / scriu eu, proporția neologismelor este cu mult mai mare decît proporția neologismelor din ansamblul limbii române. În schimb, sînt de părere că neologismele (ca orice alte cuvinte) trebuie folosite doar în contextul adecvat. Iar aici sînt perfect de acord cu dumneavoastră: „Nu se pune problema de a le înlocui [Numidia Superioară/Inferioară etc.] cu variante neaoșe, doar pentru a asigura uniformitatea cu toponimia locală". Nici într-un caz nu se pune această problemă! Însă toponimele latine în varianta lor naturală (gen Numidia Superioară/Inferioară) nu se folosesc de către oricine, în orice situație și oricum. Nu se folosesc de exemplu în vorbirea curentă, nu atunci cînd te duci la piață, cînd cauți o ofertă turistică pe net, cînd chat-uiești cu un prieten plecat la cules de căpșuni în Bavaria etc. Toponimele latine, care trebuie păstrate într-o variantă cît mai fidelă culturii latine (gen „Numidia Superioară/Inferioară”), sînt folosite de un număr infim de vorbitori de română, mai toți specialiști, mai mereu în contexte profesionale în care se utilizează exclusiv registrul superior al limbii, nu româna colocvială. Or omul care vrea să meargă la ski în Austria de Sus sau cel care vrea să muncească pe un șantier în Normandia de Jos nu își freacă coatele de academicieni, nu își face planurile în sala de lectură a vreunei universități (deși nu bag mîna-n foc pentru cel ce visează la o muncă de șantier în Normandia de Jos), nu vorbește cu nevasta sau cu prietenii în registrul superior al limbii și nu are motive să folosească variante toponimice gen Austria Superioară sau Normandia Inferioară, variante calchiate după jargonul academic folosit în contexte academice și care se abat de la norma de tip Pianu de Jos. Cînd m-am referit la schimbarea limbii, nu m-am referit la schimbarea limbii în general, ci la schimbarea normei toponimice. Nu știu cît de pronunțată este în momentul de față tendința vorbitorilor de română de a schimba structura toponimelor de la o formă de tipul X de Jos la o formă de tipul X inferior. Însă în măsura în care această tendință există, Wikipedia românească trebuie să-și facă datoria de a NU juca un puternic rol motor în schimbare, așa cum o face azi optînd sistematic și exclusiv pentru tipul de construcție X inferior. De aceea mi se pare imperios necesar să înlocuiți din titluri și din corpusul articolelor toponimele străine structurate după modelul X inferior cu variante care există în limbă de multă vreme și sînt structurate după modelul normativ X de Jos. În opinia mea, Wikipedia poate adopta în mod sistematic și exclusiv toponimele construite pe structura de tip X inferior abia în momentul în care wikipediștii pot indica surse autoritare care să susțină și să justifice de ce toponimele construite pe modelul X inferior sînt preferabile toponimelor construite pe modelul X de Jos. Cum mă îndoiesc că acele surse autoritare vor exista înainte ca țăranii noștrii (reprezentînd aproape jumătate din populația vorbitoare de română a lumii) să ceară ca numele localităților lor de baștină să fie schimbate din Pianu de Jos în Pianu inferior, Wikipedia trebuie să mai aștepte și să se abțină acum de la adoptarea sistematică și exclusivă a modelului X inferior. Dacă Wikipedia adoptă modelul X inferior înainte ca țăranii să se miște și să treacă la fapte, atunci în mod clar Wikipedia își depășete scopul și atribuțiile, contribuind masiv la schimbarea limbii. 188.24.63.248 (discuție) 4 martie 2016 21:40 (EET)
    Similar: Franconia Mijlocie versus Almașu de Mijloc, Alba sau Apșa de Mijloc, Rahău --Miehs (discuție) 5 martie 2016 09:24 (EET)
    @ Miehs: Exact! Așa cum am spus și în Discuție:Franconia Mijlocie, titlul articolului și numele regiunii din Wikipedia trebuie schimbate în Franconia de Mijloc. Toponimele din limba noastră au structura X de Mijloc, nu X Mijlociu. Singurul toponim din limba română construit pe structura X Mijlociu este Franconia Mijlocie popularizat și promovat de Wikipedia. 79.118.23.86 (discuție) 5 martie 2016 11:03 (EET)
    Structura X Mijlociu nu este tipică toponimelor din limba română, ci e folosită în cu totul și cu totul alte contexte, pentru alte tipuri de nume. Spre exemplu, Orientul Mijlociu este un termen generic arbitrar ales de geografi, politologi, istorici etc pentru a desemna o zonă geografică nedelimitată precis, iar numărul țărilor / regiunilor care sînt cuprinse sub umbrela termenului Orientul Mijlociu variază de la un geograf / politolog / istoric la altul (or asta nu se întîmplă în cazul numelor proprii de genul Almașu de Mijloc, Alba sau Franconia de Mijloc - aceste toponime nu sînt alese de geografi / politologi / istorici pentru scopuri specifice muncii lor, ci sînt alese și moștenite de comunitățile care trăiesc în acele locuri). Un alt exemplu de folosire a lui Mijlociu într-un nume din limba română este Regatul Mijlociu Egiptean. Însă Regatul Mijlociu Egiptean nu este un toponim, nu e un nume de stat, ci este un nume arbitrar ales de istorici contemporani pentru a desemna o perioadă din istoria Egiptului Antic, iar cuvîntul „mijlociu” din Regatul Mijlociu Egiptean nu se referă la dimensiunea geografică, ci la dimensiunea cronologică a Egiptului Antic. 79.118.23.86 (discuție) 5 martie 2016 11:43 (EET)
    Sunt curios: cum ar putea fi redată în termeni toponimici neaoși românești denumirea Vorderösterreich? --Pafsanias (discuție) 5 martie 2016 14:24 (EET)
    ... sau Vorpommern. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 15:00 (EET)
    ... sau Munții Mittelgebirge, traducerea actuală pentru de:Mittelgebirge. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 15:05 (EET)
    @ Pafsanias: Vorderösterreich nu este un toponim ca Niederösterreich, adică nu este numele propriu al unei regiuni unitare din punct de vedere geografic, cultural, istoric, administrativ etc. Nu a existat niciodată (cu atît mai puțin în zilele noastre) o regiune ai cărei locuitori să-i fi spus astfel și să-i transmită numele mai departe, nepoților. Vorderösterreich este un nume generic și convențional (precum Orientul Mijlociu sau Regatul Mijlociu Egiptean) apărut post factum, în 1444, și folosit ca sinonim al Habsburgische vordere Lande sau Habsburgische Vorlande pentru a desemna ansamblul „domeniilor anterioare ale Habsburgilor”, adică ansamblul comitatelor, margraviatelor etc. pe care Habsburgii le-au posedat într-o anumită perioadă, pînă prin secolul 14, înainte de a se stabili ferm la Viena, și pe care le-au pierdut și recîștigat în mod repetat ulterior, vreme de vreo 5 secole. Alegerea convențională a numelui Vorderösterreich s-a făcut în baza a doi factori determinanți (unul al timpului și altul al spațiului) pentru a marca o serie de opoziții între stăpînirea fermă și incontestabilă a domeniilor din jurul Vienei pînă în Tirol („innere Lande”) și stăpînirea anterioară în timp, fragmentară în spațiu și contestată a domeniilor de la vest de Tirol („vordere Lande”). Cuvîntul Vorderösterreich a fost creat de oameni din administrația Casei de Habsburg într-o epocă în care Austria nu însemna ceea ce înseamnă pentru noi, astăzi, în română, ci însemna Österreich, adică „domeniul de est al monarhului”, un fief solid, spre deosebire de „domeniile anterioare” deja pierdute sau foarte vulnerabile. Cuvîntul Vorder din Vorderösterreich face deci referire atît la o dimensiune cronologică a posesiunilor Habsburgilor (ca Mijlociu din Regatul Mijlociu Egiptean), cît și la o dimensiune spațială ambiguă și fluctuantă văzută exclusiv din perspectiva omului care stă la Viena (ca Mijlociu din Orientul Mijlociu), dar nu se referă la caracteristicile geografice ale unui anumit spațiu (ca Niederösterreich). Pentru detalii sumare, accesați linkul acesta. Dacă vreți să intrați mai adînc în subiect, vedeți aici. Prin urmare, Vorderösterreich poate fi tradus ca Austria anterioară — se subînțelege „anterioară strămutării Habsburgilor la Viena”. Însă cum nu toată lumea are informația istorică necesară captării unor astfel de finețuri, numele Austria anterioară trebuie explicat atît pentru români, francezi etc., cît și pentru nemți. Pe de altă parte, nu toată lumea vorbește în viața de zi cu zi despre Austria anterioară nici la noi, nici în Elveția, în Alsacia sau în Baden-Württemberg, iar cei care vorbesc, în general știu despre ce vorbesc, nu se încurcă în subînțelesuri și folosesc un registru al limbii care numai colocvial nu se poate numi (cam așa cum se întîmplă și cu Numidia Orientalis / Occidentalis).
    @ Victor Blacus:
    * În cazul Mittelgebirge, ținînd cont de contextul în care apare cuvîntul, trebuie făcută diferența între funcția de concept și funcția de nume propriu. Deosebirea dintre cele două este foarte clar marcată în introducerea articolului de:Mittelgebirge. În cazul în care avem de-a face cu valoarea de concept, de exemplu în cadrul unei clasificări a diverselor tipuri de munți, îl traducem prin munți mijlocii (substantiv comun în limba română) și îi dăm cel puțin definiția de dicționar: munți care au cel mai adesea coamele rotunjite și o diferență de nivel de mai puțin de 1000 de metri între vale și vîrf. În cazul în care avem de-a face cu un nume propriu, cum ar fi de:Tiroler Mittelgebirge, trebuie să urmăm modelul Cernavodă sau Bistrița. Așa cum nu spunem în română „am trecut podul de la Apă Neagră” sau „am vizitat biserica din Repedea”, tot așa nu avem motive să traducem „Munții Mijlocii ai Tirolului”. În limba vorbită vom spune Munții Mittelgebirge din Tirol (substantiv propriu în română), iar în Wikipedia titlul articolului ar trebui să fie Munții Mittelgebirge (Tirol). Spre deosebire de articolul de:Mittelgebirge care tratează conceptul de munte mijlociu, prezintă exemple de munți mijlocii din mai toată Europa (Ungaria, Italia, Franța etc.) și abia la sfîrșit conține o listă a diverșilor munți mijlocii din Germania, articolul Munții Mittelgebirge a preluat pur și simplu lista munților mijlocii din Germania și induce în eroare cititorul prin fraza din capul listei, făcîndu-l să creadă că în Germania ar fi un lanț muntos numit Munții Mittelgebirge care cuprinde toți munții din listă. Curios este că cei care au tradus fragmente din de:Mittelgebirge în engleză, croată, italiană, norvegiană, slovenă și suedeză (mai toate articole de 2 fraze), au făcut aceeași greșeală ca „traducătorul” în română. Corecte sînt însă legăturile spre fr:Moyenne montagne și nl:Middelgebergte care, ca articolul în germană, tratează despre conceptul de „munte mijlociu”. de:Mittelgebirge face parte dintr-o serie de articole pe teme de geomorfologie, împreună cu de:Hochgebirge. Însă în acest ultim caz, probabil și datorită imaginilor grăitoare, cei care au făcut legături cu articole în alte limbi nu au mai căzut în păcatul rușinos al celorlalți. În fine, în ce privește Wikipedia în română sînt acum două opțiuni: fie schimbați titlul articolului în Lista munților mijlocii din Germania și lăsați corpul articolului așa cum este (mai puțin fraza buclucașă), fie schimbați titlul articolului în Munți mijlocii și îmbogățiți corpul cu informații (caz în care acest articol ar face parte din aceeași serie cu Munți înalți și Munți scunzi din categoria „Geomorfologie”).
    * În privința lui Vorpommern, putem urma modelul Bucovina de Nord sau Timorul de Est. În toate cele trei cazuri avem de-a face cu toponime noi (sau toponime vechi dar cu sensuri noi), alese în mod convențional în urma unor evenimente politice relativ recente. Noile toponime au reflectat situarea noilor teritorii de o parte sau alta a graniței nou-apărute într-o veche regiune cu un vechi nume. Aceste noi toponime au fost croite (în română și în alte cîteva limbi) după modelul denumirilor pragmatice date de anglo-saxoni unor noi regiuni administrative delimitate de granițe nou-apărute în urma unor evenimente politice în perioada marilor expansiuni coloniale — vezi Carolina de Nord, Insula de Sud, Teritoriile de Nordvest etc. În mod clar, toponimele construite pe schema X de Vest au intrat în norma limbii române și le-am adoptat cu mult mai ușor decît pe cele de tipul X Occidental sau de tip X anterior / X interior. Așa se face că pentru imensa majoritate a toponimelor de tipul X de Vest nu avem denumiri alternative: nimeni nu spune Bucovina Septentrională, iar toponimul Pomerania Anterioară e atît de singular și de stingher în sistemul toponimelor limbii române, încît ne derutează și ne deranjează. Din acest motiv, traducerea mot-à-mot a lui Vorpommern e greșită. Mai clar: majoritatea vorbitorilor de română înțeleg cuvintele din sintagmele Bucovina Septentrională și Pomerania Anterioară, sistemul gramatical al limbii noastre ne permite să facem astfel de construcții, însă cum ele nu au intrat în norma de utilizare a limbii române, aceste construcții ne zgîrie urechea. „Sistemul limbii” e ceea ce gramatical e posibil într-o limbă (dar nu neapărat și folosit / făcut / vorbit de locutorii acelei limbi), iar „norma de utilizare a limbii” e ceea ce e folosit în mod obișnuit de către vorbitorii unei limbi, uneori chiar și în afara limitele sistemului respectivei limbi. (Pentru a nu o lungi prea mult cu ce e „sistemul limbii” și ce e „norma de utilizare a limbii” îi trimit pe cei interesați la studiul Sistem, normă și vorbire a lui Eugen Coșeriu din volumul “Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii”, Editura Enciclopedică, București, 2004). Deci Vorpommern poate fi tradus prin Pomerania de Vest pentru că în norma limbii române avem atît toponimul Pomerania, cît și tipul de structură toponimică X de Vest. În schimb, NU vom traduce niciodată de:Vorarlberg sau pl:Przyamurze / ru:Приамурье prin „Arlbergul Anterior” / „Înainte-de-Arlberg” / „Antearlberg” respectiv prin „Lîngă-Amur” pentru că nici în sistemul și nici în norma limbii române nu avem structuri toponimice de tipul „X Anterior” / „Înainte-de-X” / „Ante-X” respectiv „Lîngă-X”. În aceste cazuri vom pătra toponimele din limbile originale, transliterîndu-le atunci cînd e nevoie (în cazul lui „Priamurîie” putem și să ne conformăm convenției internaționale numind regiunea „Manciuria Exterioară” avînd în vedere că deja am adoptat „Mongolia Interioară / Exterioară” și că, în cazul acestor toponime folosite la scară internațională, trebuie explicat contextul politic în care au apărut pentru a le face înțelese). 31.5.59.64 (discuție) 6 martie 2016 23:24 (EET)
    Cred că v-am înțeles „manifestul” onomasiologic. Mi-au rămas totuși neclare unele linii de demarcație pe care le trasați în utilizarea diferitelor registre ale limbii:
    1. De ce considerați că Wikipedia ar trebui să urmeze în această chestiune registrul colocvial mai degrabă decât registrele mai elevate? În general, încercăm să urmăm stilul academic și terminologia lucrărilor de specialitate.
    2. De ce ar fi obligați specialiștii să aplice denumirilor geografice străine schemele generative folosite în toponimia locală, evitând formațiile neologice sinonime, perfect valide și acceptabile în alte domenii? Acestea din urmă ar putea avea rolul de a sublinia tocmai faptul că este vorba de toponime din alte limbi și nu de denumiri neaoșe românești, ca Bolintinul din Deal și Bolintinul din Vale, Coțofenii din Față și Coțofenii din Dos.
    3. E greu de stabilit când anume o denumire administrativă este pur convențională și când corespunde unei regiuni „organice”, cu „nume propriu” bazat pe caracteristici geografice, socio-culturale, politice sau istorice comune. Din exemplele discutate mai sus rezultă clar această dificultate. Deși v-ați pronunțat în favoarea unei soluții sistematice, în cele din urmă analiza trebuie făcută de la caz la caz.
    4. Mi se pare exagerată ideea că modul în care sunt redate în limba română toponimele străine ar putea periclita în vreun fel schemele generative tradiționale din toponimia locală sau „puritatea” acesteia. --Pafsanias (discuție) 7 martie 2016 12:22 (EET)
    Pentru anonimul care a deschis această discuție interminabilă: se pare că nu ați înțeles scopul principal al acestui proiect, „acela de a crea o enciclopedie alcătuită numai din informații deja publicate și acceptate de lumea științifică” (conform politicii oficiale [[politică oficială WP:NU#FCO). Așa cum am afirmat și la începutul acestei discuții, „ar trebui verificat, de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase”. Am observat că v-ați creat ieri un cont de utilizator (Traducatorul), deci peste trei zile aveți dreptul de a efectua redenumiri de pagini. Dacă există surse de încredere pentru numele Austria de Sus, introduceți în articol referințe spre aceste surse și puteți redenumi liniștit articolul - teoretic nu se va opune nimeni, deoarece nici numele actual al articolului nu este susținut cu surse de nici un fel (IMHO, în situația actuală articolul ar trebui să se numească Oberösterreich). Dacă nu există astfel de surse, nu este însă corect să redenumiți articolul doar pe baza considerentelor dvs. referitoare la toponimică, chiar dacă sunt pertinente (vedeți și politica oficială WP:FCO). --Bătrânul (discuție) 8 martie 2016 06:55 (EET)
    P.S. Sper să nu mai apară și alți utilizatori care ar putea propune redenumiri ca Austria Suspusă (pentru Oberösterreich) și Austria Josnică (pentru Niederösterreich). Sau „traducerea” titlului Salzburg prin Târgu Sărat (pentru a se înfrăți cu Râmnicu Sărat și cu Târgu Ocna)...--:) --Bătrânul (discuție) 8 martie 2016 07:03 (EET)

    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Am căutat surse de încredere pentru denumirile Austria de Sus și Austria de Jos, propuse de anonim, dar nu am găsit nimic. În schimb, am găsit în cartea Mircea Malița (coordonator), Statele lumii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, la secțiunea diviziuni administrative (Bundesländer), pag. 53: Austria Superioară și Austria Inferioară. Nu cred că autorii lucrării enciclopedice respective (din colectivul de redactori au mai făcut parte Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae și Nicolae Șteflea) au fost influențați de „Wikipedia românească”... aceasta nu exista în 1985, iar stricto sensu nu există nici în prezent (unii mai confundă Wikipedia în limba română cu „Wikipedia românească”). --Bătrânul (discuție) 9 martie 2016 17:50 (EET)

