Wikipedia:Cafenea

Bun-venit la Wikipedia! Contact Ambasadă (Embassy) Cafenea Oracol Întrebări frecvente Reclamații Contact Începuturile Manual de stil Politicile noastre Totul despre Wikipedia Wikipediști Ce este Wikipedia? Ce nu este Wikipedia? PDVN Administratori Administratori Birocrați Afișierul administratorilor Candidați Conținut de calitate Articole de calitate Propuneri Imagini de calitate Propuneri Legături utile Ajutor Pagina de teste Pagini de șters Formate Imagini Portaluri Proiecte Sondaje La Cafenea se discută numai subiecte legate de Wikipedia în limba română; altfel de mesaje vor fi șterse. Întrebările și răspunsurile pe subiecte enciclopedice își au locul la Oracol. Indicațiile privind „cum se face” se găsesc în pagina Ajutor. Introduceți subiecte noi sau răspundeți într-o conversație existentă: Subiect nou: apăsați deasupra unde scrie „Adăugați un mesaj sau o întrebare” Conversație existentă: apăsați pe „modificare” în dreptul secțiunii la care vreți să participați La sfârșitul mesajului vă rugăm să vă semnați introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură și dată. Puteți vedea alte detalii despre formatarea mesajelor în această pagină de ajutor. Informații despre Wikipedia sau Fundația Wikimedia puteți cere la info-ro@wikimedia.org sau info-ro@wikipedia.org. Arhiva Cafenelei Arhive periodice Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 2021 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2022 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2023 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2024 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2025 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2026 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

Nedumerire

Transferat la: Discuție Proiect:Japonia/Categorii#Nedumerire --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 9 februarie 2026 20:48 (EET)

Gutza și LLM-urile

În 3 februarie, Gutza a adăugat în mai multe articole text generat de modele lingvistice mari. Având în vedere că cea mai mare parte din adăugiri nu citează deloc surse (mai ales la Zuiderzeewerke și Veveriță marsupială) și că aceste editări reprezintă uz de IA pentru care nu a fost obținut consensul comunității, în opinia mea, se impune anularea editărilor. Articolele afectate sunt:

• Zuiderzeewerke
• Veveriță marsupială
• Lycée Condorcet
• Alyono
• Warwick, New York
• Lidar
• Libertatea de exprimare
• Kazimierz Alchimowicz

--Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 3 februarie 2026 18:40 (EET)

https://m.youtube.com/watch?v=rH3PCHhLf10 :) Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2026 19:47 (EET)

Salut,

Aș fi preferat o dezbatere sau măcar un mesaj direct înainte de escaladare la Cafenea cu „se impune anularea editărilor” în privința „articolelor afectate”.

În afara dictaturilor, regula generală tinde să fie „este permis ceea ce nu e interzis” (blacklisting/opt-out vs. whitelisting/opt-in); găsesc o eroare de logică în argumentul că ar fi trebuit să obțin accept prealabil din partea comunității pentru editări la Wikipedia.

Editările articolelor afectate care au implicat IA au fost marcate explicit în descrierea editărilor ca atare; am folosit standardul de la en:WP:LLMDISCLOSE în absența unor standarde ale comunității locale.

Acestea fiind spuse, inițiativa mea a fost un experiment în privința oportunității implementării unei idei: ce-ar fi să utilizăm IA pentru unificarea semi-automată a articolelor Wikipedia în mai multe limbi? Intenția era să mergem către dezbatere.

Îmi cer scuze pentru răspunsul inițial nefericit; am luat lucrurile personal și nu ar fi trebuit.

--Gutza _D^D+ 3 februarie 2026 20:39 (EET)

Nu sunteți dv. de vină, ați picat pur și simplu oblu pe o problemă deja destul de veche care încă nu are o soluție.

Într-o altă ordine de idei dacă ați reuși să explicați unor nespecialiști ce doriți să faceți într-un modalitate pe care aceștia să o poată înțelege, cu siguranță că ați face un pas în plus.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 3 februarie 2026 21:56 (EET)

argumentul că ar fi trebuit să obțin accept prealabil din partea comunității pentru editări la Wikipedia
— User:Gutza 3 februarie 2026 20:39 (EET)

Eu altceva am spus. Am acoperit strict un anumit tip de editări:

aceste editări reprezintă uz de IA pentru care nu a fost obținut consensul comunității
— User:Paloi Sciurala 3 februarie 2026 18:40 (EET)

Nu știu dacă este nevoie să spun unele lucruri pe care le spun mai departe, dar totuși le spun, fiindcă vreau să mă asigur că nu există riscul ca mesajul meu să fie interpretat greșit și fiindcă vreau să fie clar cum percept eu chestiunea.