    Propunere "echilibrată": „Austria Superioară de Jos” și „Austria Inferioară de Sus”.... Nu râdeți, că se supără anonimul! --Miehs (discuție) 9 martie 2016 18:37 (EET)
    [Off-topic dar nu tocmai – și nu e glumă] Eram încă un puști, dar deja infectat cu virusul fizicii, când am descoperit într-o revistă (a Academiei ?) un articol (de Gheorghe Atanasiu ?) despre un înaintaș al fizicii românești (cine ?) care, neavând la dispoziție o terminologie în limba română, a fost nevoit creeze una. Astfel au apărut termenii neaoși răpegiune (viteză) și pripeală (accelerație). Dar cel mai mult mi-a plăcut când vorbea despre linți bulbucate (lentile convexe) și linți găvănate (lentile concave). Era o terminologie întreagă, dar mai mult nu îmi amintesc; dacă cineva găsește sursa, rog să mă anunțe. -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2016 20:03 (EET)
    Teodor Stamati - Primul fizician moldovean, 1849. --Turbojet 9 martie 2016 20:46 (EET)
    Mii de mulțumiri! Acum mi-am amintit și numele Teodor Stamati. Memoria m-a ajutat la linți, dar trebuie să corectez repegiune și pripire. Ar trebui dezvoltat articolul. -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2016 20:59 (EET)
    @ Pafsanias:
    1. & 2. Cuvintele inferior / superior nu sînt mai „elevate” decît jos / sus și nu aduc nici un fel de plusvaloare academică prin simpla lor apariție într-un text. Stilul academic nu trebuie să schimbe valoarea de adevăr a informației de transmis. Or tocmai această valoare este afectată traducînd nieder / bas / low / basso / dolny etc. prin inferior în loc de jos, deoarece există o diferență de sens între inferior și jos, adică inferior = mai jos. Dacă denumirile Niederösterreich sau Basse-Normandie nu vi se par suficient de elevate, ar trebui să așteptați să și le „eleveze” mai întîi nemții și francezii, nu să le „eleveze” traducătorii în română. N-am spus niciodată să folosiți un limbaj colocvial în Wikipedia, ci să folosiți justa măsură. Or justa măsură implică o traducere corectă. Cum îi spuneam și lui @ Asybaris: Avem de-a face înainte de toate cu o problemă de traducere. În română, ca în alte limbi, inferior / superior sînt la gradul comparativ, în vreme ce nieder din Niederösterreich sau basse din Basse-Normandie sînt la gradul pozitiv. Pentru ca traducerile Austria Inferioară, Normandia Inferioară etc. să fie posibile, ar fi trebuit să avem în germană Niedererösterreich, iar în franceză Plus-Basse-Normandie. Chiar dacă, prin absurd, am fi avut așa ceva în limbile respective, traducerea prin Austria Inferioară, Normandia Inferioară tot nefericită ar fi fost pentru că nu ar fi respectat norma toponimică a limbii române.
    3. După toate exemplele și cazurile particulare discutate foarte disparat mai sus și în Discuție:Austria Superioară, îmi dau seama că trebuie să fiu mai clar apropo de acel „sistematic” pe care l-am pomenit din capul locului. Toponimele străine se împart în două mari categorii: A. toponime care nu se traduc și B. toponime care se traduc. Discuția noastră a pornit de la un caz particular al categoriei B. (cum se traduce tipul de toponim străin care indică prezența geografica a obiectului în funcție de altitudinea terenului și de prezența apropiată a unui alt obiect cu același nume topic propriu-zis), s-a extins la alte sub-categorii ale categoriei B. și nu a atins decît incidental, fugitiv și vag deosebirea categorică dintre A. și B. Diferența dintre A. și B. e făcută de tradiția circulației toponimului străin în cultura română. Aceste distincții nu sînt rodul unei cercetări originale (de care am fost acuzat în cîteva rînduri de diverși participanți la discuție), ci sînt un lucru ferm stabilit în lingvistica românească — vedeți de exemplu Alexandru Graur, Nume de Locuri, București: Editura Științifică, 1972, passim (p. 32, 36, 39 etc.) pentru problema traducerii toponimelor străine, respectiv Vasile Frățilă, Studii de toponimie și dialectologie, Timișoara: Excelsior Art, 2002 și Iorgu Iordan, Toponimia românească, București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963 pentru clasificarea structurală a toponimelor românești.
    A. Categoria numelor niciodată traduse în română este de departe categoria care conține covîrșitoarea majoritate a toponimelor folosite vreodată în lume și care, din varii motive (istorice, culturale etc.), au intrat foarte tîrziu și doar sporadic în cățile, în mass-media și în tradiția orală a istorisirilor care ne-au modelat cultura. Această categorie se împarte în două subcategorii:
    A.1. Aceea a numelor care pot fi traduse mot-à-mot și fidel în română potrivit normei structurale a toponimelor din limba noastră (dar NU se traduc niciodată). Această subcategorie se împarte în trei ramuri:
    A.1.1. A numelor nealterate și scrise în grafia originală (sau în transcrierea latină a grafiei originale): Waldviertel, Minas Gerais, Highland, Belarus, Świętokrzyskie, Pomorze Zachodnie etc.
    A.1.2. A numelor alterate și adaptate la grafia noastră: Norvegia, Islanda, Malorusia, Malopolska etc.
    A.1.3. A numelor doar parțial traduse: Noua Zeelandă, Munții Mittelgebirge (Tirol) etc.
    A.2. Aceea a numelor care pot fi traduse doar prin perifrază (dar NU se traduc niciodată). Această subcategorie se împarte în două ramuri:
    A.2.1. A numelor nealterate și scrise în grafia originală (sau în transcrierea latină a grafiei originale): Vorarlberg, Vorderpfalz, Przyamurze / Приамурье etc.
    A.2.2. A numelor alterate și adaptate la grafia noastră: Podolia, Pomerania, Maroc etc.
    B. Toate elementele acestei categorii sînt excepții ale categoriei A., în sensul în care au intrat și s-au impus în cultura noastră sub o formă tradusă, respectînd morfologia, sintaxa și norma de utilizare a limbii române. (Mai clar: toponimele străine care nu au intrat deja în cultura noastră sub o formă tradusă, respectînd morfologia, sintaxa și norma de utilizare a limbii române, NU se traduc chiar dacă traducerea lor mot-à-mot este posibilă.) Categoria B se împarte în două subcategorii:
    B.1. Toponime care au fost construite în limba originală fie de către specialiști în diverse domenii, din motive ce țin strict de specificul muncii în respectivele domenii, fie de autoritățile unei entități politice nou sau recent înființate, din motive ce țin strict de împărțirea administrativă a teritoriului. În general, atît momentul apariției acestor toponime, cît și creatorii lor se cunosc cu exactitate. Traducerea acestor toponime, construite cel mai adesea pe o normă diferită de aceea a toponimiei românești, s-a făcut în limba română corect și fidel din punct de vedere gramatical și semantic, respectînd norma de utilizare a limbii noastre, dar neurmînd vreun model toponimic românesc. Aceste toponime au intrat în cultura noastră prin portița îngustă a unui domeniu specializat al culturii înalte (politică, istorie etc.) și pentru o lungă perioadă de timp au fost folosite exclusiv sau cu predilecție de oameni care activau în respectivul domeniu. În traducerea acestor toponime s-a păstrat dimensiunea culturală, istorică și stilistică a toponimului din limba de origine. În funcție de domeniul prin care au intrat în cultura noastră, această subcategorie se împarte în două ramuri principale:
    B.1.1. Toponime cu conotație politică: Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord etc. (De remarcat că aceste denumiri oficiale se folosesc în diplomație, politică, lucrări academice etc., dar nu se folosesc în vorbirea cotidiană. În vorbire folosim denumiri alternative, adesea greșite / inexacte, construite pe toponime anterioare înființării noii entități politice: America, Rusia, Anglia etc.) În această ramură intră și toponimele de genul Pomerania de Vest, Carolina de Sud, Timorul de Est, Bucovina de Nord, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Mongolia Interioară, Sahara Occidentală etc. (De remarcat că, din lipsă de denumiri alternative, aceste toponime au intrat și în vorbirea cotidiană.) În mass-media apar atît denumirile oficiale, traduse corect, cît și denumirile din vorbirea cotidiană.
    B.1.2. Toponime cu conotație academică: Germania Inferioară (mă mir că nu ați tradus Germania Inferior prin Germania Inferioară în condițiile în care în istoriografia românească termenul tradus s-a impus de multă vreme și era preferat de specialiști precum Eugen Cizek sau Nicolae Iorga), Moesia Superioară, Numidia Orientală, Austria Anterioară, Africa Australă etc. În general, aceste toponime nu se referă la regiuni ai căror locuitori să le fi numit vreodată în acest fel și să le fi transmis numele din generație în generație pînă în momentul de față. Spre deosebire de toate celelalte toponime, acestea nu sînt folosite în contexte ce țin de viața de zi cu zi.
    B.2. Toponime care au apărut în limba originală în timpuri istorice, care au fost transmise de locuitorii respectivelor regiuni din generație în generație în primul rînd pe cale orală și abia în mod secundar pe cale scrisă, și ai căror creatori sau momente de apariție nu pot fi precizate (în cel mai bun caz se cunoaște doar cel mai vechi document care atestă folosirea unui anumit toponim într-o anumită regiune). Traducerea acestor toponime în limba română se face nu doar corect și fidel din punct de vedere gramatical și semantic, ci și urmînd modelul structurilor toponimice românești. Aceste toponime au intrat în cultura noastră nu doar pe calea culturii înalte (prin cărți), ci și pe aceea a culturii populare. (Adică țăranii și tîrgoveții care nu știau carte dar vorbeau două limbi, adesea traduceau corect și fidel toponimele dintr-o limbă în alta. Așa se face că în Ardeal avem o congruență perfectă între toponimele românești construite cu de Jos și corespondentele lor ungurești / săsești construite cu Alsó / Nidder: Pianu de Jos = Alsópián, Ideciu de Jos = Alsóidecs = Nidder-Aidesch, Arpașu de Jos = Alsóárpás = Unterarpasch etc. Datorită acelorași oameni neștiutori de carte din vremuri vechi avem și adaptări românești ale unor toponime din zone în care nu au locuit niciodată vorbitori de română, cum ar fi Seghedin, Muncaci, Liov etc.). Spre deosebire de toponimele din B.1., aceste toponime sînt folosite nu doar în situații speciale de categorii aparte de vorbitori, ci sînt folosite în toate situațiile de către toate categoriile socio-profesionale de vorbitori de română. Și în traducerea acestor toponime s-a păstrat dimensiunea culturală, istorică și stilistică a toponimului din limba de origine (a nu traduce stîlcit un nume ține și de respectul pe care-l ai față de cel care poartă acel nume). În fine, această subcategorie se împarte în mai multe ramuri (nu o să le ilustrez pe toate) în funcție de structura gramaticală a toponimelor românești care a servit drept model de traducere:
    B.2.1. Substantiv în nominativ + substantiv în dativ: Țara Galilor tradus corect și fidel din franțuzescul Pays des Galles după modelul Țara Moților, Piatra Craiului, Gura Râului, Valea Stânei etc.
    B.2.2. Substantiv + adjectiv: Pădurea Neagră, Munții Stâncoși, Marea Galbenă etc. traduse după modelul Valea Seacă, Ocnele Mari, Baia Mare, Pădurea Neagră, Bihor, Marea Neagră etc.
    B.2.3. Substantiv + prepoziție + adverb: Țările de Jos, Austria de Jos etc. traduse după modelul Țara de Jos, Pianu de Jos, Cuhureștii de Jos etc.
    Cînd am spus că traducerea toponimelor străine din Wikipedia românească are o soluție sistematică, m-am referit la acest sistem. Prin urmare analiza de la caz la caz nu se face în cazul toponimelor din aceeași ramură a aceleiași subcategorii (nu analizați de la caz la caz pentru a alege între Austria Inferioară și Austria de Jos). În cazul acelor toponime care pot fi traduse mot-à-mot, analiza trebuie să vizeze încadrarea toponimului străin în categoria A. sau B. De exemplu, Baja California NU se traduce în română. În mod similar, majoritatea toponimelor poloneze, chiar dacă pot fi traduse mot-à-mot, NU se traduc pentru că în cultura noastră ele nu au o tradiție a circulației sub o formă tradusă. Nu am propus inițial schimbarea unei întregi alte serii de toponime poloneze (Pomerania Occidentală, Polonia Mică, Voievodatul Sfintei Cruci etc.) și rusești (Rusia Mică etc.) pentru că aceste greșeli mi se par mai puțin nocive, neavînd potențial de stîlcire a propriei noastre limbi. Însă dacă tot am ajuns în acest punct, vă invit acum să respectați norma de utilizare a limbii române și să lăsați toponimele slave în forma lor originală. De regulă, toponimele slave din țările vecine nu se traduc, așa cum nu traducem nici multitudinea de toponime de origine slavă de la noi (Cernavodă, Slobozia, Prahova, Dâmbovița, Deveselu, Gorj, Dolj etc. etc. etc.)
    4. Nu este vorba de „puritate”, ci de obiceiul omenesc de a copia felul de a se îmbrăca / de a mânca / de a vorbi al celui pe care îl considerăm „mai elevat”. În măsura în care mulți oameni fără repere culturale solide, dar înarmați cu smartphone și avînd bine înrădăcinat obiceiul search-ului pe net, au tendința de a lua Wikipedia drept sursă autoritară, părerea dumneavoastră are șanse bune de a fi contrazisă de realitate: orășeanul leneș care nu știe să traducă se va lua după Wikipedia, iar fiul țăranului care știe și mai puține se va lua după orășean. Așa a făcut lumea dintotdeauna. Iar cum în momentul de față, dintre cei care se exprimă pe net pe un anume subiect, cei care nu știu traduce sînt de trei ori mai numeroși decît cei care știu, mă tem că unii dintre noi vor apuca să vadă cum părerea dumneavoastră va fi contrazisă de realitate.
    @ Bătrânul:
    Vă asigur că am „înțeles scopul principal al acestui proiect” și sper că în cele din urmă și dumneavoastră vă veți da seama că știu ce înseamnă „informații deja publicate și acceptate de lumea științifică”. În schimb, nu am fost și nu sînt de acord cu ce ați afirmat dumneavoastră la începutul acestei discuții. În nici un caz alegerea între Austria Inferioară și Austria de Jos nu trebuie făcută verificînd „de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase.” Alegerea nu trebuie făcută în funcție de criteriul pur cantitativ al apariției termenilor Austria Inferioară și Austria de Jos într-o monografie sau alta. Acest criteriu este pe atît de greșit pe cît ar fi cel al aplicării principiului democratic în scrierea Wikipediei (vă mulțumesc pentru link). Alegerea între X Inferior și X de Jos trebuie să aibă caracter sistematic și trebuie făcută în funcție de un raționament bazat pe „informații deja publicate și acceptate de lumea științifică.” În momentul în care un participant la proiectul Wikipedia trebuie să aleagă între mai multe surse de încredere, respectivul om face o interpretare a acelor surse. Cum altfel să aleagă între „Austria de Jos” din această sursă și „Austria Inferioară” din această sursă? Orice alegere ar face (inclusiv aceea de a nu alege), interpretează de facto ambele surse. De interpretare nu putem scăpa: din momentul în care deschidem gura, deja dăm un sens acelui lucru pentru care am făcut efortul de a deschide gura. Acest adevăr e ilustrat copios de chiar pagina Wikipedia:Cafenea.
    În lunga discuție de mai sus eu v-am explicat raționamentul pe baza căruia am făcut propunerile de redenumiri și pe baza căruia se face traducerea toponimelor străine. Mi-am construit acest raționament nu doar pe cunoașterea practică a celor opt limbi pe care le vorbesc și a celor alte șapte-opt limbi pe care le înțeleg / citesc, ci și pe cunoștințele teoretice acumulate din bibliografia de lingvistică și de traductologie pe care am citit-o din interes profesional. Din această bibliografie am selectat mai jos cîteva titluri esențiale pentru discuția noastră. Toate cele bune! Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 00:05 (EET)

    Surse[modificare sursă]

    În privința felului în care vorbim, scriem și traducem în limba română, singura autoritate normativă este Academia Română care, prin intermediul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, publică periodic un Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Spre deosebire de acest Îndreptar, celelalte cărți de specialitate publicate în și despre limba română, oricît de prestigios ar fi autorul lor, nu au autoritate normativă.

    • În Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație apărut la București: Univers enciclopedic, 1995, capitolul „VI. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine” reglementează problema discutată aici: „Numele proprii străine se folosesc cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux, München […] etc. și se pronunță ca în limba din care provin” (p. 38-39). La această regulă sînt făcute trei note, dintre care pe noi ne interesează „Nota 2. Unele nume proprii străine care au intrat de mai multă vreme în cultura noastră se scriu cu grafia tradiționala: Londra, Moscova, Praga, Varșovia, Viena etc. (nu London, Moskva, Praha, Warszawa, Wien etc.). Se admite scrierea acestor nume cu grafia originară numai în lucrări de specialitate (în indicații bibliografice, hărți, în studii de limbă etc.)” (p. 39).
    • Regula din Îndreptar este prea lapidară pentru a lămuri toată varietatea cazurilor menționate de Alexandru Graur (în Nume de Locuri, București: Editura Științifică, 1972, p. 32, 36, 39 etc.) în care toponimele străine se traduc sau se adaptează la limba română. În același timp, este foarte clar că toponimele traduse trebuie să respecte norma limbii române.
    • Pentru a găsi norma toponimelor din limba română, este indicat să deschidem cele două lucrări pe care Iorgu Iordan le-a consacrat subiectului: lucrarea de pionierat Rumänische Toponomastik, Bonn und Leipzig: Kurt Schroeder Verlag, 1924 și monumentala Toponimia românească, București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963 (cea mai complexă și mai completă lucrare dedicată pînă acum toponimiei în literatura de specialitate de la noi).
      • Deși Rumänische Toponomastik a apărut abia în 1924, Iordan își terminase cercetarea în 1918. Prin urmare cartea se referă exclusiv la toponomia Vechiului Regat. Între paginile 42-45 ale acestei cărți, Iordan dă o listă a toponimelor care arată situarea obiectului în funcție de altitudine și de poziția apropiată a unui alt obiect cu același nume topic. Toate numele din listă sînt construite pe structura X de Jos, respectiv X din Vale. Nu apare nici un neologism și nici o construcție savantă de tipul X Inferior în lista de nume. Analiza unor serii de toponime de tipul „Bolintinul din Deal, Bolintinul de Mijloc, Bolintinul din Vale,” respectiv „Greci de Sus, Greci de Mijloc, Greci de Jos” îi permite să concluzioneze: „Dacă există mai mult de două sate apropiate care poartă același nume, apare un al treilea cuvînt, în speță de mijloc, pe care îl întîlnim lîngă de jos, de sus și din vale, din deal, ceea ce dovedește și mai clar sinonimitatea ultimelor două grupuri de cuvinte” (p. 42; traducerea îmi aparține). Din lista și din observațiile lui Iordan reiese că în cazul toponimelor care indică prezenta geografică a obiectului dupa altitudinea terenului și după existența apropiată a unui alt obiect cu același nume, norma este dată de structura substantiv + prepoziție + adverb și de structura substantiv + prepoziție + substantiv.
      • Toponimia românească, prezintă informații cu mult mai bogate și analize mai aprofundate. Interesant pentru noi este faptul că, iată, aproape o jumătate de secol după terminarea primului studiu, Iordan găsește și toponime care să cuprindă neologisme. Dar nu găsește prea multe: doar 8 nume construite pe modelul X de Est (Băteasca de Est și Băteasca de Vest la Pitești, Dealul de Est și Dealul de Vest la Carei, Devcea-Est, Devcea-Nord, Devcea-Vest și Devcea-Sud la Medgidia) despre care savantul zice că „provin de la oficialitate sau de la vreun cărturar local care va fi fost însuși proprietarul moșiei.” (p. 135-136) [Aceste toponime cu neologisme nu par să mai existe în zilele noastre.] Și mai interesante sînt observațiile pe care le face despre problema care ne interesează în mod direct: „După cum autoritățile (și oamenii culți) prefera neologismele est, vest etc. pentru rasarit, apus etc., tot așa determinativele jos și sus sînt înlocuite uneori, în limbaj oficial, prin inferior și superior. Daca nu mă înșel, faptul acesta se petrece numai în provinciile noi, unde ar putea data, în parte, de-abia de la Unire încoace. De ex. Băuțarul Inferior și Băuțarul Superior (Caransebeș), Bodogaia Inferioară, Cernatul Inferior și Cernatul Superior, Doboli Inferior, Teliucul Inferior și Teliucul Superior (oș. Hunedoara), apoi Veneția Inferioară și Veneția Superioară, care apar însă și cu aspectele 'populare' Veneția de Jos și Veneția de Sus.” (p. 137-138) Într-o notă de subsol la acest paragraf, Iordan continuă: „De adăugat Lăpugiul Inferior și Lăpugiul Superior (Ilia, Hunedoara), Nădăștia Inferioară și Nădăștia Superioara (Hunedoara), Silvașul Inferior și Silvașul Superior, Sălașul Inferior și Sălașul Superior (Hațeg), după Indicat. și ISt, unde se dau și aspectele 'populare', considerate ca numiri oficiale. Constat ulterior existența încă a unui neologism de acest fel, și anume mediu, ca sinonim al lui de mijloc: Aita Medie, alaturi de Aita Mare și Aita Seacă (Sfîntu Gheorghe). În bună limbă românească, mediu nu poate fi identic cu de mijloc, și totuși ISt. și Indicat. și-au însușit acest termen, care n-ar fi trebuit să meargă nici înainte de 1918, cînd se știa mai puțin bine românește de către unii intelectuali ardeleni.” (p. 138) [ISt. și Indicat. sînt cele două surse de date pe care Iorgu Iordan le-a folosit în cercetarea sa. Indicat. = Indicatorul alfabetic al localităților din R.P.R., Bucuresti, 1956 iar ISt. = Indicatorul Statistic al satelor și unităților administrative din România, București, 1932.] Pentru chestiunea care ne interesează pe noi este mai puțin important faptul că mai toate localitățile inferioare și superioare găsite de Iordan sînt grupate în zonele Covasna, Brașov și Hunedoara, ceea ce ar putea însemna că, în contextul românizării toponimelor din Ardeal, vreun slujbaș zelos de-al statului nostru detașat în fiecare din aceste zone va fi profitat de ocazie nu doar să-i românizeze pe ardeleni, ci să-i și eleveze. Mai important este să observăm acum, o jumătate de secol după publicarea cărții, că ironiile lui Iordan la adresa „oamenilor culți” și a „autorităților” nu au fost tocmai greșit țintite: din toate localitățile inferioare și superioare pomenite mai sus, doar Băuțarul Inferior, Băuțarul Superior, Teliucul Inferior, Teliucul Superior și Aita Medie nu au revenit la vechile nume, cu de Jos și de Sus. Tot important pentru găsirea normei toponimice este să comparăm numărul acestor toponime construite pe structura X inferior (și insuccesul lor istoric) cu lista toponimelor construite pe structura X de Jos, respectiv X din Vale ( substantiv + prepoziție + adverb, respectiv substantiv + prepoziție + substantiv), listă care se întinde de la pagina 140 la pagina 151 și are în jur de 45 de toponime pe pagină.
    • Folositoare pentru stabilirea normei structurale a toponimelor care indică existența apropiată a unui alt obiect geografic cu același nume este și o carte a lui Vasile Frățilă, Studii de toponimie și dialectologie, Timișoara: Excelsior Art, 2002. Două detalii importante apar din analiza exemplelor de toponime construite pe structura substantiv + adjectiv (ex.: Zapodea Mare): 1. adjectivul este întotdeauna la gradul pozitiv, niciodată la comparativ; 2. în cartea lui Frățilă am găsit singurul exemplu de toponim care să aibă Mijlociu (ca Franconia Mijlocie) în compoziție. Numai că similitudinea se oprește aici: Zapodea Mijlocie nu apare într-o serie de toponime care să indice prezența geografică a obiectului dupa altitudinea terenului, ci apare în seria Zapodea Mare, Zapodea Mijlocie, Zapodea Mică. Așdar pentru a putea avea Franconia Mijlocie în limba română, ar trebui să avem o serie cu Franconia Mare și Franconia Mică...
    • Pe lîngă ce am scris mai sus, alte detalii despre cum se traduce dintr-o limbă străină veți putea găsi într-o formă mai tehnică și mai seacă în orice tratat de traductologie serios, de exemplu în Roger T. Bell, Teoria și practica traducerii, Iași: Polirom, 2000.
    • În fine, pentru o mai ușoară parcurgere a bibliografiei și pentru o mai bună înțelegere a argumentelor mele, cred că ar fi utile niscai cunoștințe de lingvistică pe care le puteți acumula citind Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, Cluj: Editura Echinox, 1999 și Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală , Iași: Polirom, 1998. Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 00:05 (EET)
    @Traducatorul: Dacă „raționamentul” dumneavoastră ar fi publicat într-o revistă de specialitate, aș recomanda bucuros adoptarea și aplicarea sa sistematică pe proiectul nostru. Ar fi suficient ca specialiștii să se declare de acord cu el și să îl urmeze riguros în propriile lor texte... :) --Pafsanias (discuție) 10 martie 2016 13:46 (EET)
    @Pafsanias::
    În știință nu există unanimitate de opinie. Dacă ar exista, știința ar muri.
    Pe de altă parte, există o diferență de seamă între „normă” și „vorbire”: din perspectiva individului, norma este abstractă și colectivă, pe cînd vorbirea este concretă și personală (pentru detalii, a se vedea Sistem, normă și vorbire în Eugen Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, București: Editura Enciclopedică, 2004). În vorbire, individul este liber să respecte sau nu norma. De exemplu, norma limbii române impune scrierea cu „sunt”, „nicio” și cu „â” în interiorul cuvîntului. În mod evident eu nu respect norma (din motive pe care nu le expun aici). Însă libertatea mea de „vorbire” are limite: dacă aș scrie în acest fel pe pagina principală a unui articol din Wikipedia, altcineva mi-ar corecta textul potrivit „normei”. Diferența dintre „normă” și „vorbire” e cu atît mai importantă în alegerea surselor pentru problema dezbătută aici, cu cît toponimele străine nu sînt folosite doar de lingviști sau de traducători oficiali, ci și de geografi, de istorici, de economiști, de specialiști în drept internațional etc. pentru care traducerea judicioasă și respectarea normei limbii române nu este o prioritate. Unii probabil nu cunosc norma, alții vor fi zicînd că e un moft și scriu / vorbesc care cum apucă, iar alții probabil nu vor să o respecte fiind mai atrași, vorba lui Iordan, de neologisme. Însă Wikipedia nu poate fi o vitrină a preferințelor personale, chiar dacă acele preferințe sînt ale unor specialiști în domenii ce au de-a face într-un fel sau altul cu toponimele străine. Wikipedia trebuie să respecte norma stabilită de Academia română. În măsura în care textul din Îndreptar este prea succint pentru problema dezbătută aici, cred că wikipediștii trebuie să-și construiască un raționament, bazat pe alte surse autoritare, care să soluționeze problema toponimelor străine în spiritul normei lapidare din Îndreptar. Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 15:54 (EET)
    @Traducatorul: Wikipedia are o politică de verificabilitate, care spune explicit „verificabilitatea contează, și nu adevărul”. Aveți dreptate când spuneți „Wikipedia nu poate fi o vitrină a preferințelor personale”. Greșiți când spuneți „Wikipedia trebuie să respecte norma stabilită de Academia română”. Introduceți un cal troian când spuneți „wikipediștii trebuie să-și construiască un raționament, bazat pe alte surse autoritare”. Cine decide care sunt acele surse autoritare? Ele pot fi doar acele surse de încredere menționate în politici și îndrumări. Wikipedia trebuie să își aplice politicile (sau să le modifice, dar ăsta e lucru anevoios și de durată). Pe mine, unul, argumentarea dumneavoastră științifică m-a convins; rămâne de văzut cum o transpunem în practică, în cadrul politicilor existente. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2016 16:35 (EET)
    Nu am examinat sursele enumerate de dumneavoastră mai jos; nu am și nu voi găsi timp pentru un subiect care pentru mine nu e prioritar. Dacă ele sunt „surse de încredere”, în sensul Wikipediei, nu văd piedici în calea redenumirilor. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2016 16:46 (EET)

    Problema nu este absența surselor. Există surse (lucrări academice) pentru toate redenumirile pe care le-am propus. Problema este că trebuie ales între varianta „Austria de Jos” folosită de un istoric în această sursă și varianta „Austria Inferioară” folosită de un geograf în această sursă. Într-o situație asemănătoare se găsesc toate variantele pe care le-am propus spre redenumire. În acest caz, alegerea nu poate fi făcută pe baza unui argument de genul „Austria de Jos” se găsește de "x" ori într-un număr de "y" surse, în vreme ce „Austria Inferioară” se găsește de "m" ori într-un număr de "n" surse, deoarece există două mari obstacole. 1. Cine și cînd poate fi sigur că a parcurs toate sursele în care apar cele două variante? 2. Cum să departajezi între o sursă de secol 18 și una de secol 21? Acest ultim obstacol este cu atît mai dificil cu cît o seamă de toponime, în special din zona germană, au intrat în limba noastră în urmă cu două-trei veacuri (deci „au intrat de mai multă vreme în cultura noastră” cum zice Îndreptarul), dar nu au intrat neapărat prin intermediul unui om ca Samuil Micu; chiar dacă ar fi intrat prin cineva ca Samuil Micu, am avea o altă dificultate: avînd în vedere că standardele științei nu mai sînt aceleași, mai e Samuil Micu o sursă de încredere ca Bogdan Murgescu sau nu? Prin urmare, alegerea trebuie să fie sistematică și trebuie făcută în funcție de un raționament construit pe baza acelor surse care sînt autoritare și reglementează folosirea limbii române. Cum Wikipedia respectă norma ortografică a limbii române (textele fiind scrise cu â, sunt, nicio etc.), tot așa trebuie să respecte și normele privind toponimia. În opinia mea titlul ar trebui să fie Austria de Jos, prima frază ar trebui să fie „Austria de Jos (germană Niederösterreich, uneori tradus în română Austria Inferioară) este unul dintre statele federale din Austria,” iar corpul textului ar trebui să privilegieze varianta „Austria de Jos”.

    Cîteva alte surse:

    Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 14:43 (EET)

    Discuție încheiată[modificare sursă]

    Nu s-a realizat un consens în privința redenumirilor. Am revenit la status quo ante în paginile aflate în discuție. -- Victor Blacus (discuție) 1 mai 2016 19:03 (EEST)

    Pitești[modificare sursă]

    Bună Ziua, aș vrea să vă anunț că un utilizator anonim, cu mai multe adrese IP, modifică articolul Pitești, neconform normelor Wikipedia. Aș vrea ca cineva să repare aceste greșeli.... Format:Ut:Romanichthys Valsanicola 4 martie 2016 17:16 (EET)

    Ultima modificare la articolul Pitești a fost efectuată la 12 februarie a.c.. În cele trei săptămâni scurse de atunci aveați tot timpul să corectați greșelile respective. Singurele „greșeli” pe care le-am remarcat țin de ortografie (anonimul scrie fără diacritice), fapt pentru care l-am atenționat. --Bătrânul (discuție) 4 martie 2016 17:27 (EET)

    CitationBot si citarea periodicelor[modificare sursă]

    Bună seara! As dori să semnalez aici o chestiune referitoare la afisarea referintelor citate din periodice, cum ar fi cele de la articolul proton. Ce modificări sunt necesare pentru a adapta CitationBot pe rowiki? Ce alte ajustări se pot face?--5.2.200.163 (discuție) 4 martie 2016 18:15 (EET)

    Contactați-l pe en:User:Smith609 de la Wikipedia în engleză. El se ocupă de robot acolo și cunoaște probabil codul foarte bine. V-ar putea ajuta la ajustarea lui pentru alt proiect wiki. —Andreidiscuţie 6 martie 2016 17:52 (EET)
    Multumesc de sugestie.--5.2.200.163 (discuție) 11 martie 2016 18:30 (EET)

    Concurs de scriere[modificare sursă]

    A murit? -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 00:37 (EET)

    Da.--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2016 02:48 (EET)
    Dacă e cineva dispus să mă ajute (astfel încât să fim un număr imapar, deci minim 3), putem încerca organizarea unui concurs focalizat pe o temă dată cu durată de 6 + 1 luni (6 luni dedicate înscrierii și finalizării articolelor în forma în care intră în concurs și 1 lună dedicată îmbunătățirilor, punctărilor și analizei) cu subiect dedicat participării României/ ținuturilor românești/ etnicilor români la WWI (încerc să preiau o idee generală de a d-lui @Macreanu Iulian: și să o dezvolt la modul particular).
    • Secțiuni minim 3: a) traduceri b) scriere și/sau completare articole noi la standardul de AB c) articole scrise de editori noi (rămâne de definit ce înseamnă un editor nou în sensul unui minim și respectiv maxim de experiență)
    • Eventual și o secțiune de imagini cu aceeași temă, cu 2 subsecțiuni: a) Creație (hărți, animații, etc...) b) Foto
    • Reguli cât mai simple --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 martie 2016 11:34 (EET) P.S. Scuze, mi-am adus aminte deabea acum revăzând niște date, că și @Silenzio76: vorbea despre tipul de concurs focalizat pe o temă dată.
    @Strainu: Mulțumesc. Nu văzusem concluziile. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 11:50 (EET)

    INS oferă acces gratuit la publicațiile statistice[modificare sursă]

    Nu am găsit o sursă mai bună pentru știre decât postarea lor pe Facebook. --Gutza DD+ 5 martie 2016 15:00 (EET)

    P.S. Am descoperit în comentariile postării respective că pe coperta fiecărei publicații apare și o legătură către datele din publicație în format XLS. Apropo, știe cineva o traducere civilizată pentru „postare”? --Gutza DD+ 5 martie 2016 15:06 (EET)

    Ar putea fi „afișare”? --Mishu57 5 martie 2016 15:50 (EET)
    „Difuzare?” -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 19:32 (EET)
    Cred că cel mai potrivit ar fi „publicat/publicare”. --Mishu57 6 martie 2016 12:14 (EET)
    Intenția nu era să inventăm noi acum o traducere – speram să existe ceva inteligibil fără explicații, adică o traducere cât de cât consacrată. Nu mă văd folosind „afișarea de pe Facebook”, „difuzarea de pe blog” sau „publicarea de pe forum". În fine, dacă nu e, nu e. --Gutza DD+ 6 martie 2016 13:21 (EET)
    Exact. Facebook-ul (și altele, asemeni lui) va aduce cuvinte noi, respectiv sensuri noi al unor cuvinte, precum a posta, în sensul de a afișa, iar acestea vor fi impuse de larga masă a vorbitorilor de limba română care le folosesc. Mi-e greu să cred că marea masă de utilizatori vor accepta alți termeni impuși. Post, postare, a posta, șer, șeruit, laic? :).--Silenzio (discuție) 6 martie 2016 18:31 (EET)

    Am văzut și eu anunțul, dar nu înțeleg: în septembrie au trecut la o licență deschisă pentru tot site-ul. Asta nu includea și publicațiile, sau cum?--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2016 19:38 (EET)

    Probabil că nu – și nici nu văd vreo contradicție. O editură ar putea foarte bine să dețină un blog cu conținut liber fără să elibereze și conținutul cărților pe care le editează. Chiar și dacă a existat de la bun început intenția asta, poate nu apucaseră să le publice în format digital pe site, caz în care au vrut să anunțe că acum se pot descărca în mod efectiv. Oricum, nu cred că contează prea mult. --Gutza DD+ 6 martie 2016 13:18 (EET)
    Contează din perspectiva licenței. Poate (adică sunt încercări) anul ăsta o să fie aliniată OGL-Ro la o versiune mai nouă a OGL-ului englezesc și o să devină liberă, caz în care e important de știut ce intră sub incidența licenței.--Strainu (دسستي‎)  6 martie 2016 18:10 (EET)
    Ah, ok, n-am știut de discuțiile astea. Am aruncat o privire peste OGL-Ro-1 și mi se pare bine aliniată cu CC – care sunt problemele actuale? Întreb pentru că nu sunt informat, nu pentru că am o opinie deja formată. --Gutza DD+ 6 martie 2016 21:54 (EET)
    Disclaimer: licența românească nu a fost trecută prin vreun proces formal de evaluare a "libertății" (de genul Open Definition), deci argumentele se bazează pe varianta engleză sau pe opiniile mele.
    Problema este secțiunea C2, în care se introduc limitări referitoare la felul cum poate fi reprodusă informația. Detalii despre problemele pentru fiecare din clauze găsiți aici (a se citi tot thread-ul și referințele la discuțiile anterioare pentru context). Clauzele respective au fost scoase în versiunile 2 și 3 ale licenței britanice, ceea ce le-a făcut pe acestea conforme cu definiția respectivă. Pe de altă parte, văd că la commons există imagini sub v1 (c:Template:OGL), deci...--Strainu (دسستي‎)  6 martie 2016 22:36 (EET)

    Serie de articole[modificare sursă]

    Aveți sugestii despre cum ar trebui procedat în cazul acestei serii de traduceri? E vorba de termeni din cultura pop japoneză care sunt traduși după ureche în română, și în general sunt articole fără suport bibliografic corespunzător. Salutări, --Mihai (discuție) 5 martie 2016 17:33 (EET)