Atunci când cineva adaugă text într-un articol Wikipedia, acel cineva trebuie să se asigure că conținutul citează surse de încredere. În majoritatea cazurilor, a adăuga în articole text care nu citează surse de încredere contravine însuși scopului Wikipediei. De multe ori, articolele din alte limbi deja citează surse de încredere; așadar, atunci când cineva traduce un articol dintr-o altă limbă, de obicei a existat deja o minte conștientă (a se citi: om) care, atunci când a adăugat text în articolul sursă, s-a asigurat că textul redă fidel informații din sursele de încredere citate și că nu a introdus informații care nu se găsesc în sursele citate. În cazul articolelor care respectă standardele, traducătorului îi revine responsabilitatea de a se asigura că traducerea sa nu denaturează informația, astfel încât odată articolul tradus să redea fidel informații din sursele de încredere citate, la fel ca articolul sursă.

Ce legătură au toate astea cu propunerea de a „utiliza IA pentru unificarea semi-automată a articolelor Wikipedia în mai multe limbi”? Cineva care folosește IA pentru așa ceva nu este scutit de responsabilitatea de a se asigura că textul generat de IA redă fidel informațiile citate în articolele sursă. Deci utilizatorul de IA nu se poate pur și simplu limita la a efectua modificări cosmetice asupra textului regurgitat de IA. Spre deosebire de o traducere convențională, textul generat de IA este predispus să conțină halucinații dintre cele mai pestrițe. Există, de asemenea, riscul ca IA să denatureze subtil informația – astfel de denaturări subtile îi vor scăpa, cel mai probabil, celui care se limitează la a face modificări cosmetice. Prin urmare, utilizatorul de IA va trebui să se asigure că fiecare propoziție (și cuvânt!) nu fabulează (adică nu afirmă ceva ce nu este afirmat în articolul sursă sau în sursele citate – cu alte cuvinte, nu există denaturări de informație). Dar dvs. ați propus ceva de o magnitudine și mai mare decât magnitudinea pe care ar avea-o utilizarea IA pentru traducerea unui articol. Atunci când se folosește un singur articol dintr-o singură versiune lingvistică a Wikipediei, este mai ușor de verificat rezultatul în română, fiindcă propoziția în română poate fi comparată cu propoziția din limba originală. Iar atunci când textul regurgitat de IA provine din articole din mai multe limbi, se creează un mozaic dedalic, în care nimeni nu va mai ști de unde provine informația. Serios, cine ia la puricat zeci de articole în limbi pe care nu le cunoaște doar ca să verifice de pe care Wikipedie a scos IA o anumită informație? Eu, unul, nu sunt dispus să fac curat după IA nici măcar în cazurile simple, considerând că dacă cel care s-a folosit de IA nu a avut bunul simț să verifice că totul este în regulă înainte să apese pe „Publică modificările”, atunci nici eu de ce mi-aș consuma timpul? Și ca să fim înțeleși, chiar dacă IA citează surse, utilizatorului de IA tot îi revine responsabilitatea de a se asigura că textul generat redă fidel informații dun sursele de încredere citate. Motivul? IA nu poate „verifica” (nu este conștientă) dacă sursele citate redau într-adevăr fidel informațiile regurgitate, iar informațiile regurgitate pot fi de fapt pur și simplu niște simple halucinații, chiar dacă sursele sunt de încredere și citate corect. Există destule cazuri în care IA citează surse inexistente. Asta ca să nu mai spun că IA este predispusă să adauge informații care nu au ce căuta pe Wikipedia și că riscul de halucinații crește exponențial din moment ce nu mai este vorba de o simplă traducere, ci de ceva ce aduce cu o contopire forțată a mai multor articole din mai multe limbi.