    Din păcate sunt variații mari între articole: Maomi Yuki e la nivel de traducere automată, pe când Mio Ootani e un ciot decent (mai ales dacă se rezolvă problemele surselor), iar Eiko Koike e undeva între. Cu puțin mai multă grijă ar putea ieși o serie de articole decentă. Dacă e cineva care să aibă cunoștințe despre subiect și răbdare să îl/o îndrume pe Xmissyou ar fi super. Dacă nu, va trebui probabil să facem curățenie.--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2016 19:19 (EET)
    E o problemă destul de dificilă, în sensul că potrivit politicilor Wikipedia ar trebui să analizăm fiecare articol în parte (și sunt cam multe...). Am făcut corecturi la două dintre aceste articole (mă deranjează să văd cum este maltratată limba română) - este vorba de Fumina Hara și Maomi Yuki - și bineînțeles că mi-am pus și problema notabilității. La Fumina Hara, site-ul citat la referințe este nefuncțional, iar la Maomi Yuki site-ul citat la referințe este în limba japoneză și recunosc că mi-am cam prins urechile acolo... Le voi eticheta cu {{notabilitate}} și mai devreme sau mai târziu vor fi probabil propuse pentru ștergere. --Bătrânul (discuție) 5 martie 2016 19:26 (EET)
    Off-topic: o problemă oarecum similară am întâlnit-o la unele dintre articolele din categoria Liste cu episoade anime, care nu numai că sunt scrise într-o română stâlcită și nu au nici un fel de bibliografie, dar se referă la episoadele unor anime-uri pentru care nici măcar nu există articol dedicat! --Bătrânul (discuție) 5 martie 2016 20:27 (EET)

    Completion suggestor[modificare sursă]

    - User:CKoerner (WMF) (talk) 8 martie 2016 00:09 (EET)

    LMI[modificare sursă]

    Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi a fost restaurat recent. Înainte de restaurare, lista elementelor ansamblului era următoarea:

    • DB-II-m-A-17654.01 Ruinele casei vechi
    • DB-II-m-A-17654.02 Biserica „Sf. Dumitru”, „Sf. Nicolae”
    • DB-II-m-A-17654.03 Palatul Brâncovenesc
    • DB-II-m-A-17654.04 Ruine case slujitori
    • DB-II-m-A-17654.05 Ruine cuhnie
    • DB-II-m-A-17654.06 Ruine droșcărie
    • DB-II-m-A-17654.07 Turnul porții principale, cu camere de gardă
    • DB-II-m-A-17654.08 Zidul incintelor
    • DB-II-m-A-17654.09 Fostul eleșteu artificial

    Acum ruinele nu mai există. Au fost reparate sau înlocuite cu construcții noi. Întrebarea mea: își păstrează ele codificarea LMI? --Miehs (discuție) 8 martie 2016 16:37 (EET)

    Ministerul Culturii este autoritatea care întreține LMI și atribuie codurile, deci codurile rămân așa până când MC emite un ordin de modificare a lor. —Andreidiscuţie 8 martie 2016 18:30 (EET)
    Așa apar și în lista din 2015.--Strainu (دسستي‎)  8 martie 2016 22:56 (EET)

    Sondaj diacritice[modificare sursă]

    În urmă cu 6 ani, la Wikipedia a avut loc un sondaj ce a dus într-un final la corectarea diacriticelor dar și la numeroasele scripturi care trebuie menținute. În acești 6 ani, sistemele de operare și navigatoarele au evoluat, la fel ca și codul nostru. Consider că a venit timpul să vedem din nou care este starea diacriticelor în rândul cititorilor noștri, așa că vă propun ca la începutul lunii iunie să avem un nou sondaj despre diacritice. Detaliile tehnice sunt prezentate în cadrul acestui proiect de cercetare; dacă aveți observații la adresa lor, vă rog să le treceți în pagina de discuții asociată.--Strainu (دسستي‎)  10 martie 2016 23:19 (EET)

    Sunt absolut de acord. Ai putea totuși să enumeri, sumar, care sunt soluțiile tehnice implementate până în acest moment? Că eu nu le mai țin minte (cu atât mai mult că eram inactiv când au apărut). Unica pe care o cunosc este înlocuirea diacriticelor în text la salvare și în titlu la mutare. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 15 martie 2016 17:09 (EEST)
    Sigur:
    • Corectarea diacriticelor în editorul clasic
    • Corectarea diacriticelor în editorul vizual
    • Folosirea diacriticelor cu sedilă pentru cei care nu pot vedea corect diacriticele noi
    • Gadgetul pentru afișarea diacriticelor vechi
    • Gadgetul pentru păstrarea diacriticelor neschimbate.--Strainu (دسستي‎)  15 martie 2016 22:37 (EET)

    Lista finală pentru concursul Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016[modificare sursă]

    Sunteți invitați la o discuție despre finalizarea listelor de articole destinate participării României și Republicii Moldova în concursul Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016. La 14 martie trebuie să avem listele gata. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW)

    Nume cu sau fără inițiala tatălui[modificare sursă]

    De mai multe ori am găsit articole despre persoane la care între prenume și nume era inserată inițiala tatălui, urmată de punct. Alexandru Graur explica într-un articol că prin Țara Românească era obișnuit ca persoanele să fie apelate în stilul „Gheorghe al lui Ion”. În actele militare acest mod de apelare s-a practicat sub forma inițialei tatălui, inserată între nume și prenume (și eu am la fel în livretul militar, am mai spus), cam peste tot. De asemenea, am observat unele mutări de pagini de la numele fără inițială la numele cu inițială, cu justificarea „numele corect”. În realitate mutările au fost făcute la numele incorect, care duce la confuzii. Recent m-am ocupat (și mă ocup, n-am terminat) de aspecte istorice din Munții Apuseni. În destule surse am găsit referiri la protopopul Zarandului, Nicolae Mihălțianu, uneori așa, alteori ca Nicolae I. Mihălțianu (ambele forme fiind folosite inclusiv de el însuși), dar niciodată ca Nicolae Ioan Mihălțianu. Până când forma Mihălțianu, Ioan Nicolae apare în Monografia județului Hunedoara, vol. 5, p. 54, din 2015. Este clar că acolo s-a făcut o confuzie din exces de zel de „reconstituire” în urma unui nume scris cu inițiala tatălui. De aceea vă întreb dacă să permitem utilizarea generală a formei numelor cu inițiala tatălui. --Turbojet 12 martie 2016 16:51 (EET)

    Dacă înțeleg eu bine este vorba despre numele folosite ca titluri de articole. În opinia mea, ar trebui să ne ghidăm în acest caz după pagina de îndrumare Wikipedia:Titluri, în care, la secțiunea Articole biografice, se spune: „Articolele biografice au ca titlu numele persoanei respective, scris în forma cea mai cunoscută în literatura de specialitate românească”. La marea majoritate a articolelor biografice de la ro.Wikipedia, titlul este de forma prenume + nume. Excepții:
    1. Articole nou-create de unii începători, cu titlu de forma nume + prenume, articole care sunt apoi redenumite de alți wikipediști cu justificarea „numele corect”.
    2. Articole la care titlul de forma prenume + inițiala tatălui + nume este cel folosit în mod curent de subiectul articolului sau este forma cea mai cunoscută în literatura de specialitate. Exemplu: Ion I. Lapedatu.
    3. Articole care se referă la persoane având același nume și prenume și la care introducerea inițialei tatălui elimină eventuala confuzie. Exemplul cel mai la îndemână: Ion C. Brătianu și Ion I.C. Brătianu - fiul celui dintâi. Este adevărat că la 16 mai 2012 un utilizator a redenumit Ion C. Brătianu în Ion Constantin Brătianu, dar acesta mi se pare un exces de zel, marele om politic român apărând în majoritatea lucrărilor scrise de istoricii cu numele „Ion Brătianu” sau „I. C. Brătianu” (inițiala „C” provenind de la numele tatălui său, stolnicul Constantin Brătianu). --Bătrânul (discuție) 12 martie 2016 17:56 (EET)
    Din exemplul dat de dv. rezultă că „Constantin” era numele tatălui, respectiv bunicului subiecților articolelor respective. Desigur că accept inițiala tatălui dacă așa era cunoscut, dar transformarea ei în numele subiectului mi se pare incorectă, deoarece numele lor nu era Constantin.
    Să înțeleg că am mână liberă să respect Wikipedia:Titluri, fără ca unii să ia partea „corectorilor” prea zeloși? --Turbojet 12 martie 2016 18:19 (EET)
    [Edit conflict] Nuanțând ce spune Sîmbotin, aș zice că inițiala tatălui trebuie menținută atunci când servește la dezambiguizare, în familiile cu omonimi „cross-generation” – cum sunt Cantacuzinii, Ghiculeștii, Brătienii – dar numai dacă ea a fost folosită ca atare de ei înșiși. În cazul Sabba Ștefănescu (tatăl) versus Sabba S. Ștefănescu (fiul), inițiala tatălui a fost introdusă după moartea fiului, fără a se cere asentimentul urmașilor; procedeul e îndoielnic. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 18:35 (EET)
    Altfel stau lucrurile cu numele anglo-saxone, în care inițiala mediană nu provine de la tată, ci de la „middle name” al subiectului însuși, de exemplu Freeman J. Dyson. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 18:44 (EET)
    Pe mine mă interesează cazuri ca Ioan Anton, care nu și-a zis niciodată Ioan M. Anton, acel „M.” provenind de la numele tatălui său, Mihai, conform Ladislau Vékás, Sebastian Muntean (coord.), Academician Ioan ANTON, Prof. universitar dr. ing. Viorica ANTON, Timișoara: Ed. Orizonturi universitare, 2009, ISBN 978-973-638-420-2 (486 p.). Nu înțeleg care a fost rațiunea acelui „M.” și a altor inițiale puse fără justificările de mai sus. Și să zicem că eu corectez după surse, iar apoi vine altul cu simpla afirmație „uniformizare”, cum se discută chiar în acestă pagină mai sus. --Turbojet 12 martie 2016 19:09 (EET)
    Aveți perfectă dreptate. Ioan Anton e unul singur (notabil). Când va apărea vreun fotbalist sau manelist cu același nume, articolele respective pot avea nume de tipul Ioan Anton (fotbalist), Ioan Anton (manelist) etc. --Bătrânul (discuție) 12 martie 2016 19:19 (EET)
    P.S. Poate sunt subiectiv în cazul de față, deoarece cunosc o parte din tratatele scrise de distinsul academician, dar cum mi s-a reproșat în alte situații că nu aplic îndrumarea „Fii curajos”, am redenumit articolul, din Ioan M. Anton în Ioan Anton, fără alte discuții. --Bătrânul (discuție) 12 martie 2016 19:25 (EET)
    [Edit conflict] Asta s-a întâmplat și în cazul Sabba S. Ștefănescu. Inițiala a fost introdusă, pare-se, de un executor testamentar, în absența fiului. Academia Română a preluat numele ca atare, acesta apare și în denumirea unui Institut al Academiei – și așa a rămas. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 19:34 (EET)
    @Bătrânul: Vă mulțumesc foarte mult. Din păcate nici eu nu pot „fi curajos”, deoarece devin țintă pentru unii.
    @Victor Blacus: Sigur, unde este logic este logic. Dar nu sunt de acord cu transformarea inițialei tatălui în numele persoanei. Consider că în fiecare articol care are inițiala tatălui în titlu, în articol trebuie atrasă atenția explicit că aia este inițiala tatălui său, eventual a tatălui și a bunicului (recunosc, utile la stabilirea arborelui genealogic) nu unul dintre prenumele sale. Poate acest aspect ar putea fi cuprins și în îndrumare.
    Cu funcționarii, e plin de absurdități, de exemplu prenumele și numele cu cratimă. Cică erau niște instrucțiuni care cereau funcționarilor să lege prenumele, respectiv numele multiple cu cratime, ca să se știe că Ioan-Gheorghe Petre are prenumele Ioan și Gheorghe, uiar numele Petre, nu prenumele Ioan și numele Gheorghe Petre. Și așa a rămas, vorba dv. Îmi închipui cu ar fi asta la numele spaniole. --Turbojet 12 martie 2016 19:55 (EET)
    În România, problema prenumelor multiple e tratată haotic: dacă eu am prenumele Ion Gheorghe, oricine, inclusiv (sau mai ales) autoritățile, își permite să îl scrie Ion-Gheorghe. În Germania, prin lege, Karl Friedrich înseamnă două prenume (pot să folosesc în mod curent numai unul din ele, la alegere, dar în documentele de identitate trebuie să apară ambele, în ordinea înregistrată la oficiul stării civile), pe când Karl-Friedrich e un singur prenume (și nu am voie să separ componentele).
    După mine, cazul Sabba [S.] Ștefănescu este un abuz și totuși în România e considerat normal, inclusiv de către Academia Română. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 20:24 (EET)
    Dacă tot am tras discuția pe făgașul ăsta: în Germania abuzul Sabba [S.] Ștefănescu nu poate exista. Un copil poate primi prenumele tatălui (sau mamei) numai dacă primește încă un prenume, care să facă automat dezambiguizarea. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 20:40 (EET)
    Scuze pentru off-topic: și în România a început să se mai îndrepte situația. În ultimii ani, mai exact de când cu reorganizarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și înființarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, s-a trecut la regula (nescrisă, ce-i drept) de a nu se mai pune cratimă între prenume; această regulă se aplică și la oficiile de stare civilă. Problema rămâne însă nerezolvată pentru cei născuți în mileniul trecut. Concret, eu pe certificatul de naștere am cratimă (liniuță) între cele două nume de botez (prenume). Nu mai am ce face; o schimbare a numelui (chiar și o simplă liniuță) atrage după sine o serie de preschimbări (certif. de naștere, carte de identitate, permis de conducere etc.) complicate. Aș fi curios să știu cum îmi vor scrie prenumele pe certificatul de deces... -:( --Bătrânul (discuție) 13 martie 2016 08:36 (EET)
    Nu fiți macabru! V-am văzut fotografiile recente și găsesc că sunteți în plină formă sportivă. La data când veți pleca dumneavoastră, pe certificatele de deces nu se va mai înscrie decât nickname-ul de wikipedist... :) --Pafsanias (discuție) 13 martie 2016 12:05 (EET)

    Istoria secuilor[modificare sursă]

    Este o pagină nouă, tradusă de către mine din limba Engleză....am nevoie de cineva să mai corecteze eventuale greșeli de exprimare și să mai traducă din limba Engleză, mai multe secțiuni... RomanichthysValsanicola 13 martie 18:48 (EET)

    Wikimania 2016 scholarships[modificare sursă]

    Dear Wikimedians,

    As every year, Wikimedia Polska Association is accepting scholarship requests for this year’s Wikimania, to be held at the Italian town of Esino Lario, June 22-28. The scholarship encompasses travel expenses, accomodation, insurance and the possible conference fee. Please submit your requests by email to wikimania@wikimedia.pl from March 14, 00:00:01 (CET) by March 27, 23:59:59 (CET). Up to two international scholarships will be funded. The scholarship request, submitted in English or Polish, ought to contain:

    • short description of your activity within the Wikimedia movement, your real name, your global username or local usernames, Wikimedia activity outside project editing (including local chapter activity), prior input into the Wikimedia conferences, especially international ones;
    • information about your desired participation in the conference: planned or submitted lectures or other activities during Wikimania or its associated events;
    • information about your forecast activity in pre- and post-conference activities, with the justification for participating in these non-core conference activities;
    • declaration of your command of English sufficient to actively participate in the conference;
    • information about the international airport closest to your place of residence;
    • declaration of being 18 years or older; in case of younger applicants, 16-18, a scan of a parent’s or legal guardian’s consent to the participation in the conference;
    • the information on citizenship(s) held;
    • agreement to provide and process your personal data (name, address, bank account details, passport number) if the scholarship is granted. Please, do not provide these personal details in the application itself, apart from your real name.

    On the behalf of the Scholarship Commitee, Wpedzich (discuție) 13 martie 2016 22:29 (EET)

    Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, vine în România[modificare sursă]

    Pentru cei care n-au auzit: La 15 ani de la lansarea Wikipedia, fondatorul celei mai accesate enciclopedii online vine, pe 22 martie, pentru prima dată în România.

    Evenimentul va avea loc pe 22 martie, începând cu ora 17:00, la Sala Epika - Grand Cinema Băneasa & More din Băneasa Shopping City Website-ul mccannthiess.com --Velaurius (discuție) 14 martie 2016 21:43 (EET)

    Înainte de asta e în ASE: https://www.facebook.com/marketing.ase.ro/photos/a.373438792739794.92841.350990894984584/998162283600772/?type=3&theater --XORAND (discuție) 21 martie 2016 17:49 (EET)
    La concret: dă și el ceva de băut? --95.76.250.24 (discuție) 21 martie 2016 18:47 (EET)
    Vine la sarmale, sa bea o țuică si la o sîrbă îndrăcită, olteneasca e obligatoriu, cu o bunaciune inca nedescoperita. Daca avea treaba cu noi, ne scria aici ceva de bine... sau de rau, dupa caz. Asybaris aport 21 martie 2016 20:24 (EET)

    Wales vine în România pentru a încasa cei 75 000 de euro pe care îi ia la fiecare conferință, vezi http://www.theregister.co.uk/2009/06/12/wikipedia_cash_for_spam/ --2A02:2F0B:B0EF:FFFF:0:0:BC19:F1BF (discuție) 22 martie 2016 20:48 (EET)

    2a02 2f0b b0ef fff bip bip ce le stii tu pe toate. de unde te-ai pricopsit cu un ip asa frumos? Asybaris aport 22 martie 2016 20:53 (EET)
    Eh, poate din 2009 până acu' o mai fi crescut și el, poate a ajuns la 6 cifre.--Strainu (دسستي‎)  22 martie 2016 22:41 (EET)
    2009... Mă bucur că nu sunt io. 'ncepusem să intru la idei...--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 martie 2016 23:35 (EET)

    Pe lângă cei 75 000 de euro pe care îi lua legal în 2009 pentru fiecare conferință, Wales a fost prins că folosea banii Wikimediei pentru masaj și sticle scumpe de vin (650 dolari- 2 sticle), vezi http://www.smh.com.au/news/biztech/wikipedia-head-accused-of-expenses-rort/2008/03/05/1204402516874.html și http://www.sfgate.com/business/article/Allegations-swirl-around-Wikipedia-s-Wales-3225462.php --2A02:2F0B:B01F:FFFF:0:0:BC19:5813 (discuție) 24 martie 2016 12:17 (EET)

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din iunie 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în iunie 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  15 martie 2016 23:11 (EET)

    Cum ajung la această listă?--Miehs (discuție) 16 martie 2016 08:39 (EET)
    Categorie:Articole_despre_subiecte_cu_notabilitate_incertă--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2016 08:49 (EET)

    Spatiu liber de la infocasetă[modificare sursă]

    La Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, Infocaseta introduce niște linii goale la începutul paginii și nu înțeleg de ce. Se poate uita cineva?--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2016 23:27 (EET)

    Ma uit yo. Asybaris aport 17 martie 2016 00:20 (EET)
    Rezolvat. Liniile de comentarii sunt transformate în linii goale, dar sunt listate. --Turbojet 17 martie 2016 11:17 (EET)
    Mulțumesc Turbojet.--Strainu (دسستي‎)  21 martie 2016 23:15 (EET)

    New Wikipedia Library Accounts Available Now (March 2016)[modificare sursă]

    Apologies for writing in English. Please help translate to your language

    Hello Wikimedians!

    The TWL OWL says sign up today!

    The Wikipedia Library is announcing signups today for free, full-access accounts to published research as part of our Publisher Donation Program. You can sign up for access to research materials from:

    • Cambridge University Press - a major publisher of academic journals and e-books in a variety of subject areas. Access includes both Cambridge Journals Online and Cambridge Books. 25 accounts.
    • Alexander Street Academic Video Online - a large academic video collection good for a wide range of subjects, including news programs (such as PBS and BBC), music and theatre, lectures and demonstrations, and documentaries. 25 accounts.
    • Baylor University Press - a publisher of academic e-books primarily in religious studies and the humanities. 50 accounts.
    • Future Science Group - a publisher of medical, biotechnological and scientific research. 30 accounts.
    • Annual Reviews - a publisher of review articles in the biomedical sciences. 100 accounts.
    • Miramar Ship Index - an index to ships and their histories since the early 19th century. 30 accounts.

    Non-English

    • Noormags - Farsi-language aggregator of academic and professional journals and magazines. 30 accounts.
    • Kotobna - Arabic-language ebook publishing platform. 20 accounts.

    Expansions

    • Gale - aggregator of newspapers, magazines and journals. 50 accounts.
    • Elsevier ScienceDirect - an academic publishing company that publishes medical and scientific literature. 100 accounts.

    Many other partnerships with accounts available are listed on our partners page, including Project MUSE, De Gruyter, EBSCO, Newspapers.com and British Newspaper Archive. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today!
    --The Wikipedia Library Team 17 martie 2016 22:30 (EET)


    You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact Ocaasi (WMF).
    This message was delivered via the Global Mass Message tool to The Wikipedia Library Global Delivery List.

    Grade militare[modificare sursă]

    A apărut o situație cam încâlcită în legătură cu articolele Grade militare în România și Gradele militare în România care au practic același conținut. Am introdus formatul {{unește}}, dar nu sunt sigur că am procedat corect (poate trebuia să cer ștergerea rapidă a articolului nou creat, pe criteriul A10). Cum articolele din categoria Articole de unit pot sta ani de zile fără o rezolvare concretă, mi-am permis să aduc în atenția comunității problema cu cele două articole, pentru a se găsi soluția cea mai potrivită (poate redirecționare?). --Bătrânul (discuție) 18 martie 2016 07:19 (EET) P.S. Sper să nu mai inițieze cineva și articolele Grade militare din România și Gradele militare din România...

    Am explicat în pagina de discuții cum s-a ajuns aici. A fost o intervenție a unui utilizator nefamiliarizat cu noțiunea de istoric al unei pagini. Mulțumesc administratorului pentru rezolvare. --Turbojet 18 martie 2016 10:38 (EET)

    Etimologia numelui Roma, varianta Engleză[modificare sursă]

    „Romani Rom "man", if not from Coptic ⲣⲱⲙⲉ, "man",[62] is Sanskrit रॊम (roma) "the city Rome",[63][64] probably from Greek Ῥωμαιος "Roman", signifying inhabitants of Byzantium, who considered themselves successors of Ancient Rome. The Sanskrit word for "man" मनुष (manusha) is related to German Mensch and English man”https://en.wikipedia.org/wiki/Romani_people Nu-s un om verde, deci nu-s de părere că cineva a conspirat la distrugerea României și transformarea ei în țara pentru toti romii, dar aici cred că ori autorii români ne ascund ceva despre romi, ori cineva chiar încearcă asta.

    Eu mi-am cerut ban, l-am provocat, deci nu vreau să mă mai implic în acea comunitate, mai ales pe subiecte legate de România. Prea mulți români și unguri ce știu engleza, prea puțin timp, prea multe interese ce nu țin de istorie.
    Apoi, recunosc că nu înțeleg subiectul pe deplin, nefiind un specialist în domeniu, dar, până la wikipedia în engleză, nu am auzit ca acea teorie să fie cea mai apreciată, ci era tratată ca o teorie romantică, de sec XIX.
    Poate mă înșel, dar cuvântul rom încă are sensul de bărbat, om, nu am auzit pe niciunde că romii s-ar considera urmașii Romei sau cei mai ortodocsi dintre ortodocsi, fiindcă mai avea un sens.
    Deci, cerându-vă scuze, fiindcă nu-mi place să îndemn pe alții la treabă de pe margine, aș dori să îndemn comunitatea să se implice acolo, să analizeze sursele; dacă este cea mai apreciată teorie, dacă este una realistă sau una romantică, fiind pusă acolo din lipsă de neutralitate.
    Am găsit și un articol interesant, dar un pic cam îndoielnic în prima parte , totuși merită menționat și analizat, de ce nu, folosit, dacă este veridic.
    http://www.scritub.com/sociologie/ETIMOLOGIA-CUVINTELOR-TIGAN-SI2053142415.php
    O zi bună!
    Viuser (discuție) 18 martie 2016 08:59 (EET)

    Remus Cernea informatii false[modificare sursă]

    Mutat la Discuție:Remus Cernea.--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 martie 2016 20:03 (EET)

    Remus Cernea -- dezinformari sustinute de userul KeshetSven[modificare sursă]

    Mutat la: Discuție:Remus Cernea.--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 martie 2016 19:53 (EET)

    Populatia statului Israel - https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Europei peste 8 milioane si nu 3.5 cum afisati[modificare sursă]

    De cand discutati problemele diverse, populatia Statului israel s-a dublat, ba chiar mai mult :-) Afisati circa 3.5 milioane (https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Europei) cand in fapt sunt (2013) peste 8 milioane... Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 85.65.95.141 (discuție • contribuții).

    Și nu era mai simplu să modificați în articolul respectiv decât să „discutati problemele diverse”? --Bătrânul (discuție) 22 martie 2016 21:36 (EET)
    Yes check.svg בוצע!----KeshetSven (talk) 22 martie 2016 22:03 (EET)
    @Keshetsven: graba strică treaba... Credeți că eu nu aș fi putut face modificarea respectivă? Dacă vă uitați însă cu atenție la tabelul din articolul respectiv, coloana este intitulată „Populație (est. din 1 iulie 2002)”. La ultimul recensământ din Israel (2008) au fost înregistrați 7.406.900 locuitori; în 2002 nu avea cum să fie o populație de 8.134.100 locuitori (acesta din urmă este un număr estimat de statisticile din 2013). În opinia mea, sau ar trebui actualizat întregul tabel din articolul Demografia Europei, sau de introdus o notă de subsol în care să se specifice că populația de 8.134.100 locuitori a Israelului se referă la anul 2013. --Bătrânul (discuție) 22 martie 2016 22:36 (EET)

    Aprobare articol[modificare sursă]

    Buna dimineata,

    Am scris acum mai mult de o luna un articol dar inca este in examinare. Cat dureaza aceasta examinare? Multumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de TinaCris89 (discuție • contribuții).

    Nu există un termen limita, când ajunge cineva să se uite atunci se va putea întâmpla ceva.
    M-am uitat eu peste articolul dvs. și nu este gata de publicare. Câteva probleme :

    Nu am citit cu atenție tot articolul, dar nu pare sa aibă un ton neutru. Mai mult, din note deduc ca ar fi copiat, ceea ce nu e acceptabil. Vedeți WP:DA. Ar trebui sa îl rescrieți cu cuvintele dvs., pe un ton neutru, fără laude sau critici nesustinute de surse Strainu (دسستي‎)  23 martie 2016 11:43 (EET)

    modificare fotografii[modificare sursă]

    Buna ziua,

    Sunt nou in comunitate, nu ma descurc prea bine dar vreau sa ajut. Azi am facut doua modificari la doua pagini in limba romana. Am adaugat fotografii mai bune (care imi apartin) pentru speciile balaur dobrogean si hoitar alb. Am observat ca la balaurul dobrogean, fotografiile au fost mutate mai jos si pastrate cele vechi, care infatiseaza subspecia fotografiata in alta tara.

    Am multe fotografii bune cu fauna tarii si as vrea sa contribui la Wikipedai cu ele. Ma puteti ajuta cu indrumari precise depsre cum sa fac aceste operatiuni? Mentionez ca am fotografii bune cu peste 300 de specii de animale, unele din ele neavand articole deloc pe Wikipedia.

    Multumesc anticipat, m-ar ajuta sa ma lamureasca un voluntar senior. Preferabil cinev care a editat si a structurat informatii despre fauna si flora.

    Doru Panaitescu aka Paraagusul Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Paragusul (discuție • contribuții).

    Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la acest proiect. Cred că cel mai bine discutați direct cu utilizatorii care au contribuit cel mai mult la articolele respective. Îi găsiți mergând la articolele care vă interesează și apăsând pe tab-ul "Istoric".
    Pentru Balaurul dobrogean, ar trebui să vorbiți cu Danvasilis, pe care l-am notificat de această discuție (prin menționarea numelui de utilizator) Strainu (دسستي‎)  23 martie 2016 11:53 (EET)
    Paragusul, indiferent dacă există sau nu articol la Wikipedia în română, puteți să vă încărcați imaginile la Wikimedia Commons, de unde vor putea fi folosite. —Andreidiscuţie 23 martie 2016 12:20 (EET)

    Fotografiile animalelor din România, inclusiv a celor rare, făcute de Doru Panaitescu sunt unicate și excelente, demne de National Geographic, ARKive și de Animal Planet. Vă stau la dispoziție, dacă aveți probleme pe Wikipedia românească. --Danvasilis (discuție) 23 martie 2016 14:11 (EET)

    Poate ar fi necesar, infiintarea unui proiect referitor la Animalele din Romania. Sunt o multime, foarte diverse și multe dintre ele sunt animale comune, dar sunt si animale rarisime asa cum spune mai sus Danvasilis. Prea putine dintre ele, cele rarisime, le putem vedea pe la televizor. De obicei mass-media ne inunda cu animalele comune. Unele-s târâtoare, altele zburătoare, altele subacvatice sau care trăiesc sub pamant. Ar trebui categorisite pe baza de criterii de catalogare, insa este necesar sa gasim o carte de specialitate care sa spuna cum sa le ordonam. Se poate face chiar o analiza pe baza clopotului lui Gauss pentru a vedea distributia normala pe categorii. Asybaris aport 23 martie 2016 15:00 (EET)

    Am un articol despre scriitorul și jurnalistul Nicolae Corbeanu; cum să procedez ca să-l postez în Wikipedia în lb.română?[modificare sursă]

    Stimați domni/stimate doamne, administratori ai Wikipediei în lb. română, am compus un articol despre scriitorul și jurnalistul Nicolae Corbeanu (vi-l pot anexa, nu știu deocamdată unde); întrebarea mea este: cum să procedez ca să-l postez în Wikipedia în lb.română? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Al.Timoschenko (discuție • contribuții).

    Vedeți Ajutor:Cum creez o pagină. —Andreidiscuţie 23 martie 2016 10:49 (EET)

    Verificare redirect[modificare sursă]

    Poate să verifice cineva dacă această schimbare este în regulă, dacă nu cumva formatul mai este folosit în alt fel la ro.wiki? --Mihai (discuție) 24 martie 2016 12:26 (EET)

    Sunt două formate total diferite: {{Șterge}} și {{Ștergere rapidă}}. Am dat revert. --Bătrânul (discuție) 24 martie 2016 12:55 (EET)
    [Conflict de editare] P.S. Este adevărat că la en.Wikipedia „template”-ul Delete redirecționează spre Template:Db, echivalentul lui {{Ștergere rapidă}} de la noi. --Bătrânul (discuție) 24 martie 2016 13:10 (EET)
    Vedeți argumentația lui Nemo bis pe pagina lui de discuție. —Andreidiscuţie 24 martie 2016 13:03 (EET)

    Brâncuși[modificare sursă]

    În anul în care se împlinesc 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, propun comunității traducerea și eventual dezvoltarea articolelor despre operele marelui sculptor român, care există deja în alte versiuni lingvistice (en:Template:Brancusi, fr:Catégorie:Sculpture de Constantin Brâncuși). În plus, articolul din versiunea germană este articol de calitate și are 100 de referințe bibliografice, în timp ce articolul românesc are doar vreo 10. Știu că nu este nimeni obligat să o facă și că fiecare își are propriile preocupări și interese, dar este o datorie de onoare față de un compatriot român. --Haptokar (discuție) 25 martie 2016 07:54 (EET)

    Treaba-i simpla, puteti lua doua, trei carti biografice despre Brancusi si sa faceti monografia pe wikipedia. Simplul apel la o traducere este ca si cand dupa original faceti vreo 10 scanari si apoi va povesteste cineva ce a vazut la ultima scanare in limba chineza, si ce zice povestitorul alora din china, zic aia... chinezii, e de calitate. Cam asa... Asybaris aport 25 martie 2016 09:25 (EET)
    Am propus o chestie minimală, mai ales că articolele existente acolo au surse, deci nu sunt cioturi nereferențiate. Dacă cineva vrea să facă mai mult de atât ar fi și mai bine. --Haptokar (discuție) 25 martie 2016 09:31 (EET)
    Este o idee foarte bună. Am rezolvat cu formatul și categoria. --Mishu57 26 martie 2016 10:46 (EET)
    Haptokar am venit și eu cu o contribuție modestă la Principesa X chiar dacă am scanat-o din limba ... chineză (?) vorba lui Asybaris ... --_florin DF 26 martie 2016 11:18 (EET)
    Eu pot ajuta cu surse: sunt mai multe cărți despre Brâncuși în franceză. Pot și face poze, dacă e autorizat ca utilizare cinstită (trăiesc în Paris). Jastrow (discuție) 26 martie 2016 18:43 (EET)
    Jastrow, de poze nu este nevoie. De abia in 2027 se pot posta imagini cu operele lui Brancusi, asta din cauza copyright-ului. Nici de carti nu este nevoie, pentru ca sunt si in Romania destule. Chestiunea este ca nu mai citeste nimeni carti. Apoi, nu poti pune texte copiate cuvant cu cuvant din carti, daca autorul cartilor nu a murit calculat de azi in urma cu 70 de ani. Toate textele pe care cineva le va posta... trebuiesc reformulate. Cum asta este o munca... nu usoara, nu o face nimeni. Ca urmare, se apeleaza la traducerile din en.wiki, ru.wiki, etc. pe care trebuie sa le faca cineva, dupa niste texte pe care altii au muncit sa le bage. In final toata lumea ar dori sa se faca un copy/paste, daca s-ar putea. De aici si lapidaritatea informatiilor existente pe net. Asybaris aport 26 martie 2016 19:55 (EET)PS. Chestiunea cu datoria de onoare este o gogoriță aruncata de Haptokar aiurea. Ce datorie, domnule? Ce? Suntem rude cu Brancusi? Sau, facem parte din ICR? Sau, suntem de la Ministerul culturii? Nici aia de la minister nu fac asa ceva, ei au bani de furat din bugetul public. Toata ziua pun statui prin Bucuresti si prin toata România de milioane de euro. Totul e similar cu ridicarea de biserici. Daca in Occident nu se mai fac biserici de o suta de ani, la noi e boom in constructii. Daca in occident nu s-au mai facut statui de o suta de ani, la noi intram in epoca lui Gian Lorenzo Bernini.
    Tocmai mă ofer să citesc aceste cărți. Și sunt familiarizată cu dreptul de autor francez. Am vorbit de utilizare cinstită, în cazul în care se poate aplica aici. Jastrow (discuție) 26 martie 2016 20:30 (EET)
    Utilizarea cinstita este pentru o imagine/articol din cate stiu eu. Restul este: mentionarea scrisa de catre autor prin email a faptului ca o elibereaza sub licentele wikipedia (nu e cazul ca autoru-i decedat); sau asteptam pana in 2027 cand devin de domeniu public. Altceva dupa ceea ce stiu eu, nu se poate. Asybaris aport 26 martie 2016 20:57 (EET)
    Pentru fotografii nu trebuie să așteptăm. Conform Decretului 321/1956 toate pozele despre Brâncuși și operele sale publicate în România până la 31 dec 1985 în cărți, reviste și ziare se încadrează la „serii de fotografii artistice”. Nu contează calitatea, pot fi tipărituri (halftone) cât se poate de proaste calitatativ. Se încarcă așa, menționând cartea (revista, ziarul) și pagina. Calitatea proastă este chiar o dovadă de unde provine. Iar apoi, odată dovedită în DP, se încarcă peste ea poza de cea mai bună calitate găsită, cu simpla mențiune "better quality/resolution", căci imaginea în sine este în DP, nu reproducerea ei din carte. De aia cărțile vechi sunt importante, iar eu le cumpăr din anticariate când am ocazia, nu contează că-s rupte sau miros. Chiar cei de la commons m-au învățat figura. --Turbojet 26 martie 2016 22:41 (EET)
    Buna treaba, n-o stiam. Merci Turbo, voi folosi. Asybaris aport 26 martie 2016 22:59 (EET)

    @Jastrow. E o idee bună prelucrarea surselor franceze, un articol bun mai ales în ce privește opera lui se poate scrie probabil îmbinând sursele românești cu cele franceze. Oricum, în stadiul în care e acum articolul, acesta are de profitat de pe urma oricăror surse, franceze sau române. --Mihai (discuție) 30 martie 2016 14:02 (EEST)

    Am menționat sursele franceze, pentru că nu am acces ușor la cărți romanești. De altfel, am găsit o carte care prezintă (printre alte lucruri) diferite locuri din Paris legate de șederea lui Brâncuși acolo. Acestea sunt idei de ilustrații. Jastrow (discuție) 31 martie 2016 13:47 (EEST)

    O nouă consultare despre copyright la nivelul Uniunii Europene[modificare sursă]

    Anul trecut, după campania cu monumentele cenzurate, vă spuneam că urmează noi consultări publice din partea Uniunii Europene legate de noi drepturi auxiliare acordate editorilor și de libertatea panoramei. Ei bine, acea consultare a sosit, sub forma unui sondaj pe care îl puteți completa aici. Pentru detalii despre de ce noi drepturi sunt rele și libertatea panoramei e bună puteți citi articolul scris de Julia Reda aici.