Nu știu în ce constă verificările pe care susțineți că le-ați făcut asupra textelor generate de IA pe care le-ați adăugat în articole. Dar aruncând o privire aici, nu pot să mă întreb de ce în urma verificării articolul citează zero surse sau de ce secțiunea „Ca animal de companie” folosește « „sugar glider” » în loc de „veveriță marsupială”. Apropo, faptul că textul nu citează surse poate lăsa de înțeles că nu știți dacă textul pe care l-ați inserat conține sau nu informație „inventată” de IA, fiindcă dacă ați fi verificat informațiile, atunci ar fi rezonabil să presupunem că ați fi citat sursele pe care le-ați folosit la verificare. Mai ales că acele surse, natural, ar trebui să fie sursele din articolele din alte limbi care au fost folosite de IA pentru generarea textului, așa că nu se punea (neapărat) problema de a căuta surse complet noi. Iar dacă nu ați verificat dacă informația se găsește și în articolele sursă, atunci nu aveți de unde să știți dacă informațiile pe care le-ați inserat sunt sau nu invenție de-a IA. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 3 februarie 2026 23:55 (EET)

Articolele nu au elementar surse, Paloi a făcut bine că a bătut alarma acum. //   Gikü  vorbe  fapte  3 februarie 2026 22:30 (EET)

În primul rând să explic mesajul de mai sus ca să nu fie luat personal de cineva: Lolita Cercel e o realizare semi-artificială ce a cunoscut un succes semnificativ în ultimele câteva zile. Mi s-a părut amuzantă similitudinea abordării.

@Gutza e nevoie de ceva mult mai bun înainte de orice discuție. Cu zero surse sunt zero șanse ca o asemenea inițiativă să fie luată în serios. De asemenea, te sfătuiesc să citești și WP:IA - e un standard minimal (prea minimal după părerea unora) pe care îl cerem de la asemenea contribuții. Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2026 22:30 (EET)

Am reparat tot ce am putut; rămâne doar Zuiderzeewerke contaminat. Îmi cer scuze. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2026 22:40 (EET)

este greu de crezut ca domnul Gutza sa nu stie despre necesitatea existentei surselor sau chiar despre modul cum genereaza EiAiul continutul, plus problemele colaterale ce apar din folosirea acestuia. Cred ca Strainu exagereaza elegant cu sfaturile sale tinand cont ca domnul Gutza a fost mult timp administrator al acestei enciclopedii si mai ales ca face parte din RoWiki Walk of Fame ca fondator al ei. Desigur ca si dansul a exagerat considerand ca a avut o "initiativa experimentala" stiind prea bine ca experimentele se fac la Cutia cu nisip si ca un expert in wiki cum este dansul, nu poate face asa ceva in "fata nespecialistilor". Paloi nu a escaladat nimic cu „se impune anularea editărilor”... „articolelor afectate”. Insa, cum wikipedia nu este o democratie, adica poate fi usor asimilata unei dictaturi, ca la antonim se duce gandul automat, implicit "comunitatea" nu exista. Realitatea de aici ne arata inexistenta unei "comunitati", dovada si modul de interpretare personala a semnalarii initiativei aflata in derapaj evident. Aici nu exista o comunitate, ci doar o echipa. Despre ce consens se vorbeste aici?... poate despre acela tacit. Paloi... tine-o tot asa... ...Asybaris^aport 4 februarie 2026 00:16 (EET)

Sunt convins că toate opiniile exprimate aici au avut un singur obiectiv: să construim cea mai bună experiență pentru cititorul enciclopediei. Mă bucur enorm că am reușit cu toții să contribuim pentru acest obiectiv comun. --Gutza _D^D+ 4 februarie 2026 02:04 (EET)

cum pot proceda cel mai bine daca o sectiune dintr-un articol citeaza total, sau in mare parte, social media, non-PDVN, ca sursă?

pe pagina homofobie (și nu numai), un utilizator care a aparut strict pentru a modifica pagini legate de comunitatea LGBTQ+ conform perspectivei acestuia este vorba despre AstralMilkyWay. Edităriile acestuia de pe pagina homofobie, dar si altele de pe alte pagini, sunt citate din postări de pe reddit ale unor utilizatori de rând. Amathecutie (discuție) 4 februarie 2026 00:18 (EET)

țin sa menționez și cherry picking din articole care spun total opusul a ceea ce acest utilizator a scris. Amathecutie (discuție) 4 februarie 2026 00:24 (EET)

acum realizez ca tot aici am scris si acum 2 zile, singura mea nelămurire nouă fiind despre citari care duc catre social media (mai exact reddit) Amathecutie (discuție) 4 februarie 2026 00:30 (EET)

am șters citariile catre social media, o altă problemă am acuma. In inceputul paginii, acest utilizator a adaugat informatii care mai degrabă iși au locul intr-o sectiune dedicată. Pot sa le mut? Amathecutie (discuție) 4 februarie 2026 01:01 (EET)

@Amathecutie introducerea trebuie să fie un rezumat al articolului. Deci nu, nu mutați pur și simplu informația, ci lăsați un rezumat și în introducerea.