    E un formular destul de stufos, mie mi-a luat mai bine de o oră să îl termin, așa că am decis să-mi public răspunsurile online pentru a-i ajuta și pe alții (ele vor apărea oricum pe site-ul Comisiei la un moment dat, dar nu știu când) Găsiți un pdf cu opțiunile alese și explicațiile date pe site-ul meu, precum și o versiune text a explicațiilor aici. Puteți considera textul ca fiind în domeniul public: luați-l, schimbați-l, adaptați-l, faceți ce vreți, dar exprimați-vă opinia până pe 11 iunie. Chiar dacă sunteți de părere că opinia voastră nu va fi luată în calcul, alocați-vă câteva minute măcar să bifați întrebările, fără să scrieți nimic: dacă suficient de multă lumea își va exprima opiniile va fi clar pentru Comisie că există un interes la nivelul opiniei publice pentru acest subiect.--Strainu (دسستي‎)  26 martie 2016 20:42 (EET)

    Pagina „Liste bune” ?[modificare sursă]

    Mă poate ajuta cineva să identific pagina cu articolele care au statutul de "Listă bună"? --Macreanu Iulian (discuție) 27 martie 2016 19:53 (EEST)

    Nu există, nu avem decât Wikipedia:Liste de calitate. Găsiți toate categoriile de pagini apreciate în partea de sus a paginii de schimbări recente. Vezi și Wikipedia:Criterii_articole_bune#Ce_nu_este_un_articol_bun.3F--Strainu (دسستي‎)  27 martie 2016 20:17 (EEST)
    Din câte înțeleg eu, un articol scris sub formă de listă poate fi doar LC sau neclasificat. Nu există nivele intermediare. Puțin cam maniheistă abordarea, în opinia mea, dar dacă asta e regula, o voi aplica. Mulțumesc! --Macreanu Iulian (discuție) 6 aprilie 2016 21:11 (EEST)

    Unire[modificare sursă]

    A fost propusă unirea articolului forță motoare cu forță, care ar trebui discutată. --Mihai (discuție) 31 martie 2016 00:52 (EEST)

    Ar trebui discutate toate cele 399 de propuneri de unire din categoria Articole de unit plus cele 49 de propuneri de unire ale unor categorii. Mi se pare însă că ne depășeșete o astfel de muncă: suntem prea puțini... --Bătrânul (discuție) 31 martie 2016 08:52 (EEST)
    În niciun caz! E cum zicea cândva Topîrceanu: „Atunci și păunul seamănă cu vulpea, că amândoi au coada lungă!” Această „motorică unire”, coroborată cu alte „artifactelice contribuții” (care includ și o „categorică prolificitate”), mă fac să mă întreb: Nu cumva asistăm la Baicaniada de Primăvară 2016? -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2016 10:16 (EEST)
    Ok, Atunci au mai rămas doar 398. :) --Mihai (discuție) 31 martie 2016 13:01 (EEST)

    Cred că ar fi utilă crearea unei pagini numite Wikipedia:Afișier uniri, în care să fie discutată doar problema aceasta. --Mihai (discuție) 31 martie 2016 15:00 (EEST)

    395... :) Ideea mi se pare bună, pentru a nu încărca această pagină (Cafeneaua) cu discuții de acest fel. Dar cum s-ar putea face să fie mai vizibilă eventuala pagină Wikipedia:Afișier uniri decât actuala Discuție Categorie:Articole de unit? --Bătrânul (discuție) 31 martie 2016 15:22 (EEST)
    Poate să fie o sub-pagină pentru Wikipedia:Cafenea, și vizibilitatea se poate crea prin linkuri din formatul Schimbări recente șamd. Dar are un sens separarea acelor discuții de celelalte de la Cafenea, pentru că au un anumit specific. --Mihai (discuție) 31 martie 2016 15:49 (EEST)

    Revin la Baicaniadă. Tocmai am șters Categorie:Orologie(?) -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2016 15:55 (EEST)

    Nu se poate salva nimic pentru Wikipedia:Perle? Poate trebuia redirecționat spre Categorie:Urologie, ca să aibă și urologii în dotare orologii (sau măcar ceasuri cu „cuc”)... --Bătrânul (discuție) 31 martie 2016 15:59 (EEST)
    [Conflict de editare] Conținutul era: Categorie:Ceasornicari, Categorie:Ceasuri și Timp sideral. -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2016 16:08 (EEST)
    Când am avut sculele la mine, m-am ocupat de câteva uniri (cele de la litera A și B) și am constatat că anumite uniri sunt facile, dar sunt multe care solicită multă muncă și capacitate de analiză a textelor. Din punctul meu de vedere nu este o muncă pentru o singură persoană, ci ar trebui o echipă întreagă pentru analiza anumitor articole și pentru a lua decizii.--Silenzio (discuție) 31 martie 2016 16:15 (EEST)
    Am eu un patent si o surubelnita in plus, daca vrei le transfer pe wireless... Asybaris aport 31 martie 2016 16:53 (EEST)

    Și totuși, în altă limbă... orologie, subst. fém. Science, traité relatif aux reliefs montagneux. Baican o fi măsurat cu ceasul orogeneza... --Miehs (discuție) 31 martie 2016 18:12 (EEST)

    Propuneri de AC și AB[modificare sursă]

    Bună Ziua, am observat că articolele propuse ca AC (Talus și Ținutul Secuiesc)și un articol propus AB (Secui), nu au fost de o lună propuse de nimeni și aș vrea ca cineva să le evalueze. RomanichthysValsanicola 31 martie 2016 18:24 (EET)

    Open Call for Individual Engagement Grants[modificare sursă]

    IEG barnstar 2.png

    Please help translate to your language:

    Greetings! The Individual Engagement Grants (IEG) program is accepting proposals until April 12th to fund new tools, research, outreach efforts, and other experiments that enhance the work of Wikimedia volunteers. Whether you need a small or large amount of funds (up to $30,000 USD), IEGs can support you and your team’s project development time in addition to project expenses such as materials, travel, and rental space.

    With thanks, I JethroBT (WMF) 31 martie 2016 18:47 (EEST)

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din august 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în august 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2-3 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  2 februarie 2016 00:17 (EET)

    Nu știe stânga ce face dreapta[modificare sursă]

    Mircea Răceanu [12] și Mircea Răceanu [13] --84.250.158.224 (discuție) 1 aprilie 2016 00:26 (EEST)

    Adică? Cine e stânga și cine e dreapta? Sau vă referiți la faptul că articolul de la en.Wikipedia este mai dezvoltat decât cel de la ro.Wikipedia? Este normal, acolo utilizatorii scriu mai mult în articole și mai puțin la Cafenea... --Bătrânul (discuție) 1 aprilie 2016 07:49 (EEST)

    Huggle[modificare sursă]

    A fost activat Huggle pe Wikipedia în română. Deocamdată, nu cred că-l pot folosi decât administratorii, pentru că necesită permisiuni de rollback. Nu mai știu dacă are cineva permisiuni de rollback în afara administratorilor (poate patrulatorii?). Dacă nu au, atunci cred că ar trebui să schimbăm setările în așa fel încât să aibă. —Andreidiscuţie 1 aprilie 2016 16:11 (EEST)

    Jucăria nu merge la ro.wiki. Eu nu am văzut rowiki în lista proiectelor. De la orwiki sare la ruwiki.--Silenzio (discuție) 3 aprilie 2016 06:08 (EEST)
    Dați reload. —Andreidiscuţie 3 aprilie 2016 10:37 (EEST)
    Merci. Merge! --Silenzio (discuție) 3 aprilie 2016 16:03 (EEST)
    Am testat-o. Foarte bună aplicație pentru patrulare. Deocamdată am observat două chestiuni: nu există mesaj pentru avertizare obscenități (acesta lipsește și în TW) și nu marchează ca verificat o pagină patrulată, deși am folosit butonul Good Edit. --Silenzio (discuție) 3 aprilie 2016 16:27 (EEST)
    Pare să fie o problemă cu denumirea secțiunilor: [14]--Strainu (دسستي‎)  5 aprilie 2016 16:47 (EEST)
    Se pare că Huggle nu prea știe decât stilul en.wp, în care se pune un titlu de secțiune pe fiecare lună și se toarnă acolo toate avertismentele. Un alt stil pe care îl suportă pare a fi cel cu numele articolului vizat în titlul secțiunii. —Andreidiscuţie 5 aprilie 2016 17:51 (EEST)

    {{Biografia Wikipedistului}}[modificare sursă]

    Acum ceva vreme am avut o discuție cu Pafsanias privitor la cum și când ar trebui folosit formatul. Cred că a venit vremea să propun în mod oficial schimbările pe care le menționam acolo și care consider că ar oferi mi multe garanții de intimitate celor care doresc așa ceva și o șansă să-și expună punctul de vedere celor care sunt interesați de promovarea unor articole:

    • redenumirea la ceva mai neutru. Nu am un nume foarte bun în minte, la englezi se numește {{Connected contributor}}
    • introducerea lui doar în momentul în care persoana respectivă editează articolul (nu când editează pagina de discuții)
    • modificarea Wikipedia:Conflict de interese prin adăugarea unui paragraf care să permită explicit intervențiile editorilor aflați în conflict de interese pe paginile de discuție ale articolelor pentru care se află în conflict.

    Aș prefera ca discuția asupra acestor propuneri să se desfășoare aici, pentru a beneficia de atenția pe care o merită. Poate fi mutată într-o altă pagină de discuție după încheiere.

    Mă aștept să apară și niscai troli, începând chiar de mâine dimineață. Faceți un efort și ignorați-i.--Strainu (دسستي‎)  2 aprilie 2016 23:54 (EEST)

    Opinia mea:

    • mi se pare irelevant cum se numește, relevant e doar ce afișează acolo unde e folosit;
    • nu-s sigur: evident că important e ce face o persoană foarte subiectivă în articol, nu ce scrie pe pagina de discuții; pe de altă parte, ne-utilizatorii lezați poate pe bună dreptate de Wikipedia trebuie să fie încurajați să reclame întâi pe paginile de discuție de aici de nu li se pare potrivit, înainte să vandalizeze articolul și să amenințe cu datul în judecată; pe de altă parte formatul poate ajuta pe cei ce urmăresc articolul;
    • atât timp cât nu e interzis explicit, e permis; mi se pare superfluu, dar dacă e formulat corespunzător nu poate strica.

    Salutări, --Mihai (discuție) 5 aprilie 2016 15:17 (EEST)

    Nu mai există alte opinii?

    numele de utilizator[modificare sursă]

    am nevoie de ajutorul dvs pentru a modifica numele de utilizator va rog sa ma ajutati Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Beatrice casianca (discuție • contribuții).

    Întrucât nu aveți încă nicio contribuție, abandonați contul actual și înregistrați-vă sub numele dorit. -- Victor Blacus (discuție) 3 aprilie 2016 13:26 (EEST)
    sau folosiți Special:GlobalRenameRequest. —Andreidiscuţie 4 aprilie 2016 11:31 (EEST)

    Formatul Infocaseta Ligament[modificare sursă]

    Cine poate să mă ajute cu Format:Infocaseta Ligament care apare în articolul Ligament acromioclavicular ca "Medicine infobox template using deprecated parameters" --Danvasilis (discuție) 4 aprilie 2016 00:14 (EEST)

    În lista din partea de jos a codului sursă de la Format:Infocaseta Ligament este un apel la un modul Check for unknown parameters. Acesta verifică în fiecare pagină dacă toți parametrii au numele într-o listă definită la apelare. Pentru a înlătura problema, treceți la apelul lui Check for unknown parameters toate numele noi de parametri pe care le-ați adăugat în română (Lățime, Greacă, Testut etc.), separate prin pipe (|). —Andreidiscuţie 4 aprilie 2016 11:42 (EEST)

    Nu a mers cu adăugarea parametrilor în română. Am șters avertizarea "Check for unknown parameters" și tot ce legat de ea, și acum e OK. --Danvasilis (discuție) 4 aprilie 2016 14:30 (EEST)

    Participate in the Brussels writing weeks project[modificare sursă]

    Love Belgium
    Flag of the Brussels Capital Region

    Hello all! After some acts of hate in Brussels, it is now time again for love. In this week and next week we organise a double writing week about Brussels! We like to invite you to join this project by writing about subjects related to this region in any Wikipedia you like.

    More information, the participants list, and the list of articles that have been written, can be found at: Writing week/Brussels.

    Participating is easy:

    1. Add your user name and wiki(s) you work on on the participants list.
    2. Add the articles you have written on the contributions list.

    If you like you can also create a page for the writing weeks on your local wiki.

    If you have any questions, do not hesitate to contact me. Greetings - Romaine (discuție) 4 aprilie 2016 11:42 (EEST)

    Infocasetă defectă[modificare sursă]

    Eee... infocaseta aia e deosebit de jmecheră, știe să pună singură parantezele. În acel caz trebuie driblată. --Turbojet 5 aprilie 2016 15:22 (EEST)

    Respingeri AB[modificare sursă]

    Criterii. --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 aprilie 2016 19:50 (EEST)
    Cred că ratez ceva. Dumneavoastră ați scris, nominalizat, dezvoltat și apoi respins articolele astea de unul singur?--Strainu (دسستي‎)  5 aprilie 2016 23:38 (EEST)

    Mda...păi...nu prea aveam cum să le retrag altfel. Le-am nominalizat într-o perioadă de hei rup, după care mai târziu am ajuns să am treabă cu AB. Între timp au zăcut suficient (1 an) pe pagina de nominalizări ca să nu mai stea degeaba pe acolo. Cum la evaluare AB nu e înghesuială și dat fiind că paginile de evaluare fuseseră deja inițiate ...--Accipiter Q. Gentilis(D) 6 aprilie 2016 00:43 (EEST) P.S. Ținând cont de context (I. M. pare că se ocupă numai de articolele de la discuții AC ce nu primesc statutul în cauză, ceilalți 2 sunt inactivi și activitatea lui Ionutz în ultimele luni a fost mai mult decât sporadică), de ceva vreme procedez aducând la Cafenea notificări despre finalizarea evaluărilor sau iminența finalizării lor, în ideea că cineva ar avea totuși ceva de spus. P.P.S. Eu unul am interpretat că din politețe nu a zburat totuși altcineva articolele la locul potrivit, dar am considerat că ar fi timpul să curăț locul, în ideea de a focaliza concentrarea pe ceea ce merită.

    Accipiter are dreptate. E păcat că s-a ajuns în situația asta, pe de altă parte procedura la care a apelat e un pic cam radicală și neortodoxă :). Promit ca în viitorul apropiat să mă ocup de închiderea discuțiilor care nu pot fi închise de el. Îl rog doar să mi le semnalizeze ca ordine de prioritate, pentru a ști unde să-mi concentrez efortul. --Macreanu Iulian (discuție) 6 aprilie 2016 21:06 (EEST)
    Mda, pentru a respecta aparențele, la urma urmei puteam să rog totuși pe cineva să „pice” în locul meu articolele cu pricina (la care oricum nu mai aveam - cel puțin eu, de unde să mai scot bibliografie)... --Accipiter Q. Gentilis(D) 6 aprilie 2016 21:19 (EEST)

    O sa scrieti despre organele omului?[modificare sursă]

    Bine ar fi cam 'jenant...' dar oamenii sa mai afle si ei, deci e clar?!? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.80.148.29 (discuție • contribuții).

    E jenant că au organe? Dacă vă e jenă, nu e de mirare că la dumneavoastră organul gândirii.... --Miehs (discuție) 5 aprilie 2016 20:02 (EEST)
    O enciclopedie cuprinde și articole descriptive din cadrul anatomiei omului și a altor vrtebrate și nevertebrate. Ro.Wp. speră să includă în articolele sale totalitatea acestor științe și, pentru realizarea acestei ținte, colaborarea dv. va fi primită cu bucurie, desigur, dacă sunt organe care vă jenează aveți latitudinea a le descrie pe cele cu care vă mandriți sau, eventual, vă stau la dispoziție cele ale bacteriilor, artropodelor, moluștelor, etc. Succes, Alex F. (discuție) 6 aprilie 2016 01:53 (EEST)
    Categorie:Organe (anatomie). —Andreidiscuţie 6 aprilie 2016 12:05 (EEST)

    Semnături[modificare sursă]

    În casete apar, uneori, autografele, olografele personalităților. Semnalez o sursă revista „Familia”[15] --84.250.158.224 (discuție) 6 aprilie 2016 15:25 (EEST)

    Vă mulțumim mult pentru resursă. Prima victimă: Fișier:Tiberiu Moșoiu signature.jpg în articolul Tiberiu Moșoiu. //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 6 aprilie 2016 16:19 (EEST)

    Câmpulung-Muscel și Curtea de Argeș[modificare sursă]

    La articolul Câmpulung-Muscel, în WP lb. maghiară apare denumit în maghiară Hosszúmező iar în lb. germană apare denumit în germană Langenau.

    La articolul Curtea de Argeș, în WP lb. maghiară apare denumit în maghiară Argyasudvarhely iar în lb. germană apare denumit în germană Argisch.

    Pot să adaug la cele două articole denumirile în limbile respective ? RomanichthysValsanicola 7 aprilie 2016 14:04 (EET)

    Poți, sigur că poți. Doar să vrei. Asybaris aport 7 aprilie 2016 15:16 (EEST)
    Cu condiția să adaugi 肯普隆格 și Кымпулунг la Câmpulung, respectiv 阿爾傑什河畔庫爾泰亞 și Куртя-де-Арджеш la Curtea de Argeș... --Bătrânul (discuție) 7 aprilie 2016 15:26 (EEST)
    Ideea numelor în alte limbi este identificarea exactă dacă localitatea respectivă a fost cunoscută sub alte denumiri care se întâlnesc în multe surse. De exemplu, localitățile din Transilvania au aparținut Impriului Austriac și Austro-Ungariei. Eu cred că numele vechi, din perioadele respective este util să fie menționate. Însă, deși Transilvania a fost o perioadă vasală turcilor, nu a existat (sau cel puțin eu așa am înțeles) o administrație turcă a Transilvaniei, nici denumiri turcești ale localităților, deci nu este cazul să fie puse acolo denumirile în limba turcă. Cu atât mai puțin în alte limbi. Denumirea unor localități cum ar fi Curtea de Argeș în diferite alte limbi se găsește în legăturile interwiki, nu cred că este cazul să fie copiată în articole. Părerea mea. --Turbojet 7 aprilie 2016 15:51 (EEST)
    Se mai adaugă nume străine și la localitățile în care există o minoritate (maghiară sau germană, în acest caz) semnificativă, de exemplu Sibiu/Hermannstadt/Nagyszeben. Nu este însă cazul nici la Câmpulung nici la Curtea de Argeș. --Bătrânul (discuție) 7 aprilie 2016 19:10 (EEST)
    Problema e că orașele sunt menționate în documentele istorice maghiare, dat fiind că o vreme Regatul Maghiar a avut suzeranitatea ținuturilor respective și ulterior pretenții asupra acestora. Suplimentar, fiind cu importanță comercială sau politică ori militară au fost menționate - bineînțeles, în continuare în sursele maghiare.
    În plus la Câmpulung a trăit o comunitate de sași până în secolul XVII, astfel că este relevantă și denumirea în limba germană, alături de cea în maghiară. Părere mea ar fi să fie menținute aceste 2 denumiri (în maghiară și în germană) în articole, dat fiind că sunt relevante pentru localitățile respective. Nu îmi pare că R. V. ar fi avut în intenție să justifice cu astfel de amănunte logica inserării și menținerii denumirile respective în cele 2 articole, dar cred că în contextul dat (re)inserarea lor este utilă. În ceea ce privește denumirile germane, maghiare, ruse (pentru Moldova și Țara Românească), poloneze (pentru Moldova în special, dar și pentru Maramureș), sau turcești privitoare la spațiul românesc, lucrurile trebuie tratate cu seriozitate, deoarece de cele mai multe ori există justificări istorice solide ale menținerii lor în articole. --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 aprilie 2016 19:45 (EEST)
    Denumirile in maghiara si germana trebuiesc a fi mentionate in cadrul subcapitolului de istorie medievala. In niciun caz in sumarul de header sau in caseta, pentru ca nu sunt relevante in ROMANIA. Ele tin de domeniul trecutului, care trecut nu se compara in niciun fel cu istoria localitatilor transilvanene, banatene, bihorene, etc. Relevante sunt in Ungaria ca maghiarii au un comportament de castă, in schimb in Germania, mult mai putin. Ungurii maine poimaine vor autonomie maghiara la Curtea de Arges, hai sa fim seriosi. Daca vreti, puteti pune denumiri in romgleza, ASTA DA, e relevant. Asybaris aport 7 aprilie 2016 20:22 (EEST)PS. Mai romanesc decat Campulung Muscel sau Curtea de Arges e Papa de la Roma, care si ala e argentinian. Hai sa manjim românismul cu gulaș, nu vreti?
    Mda, cum s-ar zice înlocuim gulașul cu rrrromânism verde. Curat constituțional, nenicule ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 aprilie 2016 20:34 (EEST) P.S. Românizarea României e în principal o achiziție a secolului XX, dar uităm asta....
    Pai... nu cred ca stiti exact ce inseamna verde. Ar trebui intrebati "specialistii" nostri de pe wiki. Va vor spune ei ce-i verde. Ce am spus eu nu e verde. Asybaris aport 7 aprilie 2016 20:40 (EEST)

    @Accipiter Q. Gentilis: „Seriozitate” ziceți? Justificări „istorice”? O să ne trezim în acest caz cu Bükreș în introducerea articolului București, pentru că suzeranitatea Imperiului Otoman asupra ținutului respectiv a durat incomparabil mai mult decât cea a Regatului Ungariei asupra Curții de Argeș. Repet, înțeleg să se adauge nume străine la localitățile în care există o minoritate semnificativă, în limba minorității respective, sau la localități la care denumirea străină a intrat în conștiința națională (ex. Constanța/Tomis); în rest legăturile interwiki sunt suficiente. Din păcate, la multe articole despre localități din România au fost adăugate în introducere denumiri în limbi străine, limbi care nu au nimic comun cu localitatea respectivă (exemple: Brăila în lituaniană Breila, Constanța în croată Konstanca și... Slatina în slovacă Zlatina). Aș fi curios cum ar reacționa colegii de la de.Wikipedia dacă le-am trânti în introducerea articolului Dresden: "in Rumänisch: Dresda". --Bătrânul (discuție) 7 aprilie 2016 20:47 (EEST)

    Ați fi surprins să aflați câți negustori din epoca de glorie a Marelui Ducat al Lituaniei au avut de a face cu Brăila și câți negustori din Raguza au avut de a face cu orașele port din zona Dobrogei... Cât despre Slatina și denumirea în slovacă, aici e vorba probabil de confuzia cu indicativele geografice similare din Slovacia și Cehia.--Accipiter Q. Gentilis(D) 7 aprilie 2016 21:03 (EEST)
    Mi-ați luat „ideea” din gură.
    Cred că Asybaris are dreptate cu menționarea doar în subcapitole de istorie. Imperiul Otoman a fost mare și a avut multe teritorii vasale. Este cazul ca la toate localitățile din aceste teritorii, de exemplu din Egipt, Crimeea, Basarabia, Grecia, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Banat (aici sunt direct interesat) să se pună denumirile turcești în introducere? Inițiativa ar putea începe pe hu:wiki cu localitățile din Ungaria? Doar hu:wiki nu este mai oropsită decât ro:wiki, are și ea dreptul să beneficieze de aceste informații. Apoi noi ne luăm după reacția de acolo. :| --Turbojet 7 aprilie 2016 20:52 (EEST)
    Putem sa spunem la Campulug Muscel - Longland Hillock, sa ne globalizam macar, nu?. Asybaris aport 7 aprilie 2016 20:56 (EEST)
    Până la globalizare, atunci când dăm revert la o denumire în maghiară, germană, turcă, rusă, poloneză, greacă sau chiar ...armeană, să ne asigurăm că transferăm denumirea respectivă în capitolul de istorie... E suficient de cele mai multe ori (probabil), zic eu, dar totuși necesar. --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 aprilie 2016 21:15 (EEST)
    În cazurile despre care discutăm nu este de loc necesar. Doar pentru presupunerile dvs., sau pentru că „administratorii au întotdeauna dreptate”? Pe Romanichthys Valsanicola îl înțeleg că a luat în serios îndemnul lui Asybaris01 de a introduce denumirile respective în cele două articole, dar nici dvs. nu ați sesizat ironia din acel îndemn? --Bătrânul (discuție) 7 aprilie 2016 21:28 (EEST)
    P.S. Ați fi surprins câți negustori din Țările Române au avut de-a face cu de:Dresden și de:Leipzig; ar trebui introduse acolo și denumirile românești Dresda și Lipsca? --Bătrânul (discuție) 7 aprilie 2016 21:33 (EEST)
    Treaba asta cu „administratorii au întotdeauna dreptate” nu sună a argument, însă multe dintre argumentele lui Asybaris (dincolo de ironia de circumstanță) sau dintre cele ale lui Turbojet mi se par logice. À bon entendeur ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 aprilie 2016 22:43 (EEST) P.S. Nu prea cred că nemții au de ce să se raporteze la izvoarele istorice românești. Invers este însă cu totul altceva..
    Batranul... eu stiu cand eram tinerel si nu stiam ceva... dadeam fuga la enciclopedie sa vad ce spune. Informatii ca acestea: cum se numeste Curtea de Arges in maghiara sau kirghiza trebuie sa existe in articole ca d'aia este enciclopedie, ar trebui sa fie exhaustiva, sa cuprinda cat mai multe informatii. Dar sa pui in antet sau infocaseta kirghiza este un conflict intelectual. Asybaris aport 7 aprilie 2016 22:44 (EEST) P.S.
    La urma urmei important e să existe în articol (nu mă refer la infocasetă sau antet) denumirile relevante pentru localitatea respectivă, într-un context dat. P.S. Am adus vorba de armeni neîntâmplător. Exmplu: la Suceava comunitatea armeană are o istorie de 6 secole, iar multe din documentele care țin de comunitatea respectivă din zonă sunt scrise în germană, armeană, română, franceză și rusă. Nu avem de ce să uităm că la recensământul din 1930 28 % dintre cetățenii României erau de alte naționalități. --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 aprilie 2016 23:07 (EEST)
    N-am nimic împotriva unei fraze de genul „În vechi documente armenești există mărturii că pe vremea lui Ștefan în cetatea așa cum îi spuneau armenii atunci Sucevei se făcea negoț cu mărfuri aduse de la Erevan”. Așa are logică introducerea termenului. Însă, dacă contextul nu cere, cum îi spuneau Sucevei tătarii nu este cazul să apară doar din considerente de globalizare. Cine vrea doar acea informație să se uite în stânga paginii. --Turbojet 8 aprilie 2016 00:13 (EEST)
    Și totuși... Vezi Laurențiu de Câmpulung. --Miehs (discuție) 8 aprilie 2016 09:00 (EEST)
    Cum adică „totuși”? La istoric, de ce nu? --Turbojet 8 aprilie 2016 12:11 (EEST)

    celebrity deaths 2016[modificare sursă]

    7 aprilie 2016. https://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/Deaths_in_2016&prev=search name fane spoitoru - om de afaceri romanesc( romanian businessman) is wrong. this fane spoitoru It was a thief He tried to kill a cop he was in jail and became a Romanian mob. sent hundreds of Gypsies Thieves in all Europe his money and after he demanded percent. a misery person. i want to wikipedia change the romanian businessman in romanian thief and mob or something. my english not good but you understand. thanks in advance a good day Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Wikipediaisnr1 (discuție • contribuții).

    Cred că propunerea dvs. se aplică la versiunea engleză--Strainu (دسستي‎)  8 aprilie 2016 16:30 (EEST)

    ROM versus ROU[modificare sursă]

    Care-i diferenta? ca eu nu m-am prins. Ca-i redirect? Si ce daca? Suntem la enciclopedia in limba romana. Este desuet sa zici ROUmanie din franceza in limba romana, nu? Romania din romana se scrie la fel ca in limba globalizatoare engleza. De ce s-a ales din franceza? Ca sa fim mai catolici decat papa? Cine a ales ROU in loc de ROM? As vrea sa stiu si eu. A fost vreun consens la asa ceva? Asybaris aport 8 aprilie 2016 16:13 (EEST)PS.

    Indicativul de țară (en:ISO 3166-1 alpha-3) al României s-a schimbat în 2004 din ROM în ROU. (vezi http://jurnalul.ro/special-jurnalul/indicativul-de-tara-rou-in-loc-rom-nu-este-obligatoriu-502921.html) Din punct de vedere tehnic, rezultatul formatului este același din moment ce formatul ROM redirecționează către formatul ROU. --Haptokar (discuție) 8 aprilie 2016 16:33 (EEST)
    Am vazut. Concluzie: au luat unii de capul lor o hotarare sa spuna ROU in loc de ROM fara sa ceara opinia institutiilor romanesti. Din moment ce CNA-ul, institutie retrograda dupa altii, dar NOTABILA, nu a considerat necesara schimbarea ROM cu ROU, nu vad de ce ne conformam noi la o asa chestiune. Spun asta, pentru ca d-ul Haptokar, este a doua daca nu a treia oara cand imi atrage atentia cu modificarea ROM cu ROU. Pe Lucian il inteleg ca-i francofil. Modificarea nu are niciun rezultat concret deoarece asa cum spune si dansul rezultatul este acelasi prin redirectionare. Atunci de ce actiunea de modificare? Pentru conformitate, probabil, cu regulili mondiale. Adica ne-am globalizat si la ROM cu ROU, sa nu ne mai zica francezii ca suntem tigani si in loc de tiganeasca vorbim si noi cu furculițion. Asybaris aport 8 aprilie 2016 17:19 (EEST)
    Atenție cu argumente de acest gen împotriva standardelor ISO. Pot fi folosite pentru a ocoli și alte modificări la standarde, cum ar fi retragerea codului mo și înlocuirea lui cu ro în ISO-639-1. —Andreidiscuţie 11 aprilie 2016 10:51 (EEST)

    Pagina de discuție standard[modificare sursă]

    Vă rog frumos să-mi spuneți cum pot adăuga o pagina de wikipedia la discuție, ca să știe ce am făcut mai multe persoane și poată contribui. Este ceva foarte simplu, dar din păcate n-am reușit să găsesc ce caracter trebuia să scriu nu știu unde. Mulțumesc, Javier Javier (discuție) 9 aprilie 2016 16:40 (EEST)

    Iacov cel Mare (apostol) și Iacob cel Drept[modificare sursă]

    Bună ziua, am găsit două articole care se referă la aceeași persoană: Iacov cel Mare (apostol) și Iacob cel Drept. Primul text este mai complet decât al doilea. Propun să fie uniți. Javier (discuție) 9 aprilie 2016 16:55 (EEST)

    Sunt două persoane total diferite: Iacov cel Mare, fiul lui Zevedeu, este unul dintre cei 12 apostoli, în timp ce Iacob cel Drept („fratele Domnului” sau „ruda Domnului”) este unul dintre cei 70 de apostoli (conform tradiției a fost primul episcop al Ierusalimului). --Bătrânul (discuție) 9 aprilie 2016 17:08 (EEST)
    Excuse! este clar că sunt două persoane diferite, cel Mare este fiul lui Zevedeu și celălalt este unul dintre 70 discipoli. Da, acum am găsit articolul celuilalt apostol Iacov, cel tânăr. Mulțumesc. Javier
    Cel de-al treilea apostol cu numele Iacov/Iacob este Iacob cel Tânăr (fiul lui Alfeu), unul dintre cei 12 apostoli. --Bătrânul (discuție) 9 aprilie 2016 17:32 (EEST)

    "League of Legends"[modificare sursă]

    Bună ziua, această pagină Wikipedia numită League of Legends a fost actualizata cu alte chestii false si jignitoare.

    https://ro.wikipedia.org/wiki/League_of_Legends

    League of Legends bag castravetele in ma-taonline battle arena (MOBA) dezvoltat ... cineva si-a cam facut de cap pe aici, ar putea cineva sa corecteze? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de XavierButum2011 (discuție • contribuții).

    Da, chiar dumneavoastră. Reveniți la varianta corectă din istoric. —Andreidiscuţie 11 aprilie 2016 00:37 (EEST)

    Serie de articole[modificare sursă]

    Am găsit articolul Paulina Skrabytė cu conținutul: Paulina Skrabytė (n. 2000, Palanga, Lituania) este o cântăreață lituaniană. Ea va reprezenta Lituania la Concursul Muzical Eurovision Junior 2011 cu piesa Debesys.

    M-am întrebat (nu că m-ar interesa fapta ci modul de prezentare): s-a și prezentat la concurs sau nu? Dacă s-a prezentat, ce loc a ocupat?

    Am constat că ciotul face parte dintr-o serie de articole inițiate de același Wikipedist. Întrebare: folosește această serie la ceva? Forma de viitor pentru un eveniment trecut este acceptabilă? Sunt respectivii cântăreți notabili? Nu ar fi mai bine să fie șterse astfel de articole? --Miehs (discuție) 11 aprilie 2016 08:58 (EEST)

    Cred că rolul articolelor era să albăstrească pagina despre concurs, iar forma de viitor și lipsa informațiilor erau acceptabile la momentul în care a fost scris (cu 2 luni înainte de concurs). Evident că articolul are nevoie de o actualizare. Cât despre notabilitate, varianta lituaniană menționează o serie lungă de premii la concursuri (bănuiesc că dedicate copiilor), dar mi-e imposibil să spun ceva despre acele concursuri doar pe baza traducerii automate. La modul general, aș zice că măcar câștigătorii Eurovision Junior ar fi notabili, restul nu știu.--Strainu (دسستي‎)  11 aprilie 2016 09:14 (EEST)

    Probleme cu articolele biografice[modificare sursă]

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din septembrie 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în septembrie 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2-3 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  2 februarie 2016 00:17 (EET)

    Europeana Art history challenge[modificare sursă]

    Anul trecut vă băteam la cap cu Europeana 280. După mai bine de 7 luni, a început concursul pentru promovarea acestor opere de artă, numit Europeana Art history challenge. Există premii naționale și la nivel internațional, so dacă vă pasionează subiectul, go for it. Perioada concursului e 15 aprilie-30 mai.

    De asemenea, ar ajuta dacă ar exista un coordonator local. Se oferă cineva?--Strainu (دسستي‎)  16 aprilie 2016 00:32 (EEST)

    Promovări AB[modificare sursă]

    Criterii.--Accipiter Q. Gentilis(D) 16 aprilie 2016 21:29 (EEST)

    Server switch 2016[modificare sursă]

    The Wikimedia Foundation will be testing its newest data center in Dallas. This will make sure Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. To make sure everything is working, the Wikimedia Technology department needs to conduct a planned test. This test will show whether they can reliably switch from one data center to the other. It requires many teams to prepare for the test and to be available to fix any unexpected problems.

    They will switch all traffic to the new data center on Tuesday, 19 April.
    On Thursday, 21 April, they will switch back to the primary data center.

    Unfortunately, because of some limitations in MediaWiki, all editing must stop during those two switches. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.

    You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.

    • You will not be able to edit for approximately 15 to 30 minutes on Tuesday, 19 April and Thursday, 21 April, starting at 14:00 UTC (15:00 BST, 16:00 CEST, 10:00 EDT, 07:00 PDT).

    If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.

    Other effects:

    • Background jobs will be slower and some may be dropped.

    Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.

    • There will be a code freeze for the week of 18 April.

    No non-essential code deployments will take place.

    This test was originally planned to take place on March 22. April 19th and 21st are the new dates. You can read the schedule at wikitech.wikimedia.org. They will post any changes on that schedule. There will be more notifications about this. Please share this information with your community. /User:Whatamidoing (WMF) (talk) 18 aprilie 2016 00:07 (EEST)

    pagina Iepure - continut gresit si irelevant[modificare sursă]

    Problema mea este #Iepure[[16]] care nu corespunde deloc cu #Rabbit[[17]]. Sunt linkuri care nu corespund catre niste websituri noi aparute , mai mult de atat continutul este protejat de utilizatorul Andrei Stroe. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Catalin Festila (discuție • contribuții).

    Cred că disfuncția apare deoarece Rabbit e iepure de casă iar Hare e iepure de câmp. La noi, apar ambii la articolul iepure.--Miehs (discuție) 18 aprilie 2016 07:38 (EEST)

    Etnoproject[modificare sursă]

    Hi,

    Wikimedia Polska together with State Etnographic Musuem in Warsaw is working on a project regarding local cultures in Carpatian Mountains region. Therefore we are looking for partners from: Czechia, Slovakia, Ukraine and Romania. Museum has its own contacts with their GLAM partners in these countries but we are looking for wikipedians from these regions who might play a role of local wiki-educators, are willing to participate in local expeditions and are able to help to organize visits to local sites. People from neighborhood countries are also welcome. Basic skills in English (or Polish :-) ) are needed. If you are interested please add your name here: m:Grants:PEG/User:Polimerek/Sandbox.

    Polimerek (discuție) 19 aprilie 2016 16:04 (EEST)

    Pentru posteritate: proiectul se desfășoară în Maramureș în România.--Strainu (دسستي‎)  21 aprilie 2016 12:50 (EEST)

    Pagini pe Facebook[modificare sursă]

    Wikipedia română este pagina sitului nostru pe Facebook, conform Wikipedia:Pagina Facebook.