Cu privire la surse, luați în considerare faptul că subiectul este pasibil de discuții aprinse, deci trebuie folosite absolut cele mai bune surse științifice existente. Strainu (دسستي‎)  4 februarie 2026 09:26 (EET)

Prilej de introspecție

Salut, tuturor,

Nu am mai călcat pe-aici de ani de zile (nici în calitate de editor și nici ca să citesc discuții). Acum câteva luni am avut o idee pe care am găsit-o interesantă în solitudinea minții mele: ce-ar fi dacă toate articolele despre subiectul X de pe wikipediile în toate limbile ar fi reconciliate automat între ele, în așa fel încât contribuțiile zanzibarezului despre Stone Town în Wikipedia în swahili să se propage automat în Wikipedia în română? Am început un prototip de proiect în acest sens și am modificat câteva articole atât la ro.wiki cât și la en.wiki. La en.wiki am primit un revert foarte civilizat, la una dintre modificări; la ro.wiki n-a băgat nimeni de seamă. Am așteptat câteva săptămâni să văd cum evoluează lucrurile, m-am mai documentat despre modificările făcute cu IA la Wikipedia, am descoperit en:WP:LLMDISCLOSE, iar aseară mi-am găsit un pic de timp și entuziasm să mai experimentez cu editarea câtorva articole pe care de data asta le-am marcat explicit ca fiind editate folosind IA.

Din păcate experimentul meu nu a fost unul reușit. Cu toate că am încercat în mod onest să verific și să validez contribuțiile de aseară (am revizuit și editat manual fiecare contribuție), conversația ulterioară a dovedit că în pofida eforturilor mele, acestea includeau niște probleme majore: cea mai importantă a fost lipsa surselor, însă au mai fost identificate și probleme de utilizare improprie a limbii române, precum și unele informații care s-ar putea să fi fost cauzate de halucinații. Dincolo de erorile factuale și stilistice a mai fost ridicată o altă provocare legitimă: efortul necesar pentru redactori să evalueze și să corecteze contribuțiile (potențial masive) făcute cu IA. Una peste alta, s-a dovedit că ideea pe care eu am considerat-o interesantă în abstract s-a dovedit nefericită în concret, ba a mai și generat o sumedenie de discuții aici. Îmi cer scuze pentru asta.

Acestea fiind spuse, nici acum nu știu cum ar putea fi validată o astfel de idee într-un fel mai eficient. În conversația de aseară a fost menționată cutia cu nisip – însă în practică, procesul pe care l-am utilizat a constat în mai multe „cutii cu nisip”: articolul a fost generat local pe computerul meu de IA, însă apoi l-am inspectat și validat manual, l-am editat local, l-am urcat apoi urcat pe Wikipedia unde l-am previzualizat și am verificat diferențele, apoi din nou editări locale manuale, urcat iarăși, validat din nou, etc, până când am fost mulțumit de rezultat (rezultat care, vreau să fiu foarte explicit, s-a dovedit a fi impropriu, în pofida tuturor eforturilor mele de bună credință). A mai fost menționată ideea obținerii acceptului comunității – ideea sună bine la nivel declarativ, însă pentru ce anume aș fi putut solicita acceptul? Pentru niște editări pe care le-am validat manual oricum? Nu mai spun că am modificat un număr foarte limitat de articole (sub zece), iar reverturile mi-au luat circa 17 secunde cu totul.

Până aici am analizat viabilitatea ideii mele (se dovedește neviabilă cu uneltele disponibile în prezent și cu nivelul de efort pe care l-am făcut eu), precum și metoda pe care am folosit-o pentru validarea ei (un număr limitat de articole modificate direct în „producție”); cu asta se încheie introspecția mea.

Pe de altă parte, interacțiunea de aseară cu echipa de la Wikipedia în limba română a fost un duș deosebit de rece pentru mine. În afară de Accipiter care a fost un domn ca de obicei, restul reacțiilor au fost din cale-afară de toxice. Nu știu cum citiți fiecare dintre voi propriile contribuții la conversația de aseară, însă pot să relatez cum s-au citit de la mine: s-a sărit peste orice presupuneri de bună credință direct la acuzații și caterincă. Mi s-a comunicat că sunt lipsit de bun simț, că nu pot fi luat în serios, iar la final, după ce am restaurat articolele la forma lor anterioară, mi-a fost atribuită printre rânduri intenția deliberată de a mutila Wikipedia (nu știu cum altfel să interpretez contribuția lui Asybaris la conversație).

Nu e nevoie să răspundeți, găsesc singur ușa; am vrut doar să vă las cu acest prilej de introspecție privitor la atmosfera pe care o întrețineți aici și să relatez felul în care am recepționat reacția voastră la o inițiativă venită din exterior. --Gutza _D^D+ 4 februarie 2026 10:22 (EET)

Comentez pe margine, fără să mă aprofundez [deocamdată]: cred că lumea e mai mult supărată de IA ca și concept decât de Dvs. ;) //   Gikü  vorbe  fapte  4 februarie 2026 11:49 (EET)

Mai cu seamă în atare context, un naiv și-ar imagina că ar fi apreciată marcarea explicită a contribuțiilor care au implicat IA, chiar și atunci când ele au fost editate manual masiv (iar într-un caz de naivitate extremă ai putea crede chiar și WP:BC în general). --Gutza _D^D+ 4 februarie 2026 12:05 (EET)

@Gutza: Vă mulțumesc pentru explicațiile sincere. Impresia mea este că, dacă ați fi prezentat aceste idei comunității înainte de a le pune în practică, ca un proiect personal, reacția ar fi fost cu totul alta. Dacă ați vrut să „testați”, însă, reacția comunității atunci când este luată pe nepregătite, cam asta este... Să nu-mi spuneți că nu știați, din experiența dumneavoastră trecută, cât de crudă este această realitate. Nu cred, totuși, că a fost pusă la îndoială buna credință. --Pafsanias (discuție) 4 februarie 2026 12:20 (EET)

[Conflict de editare] @Gutza în primul rând mulțumim de feedback, un external check nu strică niciodată și chiar dacă răspunsurile au fost bine intenționate, înțeleg că au fost percepute altfel. Ce țin să subliniez e că în interpretările tale pierzi din vedere greutatea userului tău. El vine și cu beneficii, dar și cu responsabilități.

Beneficii: AGF. Am văzut articolul nou din noiembrie, am mirosit AI-ul, dar am presupus că experimentezi și l-ai revizuit (mai ales că acela avea surse). Cel mai probabil și alții l-au văzut. Și mai evident, faptul că Paloi a deschis o discuție și nu a făcut revert direct la materialele fără surse este un semn clar că s-a presupus buna credință.

Responsabilități: nu cred că pleacă nimeni de la premisa că ești naiv; mai mult, ne așteptăm să mai ții minte ideile de bază din politicile privitoare la verificabilitate și roboți, mai ales că nu s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. Chiar ignorând partea de AI, ar fi fost preferabil să discuți ideea, aici sau în altă parte înainte de a începe sau după experimentul din noiembrie. Strainu (دسستي‎)  4 februarie 2026 12:23 (EET)

Nu știu în câte feluri diferite trebuie să mai repet că am validat și editat manual tot conținutul pe care l-am publicat. E evident că nu am reușit să fac asta cum se cuvine, am spus și asta în mai multe rânduri, dar nu e vorba despre niciun robot, nu aveam ce discuții să deschid – am explicat deja și asta cât se poate de limpede mai sus, dar asta nu împiedică pe nimeni s-o țină langa cu roboți și automatizări și cerut acordul, etc. Posibil că sunt eu prea sensibil când mi se spune că-mi lipsește bunul simț și că nu pot fi luat în serios, ori când citesc mizerii pasiv-agresive scrise după ce curățasem deja articolele; pesemne c-or fi afirmații camaraderești pe care oamenii și le spun reciproc atunci când vor să înlesnească o bună colaborare.