    Cine administrează pagina Wikipedia în Romană și ce trebuie să facem cu ea? Se pare că e activă. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW)

    Poate știe Petreleon ceva... Dar această modificare pe ce „surse” se bazează? --Pafsanias (discuție) 20 aprilie 2016 16:27 (EEST)
    Pe aceste surse: http://www.tiikoni.com/tis/view/?id=0e34681 //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 20 aprilie 2016 16:32 (EEST)
    Rog confirmarea informației de către Strainu, cu motivarea corespunzătoare. --Pafsanias (discuție) 20 aprilie 2016 16:48 (EEST)
    Nu mai administrez pagina de Facebook din aceeași perioadă și din același motiv pentru care am demisionat din pozițiile de checkuser și voluntar OTRS.--Strainu (دسستي‎)  20 aprilie 2016 19:30 (EEST)
    E clar, mulțumesc. --Pafsanias (discuție) 20 aprilie 2016 22:35 (EEST)
    Wikipedia în Romană, Wikipedia română, sau Wikipedia românească? --Eugen Dihoru (discuție) 21 aprilie 2016 02:10 (EEST)
    Mai este și Salvează Wikipedia. --Eugen Dihoru (discuție) 21 aprilie 2016 02:54 (EEST)
    Cu greu, comunitatea utilizatorilor poate ține parțial sub control ceea ce se întâmplă în cadrul proiectului. Inițiativele din afara acestuia sunt, după părerea mea, sortite eșecului. --Pafsanias (discuție) 21 aprilie 2016 03:10 (EEST)
    Cu un leu de fiecare, Wiki rămâne în picioare ! Tare asta.--Strainu (دسستي‎)  21 aprilie 2016 11:20 (EEST)
    Mai la obiect, vorbeam cu Giku acum vreo lună dacă n-a venit timpul să punem o legătură către pagina de Facebook în meniul din stânga, așa cum fac bulgarii cu blogul user-grupului lor. Știm din experiența WLM că un link pe Wikipedia îți aduce mai mulți utilizatori decât orice altă promovare. Păreri?--Strainu (دسستي‎)  21 aprilie 2016 11:26 (EEST)
    Ca sa aiba efectul mult dorit, linkul ala ar trebui sa apara la orice pagina accesata de cititori, adica la orice articol, la inceputul paginii sau in stanga la meniu. Asybaris aport 21 aprilie 2016 11:45 (EEST)
    Bun, dar care este până la urmă pagina de FB pe care propuneți s-o adăugăm în meniu? Nu glumesc, chiar nu știu care dintre cele patru menționate mai sus este cea „oficială” (mă rog, mi-e clar că nu cea cu donațiile, dar dintre celelalte trei). LE: Gata, m-am lămurit. --Gutza DD+ 21 aprilie 2016 12:11 (EEST)
    Pagina de referință e Wikipedia:Pagina Facebook.--Strainu (دسستي‎)  21 aprilie 2016 12:48 (EEST)
    Eu am altă nelămurire: Wikipedia promovează pagina de Facebook sau invers? --Pafsanias (discuție) 21 aprilie 2016 12:14 (EEST)
    E o simbioză. Facebook e mult mai potrivit ca mijloc de interacțiune cu cititorii și utilizatorii ocazionali: mai anunți un concurs, o plimbare, o întâlnire... Wiki-weekend-urile din cadrul WLM au avut semnificativ mai mulți oameni veniți de pe Facebook decât de la Cafenea. Dar pentru a fi vizibil, ai nevoie ca oamenii să te "placă", altfel trebuie să plătești reclame și aici intervine promovarea inversă.--Strainu (دسستي‎)  21 aprilie 2016 12:48 (EEST)
    Just. Însă ca oamenii să te placă cu adevărat, trebuie să le dai motiv să dea share-uri și like-uri pe postări (scuze de romgleză, dar asta e). Prin urmare ar trebui din când în când să mai fie postate și chestii care să te facă să-ți dai cu palma peste frunte (în spiritul rubricii „știați că?”, dar pe latura senzaționalistă (ce avem acum pe prima pagină la „știați că” e mult prea blajin). De pildă corelații interesante sau povești de viață surprinzătoare, așa cum ar fi moartea stupidă a Anei Racoviță, soția lui Carol Davila și sora Zoei Racoviță, soția lui Effingham Grant, deținătorul terenului pe care s-a construit podul Grant din București și frate al Mariei Grant, devenită după căsătorie Maria Rosetti. --Gutza DD+ 21 aprilie 2016 14:12 (EEST)
    Având în vedere că secțiunea asta s-a aprins de la lipsa mea de-acolo e un pic duplicitar să zic asta, dar: o altă persoană care să posteze nu strică în stadiul în care suntem. Wink, wink. ;)--Strainu (دسستي‎)  21 aprilie 2016 14:31 (EEST)
    Mă tem că ați înțeles greșit. Nu s-a aprins secțiunea de la lipsa dumneavoastră. Ceea ce nu putem face noi înșine poate fi lăsat pe seama altora. Care e corespondentul unui steward pe Facebook? --Pafsanias (discuție) 21 aprilie 2016 14:56 (EEST)
    Cred că Strainu îmi bătea mie apropouri („dacă tot dai sfaturi, fii curajos”) – ceea ce e rezonabil, doar că realmente nu am timp să mă implic. --Gutza DD+ 21 aprilie 2016 15:43 (EEST)
    Daca vreti sa va bazati pe contribuitori care sa vina de pe facebuk, eu cred ca va inselati. Nu facebukul este mediul de unde sa vina cei 40.000 specialisti, cum credea Emil Constantinescu ca ar exista prin romania. Pe facebuk se cam da cu degetul in sus, in jos, la stanga si la dreapta. Nu-i intereseaza de Maria Grant si Zoe Racovita, ci de Puya, Cerebel, Lory, etc. Cei enumerati de mine deja sunt de domeniul precambrianului in comparatie cu noile vedete care dau trendul. Sa fim seriosi, nu va veni nimeni sa ne scrie articolele, pe care oricum aia de pe facebuk nu le citesc, ei avand alte preocupari... mai lumesti. Asybaris aport 21 aprilie 2016 16:50 (EEST)

    Ideea inițială a acestei pagini facebook a fost pentru inițierea și educarea publicului Facebook în ale Wikipediei și apoi o creștere organică către atragere de noi contribuitori, cititori, eventuale donații, promovare a Wikipediei etc ... Asta a fost ideea mea, cel puțin, și am creat-o cu un acord al comunității. Ideea inițială a cam deviat, dar mă rog. Eu cel puțin mi-am convins anumiți prieteni să ne promoveze. Alții sunt însă doar sfătoși. :) Sper să nu fie un alt eșec al comunității noastre. --Silenzio (discuție) 21 aprilie 2016 18:39 (EEST)

    Există vreo metodă automată de comparare a IP-urilor vandalizatorilor Wikipediei cu cele ale celor care au aflat de Wikipedia de pe pagina de Facebook în discuție? Ar fi o statistică interesantă. --Miehs (discuție) 21 aprilie 2016 23:55 (EEST)
    Atac subtil. --Silenzio (discuție) 22 aprilie 2016 13:39 (EEST)
    Curiozitate sinceră. --Miehs (discuție) 22 aprilie 2016 13:53 (EEST)
    Nu există. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 22 aprilie 2016 14:24 (EEST)
    Dacă acele pagini nu ajută, bine cel puțin că nu dăunează. --Miehs (discuție) 22 aprilie 2016 14:53 (EEST)

    Fiindcă nu am primit răspuns la întrebare, voi scrie pur și simplu paginilor cu pricina cu rugămintea de a le închide. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 22 aprilie 2016 14:24 (EEST)

    Articolele personalitatilor publice apar automat pe wikipedia cu o pagina specifica, care are link direct pe wikipedia. Asa ca toata treaba asta cu pagina wikipediei pe facebuk nu cred ca are sens. Facebukul face treaba singur. Asybaris aport 22 aprilie 2016 15:12 (EEST)

    Wikipedia to the Moon[modificare sursă]

    Hello! Sorry that this is in English only, but we are using village pump messaging in order to reach as many language communities as possible. Wrong page? Please fix it here.

    This is an invitation to all Wikipedians: Wikimedia Deutschland has been given data space to include Wikipedia content in an upcoming mission to the Moon. (No joke!) We have launched a community discussion about how to do that, because we feel that this is for the global community of editors. Please, join the discussion on Meta-Wiki (and translate this invitation to your language community)! Best, Moon team at Wikimedia Deutschland 21 aprilie 2016 18:35 (EEST)

    WikiProiect Articole de creat[modificare sursă]

    Am găsit în mod întâmplător pagina Wikipedia:WikiProiect Articole de creat/Dumitru Constantin Dulcan și văd că există încă multe astfel de pagini. Sunt puțin nedumerit și aș dori să întreb dacă aceste pagini sunt sistematizate în cadrul unui proiect, dacă sunt listate undeva, dacă au fost create direct acolo unde sunt acuma sau dacă au fost mutate acolo, și cum ajunge un utilizator să știe că poate să creeze asemenea pagini-ciornă. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 22 aprilie 2016 02:37 (EEST)

    Wikipedia:Asistent_pentru_a_crea_articole. Terraflorin ar trebui să știe mai multe.--Strainu (دسستي‎)  22 aprilie 2016 12:48 (EEST)

    Promovări AB[modificare sursă]

    Criterii

    E Baican interzis la ro.wp?[modificare sursă]

    Mutat la Wikipedia:Reclamații#Interdicție Baican

    Am deschis procedura privind interdicția utilizatorului Baican și a clonelor sale, conform conform Wikipedia:Interdicție#Decizie.--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 aprilie 2016 15:32 (EEST)

    Baican dupa cum am vazut este blocat global, cu toate ca aici toti votantii s-au exprimat ca-l suportă. Trecand peste asta, daca-i blocat global, ce sens mai are interdictia? Adica nu mai poate face nimic ca-i blocat, dar il declaram cu interdictie, care interdictie nu aduce ceva semnificativ in plus, decat doar declarativ, nu? Asybaris aport 22 aprilie 2016 15:44 (EEST)
    Ar putea aduce dreptul de se putea șterge la free contribuțiile sale și mai ales ale clonelor, în orice context.--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 aprilie 2016 15:53 (EEST) P.S. Eu înțeleg că e blocat numai la ro.wikinews, it.wikivoyage, ro.wikipedia
    BAICAN XXX nu e blocat global, ci doar pe anumite proiecte. Cu siguranță, e un caz ieșit din comun. Dreptul de a-i șterge contribuțiile fără nicio discuție, indiferent de valoarea lor, reprezintă o diferență semnificativă. Un alt avantaj ar fi acela că oferă un mesaj de avertizare concret altor utilizatori pentru care s-a discutat interdicția în cazul unor reclamații repetate. --Pafsanias (discuție) 22 aprilie 2016 19:11 (EEST)

    Ajutor ! Ajutor ! :D[modificare sursă]

    Am făcut mai multe modificări la Format:Popoarele Europei. După modificări, am observat c-am făcut o greșeală pe care n-o pot corecta. Am nevoie de cineva care să corecteze greșeala mea.RomanichthysValsanicola 24 aprilie 2016 17:34 (EET)

    Nu era închis cum trebuie.— Ionutzmovie discută 24 aprilie 2016 17:45 (EEST)

    Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din octombrie 2012[modificare sursă]

    Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în octombrie 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

    Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  24 aprilie 2016 20:30 (EEST)


    Circuitul WTA[modificare sursă]

    Astăzi cineva a făcut câteva modificări la articolul legat de Circuitul WTA 2016. Multe dintre modificări sunt extrem de stângace, copiate de pe versiunea în limba engleză, dar cu traducere îndoielnică așa cum este cazul "Revoluția lunii" sau adăugarea de tabele care nu sunt traduse deloc în română. Cum nu am experiență în reveniri la versiuni anterioare, și nici nu doresc să stric ceva pe acolo, poate cineva să își arunce o privire, vă rog? Din păcate, nu am avut timp în ultima perioadă să mă ocup de articolele începute de mine, dar se va remedia și această situație. Mulțumesc --Sfântul (discuție) 25 aprilie 2016 22:00 (EEST)

    m:Wikimedia CEE Meeting 2016/Needs[modificare sursă]

    Hello there! We are going to have the fifth annual Wikimedia CEE Meeting in Armenia. In order to prepare the programme, we need your input about some questions and needs you (as an affiliate or community) have. You can also share something working (or not) for you. Could you please add the info to the page? Thank you! --Лорд Бъмбъри (discuție) 25 aprilie 2016 23:34 (EEST)

    Noutăți despre Wikimedia CEE Spring[modificare sursă]

    Ne apropiem de jumătatea concursului așa că a venit timpul să anunțăm premiul cel mare: 1000 de RON în cărți sau documente ce pot fi folosite pentru scrierea de articole pe Wikipedia. De asemenea, am anunțat și premiul special pentru Polonia: filme ale regizorilor polonezi, CD-uri cu muzică poloneză, cărți cu literatură poloneză traduse în limba română, albume despre Polonia, dulciuri poloneze precum și gadgeturi cu sigla Institutului Polonez din București, cei care și oferă premiile. Nu uitați că puteți scrie despre orice țară în orice moment, nu doar în săptămâna în care este promovată.--Strainu (دسستي‎)  25 aprilie 2016 23:48 (EEST)

    Nicolae Esinencu[modificare sursă]

    Este Nicolae Esinencu român sau moldovean?--MJ for U (discuție) 26 aprilie 2016 12:29 (EEST)

    Moldovean. Probabil cu cetățenie română. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 26 aprilie 2016 12:34 (EEST)

    Pagina stearsa Mihai Chirica[modificare sursă]

    Buna ziua, aceasta pagina mi-a fost stearsa, puteti sa ma indrumati si anume faptul pentru care nu se incadreaza in standardul de notabilitate?

    Va multumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Calinis (discuție • contribuții).

    Am mutat conținutul articolului de aici la pagina Utilizator:Calinis/Mihai Chirica. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 26 aprilie 2016 14:58 (EEST)

    Surse de presă[modificare sursă]

    Am constatat în ultimul an o relaxare progresivă în ceea ce privește nivelul de încredere acordat surselor de presă, în păstrarea unor articole sau în scrierea altora. Personal nu sunt foarte convins de oportunitatea suplimentării acestei relaxări dincolo de o anumită limită.

    Propun de aceea discutarea și ameliorarea Wikipedia:Surse mass-media (evaluare) în ideea de a fi transformată în îndrumare.--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 aprilie 2016 18:15 (EEST)

    Am nevoie de ajutor[modificare sursă]

    Cine ma poate ajuta sa pun o imagine cu teatrul din Epidaurus in infocaseta? https://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_din_Epidaurus#/media/File:Teatrul_din_Epidaurus.JPG Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de YUGOSLAVIA11 (discuție • contribuții).

    Vedeți Wikipedia:Imagini. -- Victor Blacus (discuție) 26 aprilie 2016 19:42 (EEST)
    În infocasetă se preia deja imaginea de la Wikidata, nu e nevoie de o alta. —Andreidiscuţie 27 aprilie 2016 10:31 (EEST)

    Machine translation support enabled today for Content Translation[modificare sursă]

    Hello, machine translation support for Content Translation (beta feature) has now been extended and enabled for users of Romanian Wikipedia using Yandex. It can be used when translating Wikipedia articles into Romanian with Content Translation. To start using this service, please choose ‘’Yandex.Translate’’ from the ‘’Automatic Translation’’ dropdown menu that you see on the sidebar after you start translating an article. Please note, machine translation is available from all the languages that are supported by Yandex.Translate, but Content Translation can still be used in the usual manner for translating from all languages, with or without machine translation support.

    Wikimedia Foundation’s Legal team and Yandex had collaborated earlier to work out an agreement that allows the use of Yandex.Translate without compromising Wikipedia’s policy of attribution of rights, privacy of our users and brand representation. Since November 2015, Yandex machine translation has been used for articles translated for Wikipedias in many languages. Details about Yandex translation services, including a summary of the contract are available on this page. More information about the machine translation services in Content Translation is available on this page. We request you to kindly take a look at these pages.

    We have tested the service for use on the Romanian Wikipedia, but there could be unknown problems that we are not aware of yet. Please do let us know on our Project Talk page or phabricator if you face any problems using Content Translation. This message is only in English and we will be very grateful if it could be translated into Romanian for other users of this Wikipedia. Thank you. On behalf of WMF Language team: --KartikMistry (discuție) 27 aprilie 2016 16:14 (EEST)

    Cum pot să obțin o copie completă a Wikipediei în Limba Română[modificare sursă]

    Am nevoie să fac teste care ar putea fi considerate vandalism din categoria de vandalboți. Mulțumesc! --92.83.181.8 (discuție) 30 aprilie 2016 22:53 (EEST)

    [18] Aveți inclusiv instrucțiuni de instalare Strainu (دسستي‎)  2 mai 2016 02:26 (EEST)

    Intrebare... întrebăcioasă[modificare sursă]

    Aici cum se poate face sa determinam goagalul sa schimbe imaginea cu tiganca de la artindex cu fotografia bust de la articol de aici??? Asybaris aport 28 aprilie 2016 16:14 (EEST) P.S. Nu inteleg mecanismul, tine doar de motorul de cautare? necesita un timp de refresh motorul ptr a actualiza informatia?

    Da, ține doar de motor. Depinde de unde își ia imaginea, de obicei e de la Wikipedia, dar nu întotdeauna și nu e sigur ca de la ro. Wp. Puteți încerca să adăugați imaginea la wikidata dacă nu există Strainu (دسستي‎)  2 mai 2016 02:24 (EEST)

    Infoboxuri[modificare sursă]

    Nu stiu cine a hotarat ca in infoboxuri sa se introduca alte infoboxuri pentru afisarea unor informatii care au prevazute unele optiuni inexistente la unele si existente la altele. Daca te uiti la Mircea Albulescu vei vedea o caseta de actor si cinematografie in interiorul careia vezi o caseta de pictura care afiseaza chestiunea cu studiile si pregatirea / profesorii pe care i-a avut. In primul rand arata ca dracu, in al doilea rand amesteci actorii cu pictorii, adica bagi pelicula cu paleta de culori. A iesit un haloimis ... curat-murdar. Dumnezeu sa mai inteleaga. Asybaris aport 1 mai 2016 00:20 (EEST)

    Rezultă de aici cine a hotărât să introducă în infocaseta actorului Mircea Albulescu și {{Infocaseta Artist}}.

    --Bătrânul (discuție) 1 mai 2016 08:34 (EEST)

    Ca am bagat eu e una, chestia e ca s-a recomandat asta, ca nu bagam eu de capul meu. Asybaris aport 1 mai 2016 20:40 (EEST)
    Haloimis ... curat-murdar! Upppsss.... --Miehs (discuție) 1 mai 2016 09:54 (EEST)
    Sunt de acord cu problema amestecului de culori. Am avut o discuție cu Andrei Stroe când a început să lucreze la infocasete și propunerea mea era sa poți da un parametru de culoare infocasetei copil. Am și implementat asta la Infocasetă Monument dacă nu mă înșel, dar cred că problema a rămas în coadă de peste Strainu (دسستي‎)  2 mai 2016 02:22 (EEST)

    Modificare articol de mai multe ori[modificare sursă]

    Bună ziua! Sunt nou pe Wikipedia și nu am înțeles o reglementare cu privire la modificarea articolelor de mai multe ori sau reveniri. Eu am facut cateva reveniri la un articol pe care nu l-am început eu dar i-am adăugat foarte multe date, este o boacănă ce am făcut? Nu am ținut numărul dar cred că sunt vreo 5! Sper că am scris unde trebuie... Cu respect. UnOm (discuție) 1 mai 2016 14:18 (EEST)

    Revenire=anularea (ștergerea sau adăugarea) unor informații introduse/șterse de un alt utilizator. Tgeorgescu (discuție) 1 mai 2016 23:52 (EEST)