Din nou, ca să fie limpede, nu contest sub nicio formă faptul că rezultatul net al exercițiului în spațiul de nume al articolelor a fost un eșec; încerc doar să arăt că și la Cafenea a fost tot un eșec, doar că din partea cealaltă. E bine că recunoaștem în unanimitate măcar o jumătate din eșec: jumătatea de care sunt eu singur responsabil. --Gutza _D^D+ 4 februarie 2026 15:28 (EET)

nu este niciun esec la mijloc, ci doar polemica, care asa cum ii e statutul este pe alocuri coroziva. Nu va lamentati, binele se poate face si cu forta. Eu de abia astept sa se produca singularitatea o data cu bagarea-n priza a calculatorului cuantic preconizata pe parcursul urmatorilor 10 ani, sper sa nu mor intre timp. Cand singularitatea va deveni constienta va prelua controlul, SkyNet va fi doar un simplu precursor neputincios, si toate bazele de date planetare, inclusiv wikipedia, vor avea o crestere exploziva in cateva nanosecunde. ...Asybaris^aport 4 februarie 2026 19:22 (EET)

În opinia mea explicația faptului că un text "cules" cu AI în ciuda inspecției, validării manuale, previzualizării, verificării diferențelor, editării manuale, validării din nou, etc.... poate ajunge să fie un eșec poate fi pentru că pur și simplu omul atunci când scrie un text învață în același timp cu scrierea lui, despre ce înseamnă subiectul textului. Procesul continuu este de învățare - corelare și merge în paralel cu ce se scrie. AI-ul pare că face pe moment o sinteză de tipul garbage in, garbage out. La sfârșitul unui text scris de el însuși, omul este mai capabil să elimine informațiile nerelevante, erorile, formulările aiurea, etc... tocmai pentru că este implicat în scrierea directă. Un articol scris de AI dat unui om să-l corecteze, dacă acel om nu e de strictă specialitate pe domeniul textului respectiv, dacă a fost de la bun început rebut are șanse mari să iasă pur și simplu la final, tot un rebut. Un exemplu în acest sens este recenta tentativă de aici de la ro.wiki de corectare a unor texte scrise de AI. M-am uitat de curiozitate prin câteva dintre articolele peste care trecuseră editori cu bune intenții și cu experiență corespunăzătoare și rezultatul obținut nu mi s-a părut unul încurajator. Diferența esențială de fond dintre textele lui Gutza și acele articole este că nu s-a găsit nimeni să comenteze la sânge rezultatul final al bunelor intenții, pentru că sunt sigur că dacă s-ar fi făcut o analiză pe bune, finalul ar fi fost destul de frustrant. Pe scurt zis, cine a făcut un Excel poate să se simtă ca atare și să pretindă că este matematician, dar în realitate nu este.

Aici pentru că ceea ce a făcut Gutza nu a făcut parte din claca tovărășească și în plus pentru că a venit pe un teren deja semănat de frustrări reciproce, fiecare (inclusiv eu) ne-am simțit liberi și fără restricții să avem o opinie direct exprimată despre ce a făcut. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 4 februarie 2026 23:07 (EET)

Gutza Welcome to the real world ... Aceeași părere o au și unii care n-au fost plecați nicăieri de 17 ani. Să vedeți cum e să lucrezi aproape pe pipăite de 11 ani și să nu te ajute aproape nimeni, în schimb când e vorba de șicanat și băgat bețe în roate se găsesc destui. Wikipedia aia idilică nu are nimic de-a face cu realitatea.--Țetcu Mircea Rareș 5 februarie 2026 00:01 (EET)

domnule Tetcu... pe bune, m-am saturat de "pipăitul" dumneavoastra. De 30 de ani ne tot amenintati ca muriti, si pipăiți, si cheltuiți, si rupeți mașina, că ca dumneavoastra nu mai e nimeni. Vi s-au tolerat toate tâmpeniile in numele spiritului enciclopedic, v-ați urcat în cârca tuturor, v-au făcut si deontolog in monumente si biserici, v-au folosit ca patrulator, tot timpul v-au mangaiat pe cap cand dadeati cu copita, etc... Mai lasati-ne cu pipăitul si muritul. Nu exista text scris de dv in care sa nu va văitați că vă dați viața pentru wiki "mergand in doua degete care va si dor". Tot ce faceti e că vreti dumneavoastra imortalitatea ca si altii in RoWiki Walk of Fame. Vedeti-va de-ale dumneavoastra si cand se vitalizeaza inca doua degete si va revine sporadic vederea puteti sa mai contribuiti cu cate ceva pe aici, asta daca vreti, nu va obliga nimeni. In rest, va doresc numai de bine ...Asybaris^aport 5 februarie 2026 08:58 (EET)

Femeie română sau femeie româncă?

*Var 1 Femeie română, substantiv + adjectiv

*Var 2 Femeie româncă, substantiv + substantiv (cu funcția sintatctică de apoziție determinativă) Just In AR (discuție) 7 februarie 2026 14:37 (EET)

✔ var 2 femeie româncă → româncă poate sta singur, deci este substantiv; numește aceeași persoană dar aduce o informație esențială cu rolul de a categorisi. Dacă mă uit la apoziție văd exemplul cu Fluviul Dunărea care pare a fi cam aceeași situație.

Femeie română pare o construcție eliptică în care lipsește cuvântul origine sau naționalitate. Just In AR (discuție) 7 februarie 2026 15:10 (EET)

[Conflict de editare]S-a mai discutat acest subiect.

Română este adjectiv; este folosit ca atribut adjectival în sintagme ca „femeie română”, „sportivă română”, „profesoară română” etc.

Româncă este substantiv; este folosit în propoziții ca subiect sau complement. Exemple: „românca le-a depășit pe celelalte concurente”, „italianca a învins-o pe româncă în trei seturi” etc. --Bătrânul (discuție) 7 februarie 2026 16:50 (EET)

discutia asta a mai fost. Gurile rele au considerat ca româncă ar fi peiorativ, asa ca totul e cu română, nu cu româncă. Eu nu sunt de acord cu asta dar... e chestie politica precum tigan versus rom....Asybaris^aport 7 februarie 2026 16:43 (EET)

@Asybaris01 Folosind „femeie română”, practic „degradezi” persoana aducând-o la nivel de obiect. Nu o să spui niciodată bou român (subst +subst) ci bou românesc (subst + adjectiv), dacă te referi la patruped bineînțeles. Nici scaun român, nici automobil român... ci românesc (adjectiv). Și atunci de ce femeia trebuie să fie română (adj.) în loc să fie româncă (substantiv)?

substantiv: (M) român - (F) româncă

ajectiv: român-românesc, română-românească Just In AR (discuție) 7 februarie 2026 19:05 (EET)

@Sîmbotin Eu cred că sintagmele respective sunt eliptice, se subînțelege din context că femeia e de naționalitate română, deci română este atribut adjectival pentru naționalitate (subînțeles), nu pentru femeie.

Româncă e substantiv și română este adjectiv, asta e foarte clar și nu e loc de nicio discuție aici. DEX este foarte explicit. Nu pe tema asta e discuția.

La fel, lăsăm deoparte și aspectul periorativ, fiindcă e prea interpretabil ca să-l putem epuiza.

Rămâne în discuție varianta alăturării a două substantive femeie și româncă (am spus substantiv nu adjectiv, deci nu amestecăm lucrurile), și avem situația unei apoziții în care virgula lipsește (ceea ce este posibil).

Problema nu e la nivelul gramaticii de școală generală...

Femeia română sună precum „cheia franceză”, merge la obiecte dar la persoane sună aiurea. Ce-ați zice să fiți și voi bărbați românești (după logica substantiv-adjectiv) așa cum avem chiloți bărbătești (tot substantiv-adjectiv).

Just In AR (discuție) 7 februarie 2026 18:24 (EET)

aici suntem mai ceva ca la academia romana. Se despica firul in paishpe. Argumentul principal nu e cum se aude ci cum se foloseste adresarea pe strada. Pe de o parte suntem mai catolici decat papa si pe alta se aplica de ex cea mai folosita de romani. Adica e un nonsens. Pruteanu e in lumea dreptilor si nimeni nu stie cum evolueaza limba vie. O singura certitudine exista... romgleza si argou. Academia nu mai are nicio putere politica, administrativa si culturala, de lingvistica ce sa mai spunem? De aceea, niste neica-nimeni anonimi ca noi de pe wiki si alte saituri cu "expertiza" dubioasa dau trenduri in orice. Asa ca asta cu română si româncă e ceva... mult spus... neimportant. ...Asybaris^aport 7 februarie 2026 19:12 (EET)

Atunci batem palma și le lăsăm pe femei să fie românce... și scăpăm de inchiziția wikipedia :D.

Tgeorgescu zicea pe undeva că pe wikipedia musai părerile academice contează, și eu mi-am pus mintea cu asta.

Oricum ar fi, formularea asta pe modelul „femei române” nu e folosită industrial decât pe wikipedia.

Cele câteva excepții cum ar fi Idealul femeii române în secolul al XIX-lea, are deja alt sens, e vorba de un concept, ceva abstract, cum mai este folosit și în sondaje unde este vorba de cetățenia română a femeilor. Dar să faci din asta regulă e absurd! Just In AR (discuție) 7 februarie 2026 19:47 (EET)

corect, achiesez... numai ca parerea noastra nu conteaza pentru ca wikipedia nu e o democratie, ea avand propria ei agenda politica. Insa, trebuie sa fim corecti si in privinta evaluarii valorii de adevar. Adevarul meu nu este mai bun ca al altuia si fiecare poate gresi in evaluarea lui, din nestiinta, din ifurile ce determina obtinerea rezultatului sau necunoasterea altor aspecte neluate in calcul care influenteaza analiza s.a.m.d. Referitor la tgeorgescu recomand sa-l nu-l luati in seama, el are luptele lui pe care le duce si asta ii ocupa tot timpul... urmati regulile enciclopediei daca vreti sa mai faceti ceva pe aici. Spun asta pentru ca in curand EiAiul va face muci orice la nivel global, directia e in jos ...Asybaris^aport 7 februarie 2026 20:52 (EET)

Eu n-am auzit niciodată expresia „femeie româncă” (nici „sportivă româncă”, nici alte construcții de acest tip). Când AI sau altcineva propune această expresie, prefer exprimarea „româncă”, fără „femeie”. Actual adăugarea lui „femeie” îmi sugerează că se subliniază expres că nu este LGBTQIA+. Bineînțeles, „femeile române” se referă la naționalitate, când contextul o cere. --Turbojet  8 februarie 2026 15:25 (EET)

Cf. DEX, ajectivul este o „parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe și determină numele acestora, acordându-se cu ele în gen, număr și caz”. În construcția „femeie română”, femeie este substantiv („parte de vorbire care denumește lucruri, ființe sau noțiuni abstracte”), iar română este adjectiv, deoarece descrie o însușire a substantivului. Nu are legătură cu discriminarea, cu „degradarea”, cu exprimarea peiorativă, ci cu înțelegerea și respectarea regulilor gramaticale ale limbii române. Ce încercați să faceți? Să corectați dvs. gramatica limbii române, cât timp sursele de specialitate s-au pronunțat deja pe acest subiect? Avem femeie rusă, nu femeie rusoaică, avem femeie greacă, nu femeie grecoaică, avem femeie franceză, nu femeie franțuzoaică, avem femeie spaniolă, nu femeie spanioloaică, avem femeie chineză, nu femeie chinezoaică. De ce insistați să creați o excepție prin aplicarea unei corectitudini politice duse la extrem? Vreți să vă substituiți Academiei Române? P.S. A existat și un ziar Femeia română și nu s-a ofuscat nimeni până acum. https://dependentdearta.artmark.ro/ro/lot/lot-format-din-primele-numere-ale-revistelor-femeia-romana-si-revista-22-ianuarie-1990-ro-79039 Donarius (discuție) 8 februarie 2026 21:05 (EET)

Doar ca o mică scolie la comentariul absolut corect și foarte bine informat al lui Donarius: Femeia Română a fost și prima revistă feministă din România înființată în 1878 de Maria Flechtenmacher! Nu prezenta nicio elipsă în titlu. --Pafsanias (discuție) 8 februarie 2026 21:24 (EET)

@Donarius: Aveți impresia că eu am spus invers decât dvs., că vreau să corectez gramatica limbii române sau să creez o excepție? Ce am spus eu este că evit forma „femeie româncă” și de ce. Normal că „femeie română” nu are nicio conotație de tip LGBTQIA+.

Divagând, remarc că în limba română nu există forma „[bărbat] românc”. Interesant că nu există nicio alternativă sau controversă la „bărbat român” --Turbojet  9 februarie 2026 09:06 (EET)

Mesajul meu nu era un răspuns pentru dvs., ci pentru cel care a deschis discuția. Donarius (discuție) 9 februarie 2026 09:53 (EET)

„Femeie română” e  corect.

Substantiv + adjectiv.

„Femeie româncă” e deja pleonasm, dacă e româncă, e femeie!

„O română” s-ar referi la limba română, în timp ce „o româncă” e tot  corect. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 10:01 (EET)

„Femeie româncă” e incorect, dar nu e pleonasm. Dacă e femeie, nu e neapărat româncă. Cele două noțiuni nu se suprapun. Iar „o română” este o construcție ciudată, pentru că limba română nu este un substantiv numărabil și este defectiv de plural („niște române”?). Poate doar „o română învățată după ureche”... Când văd nivelul argumentelor și discuțiilor de aici, vă spun drept că încep să prefer conversațiile cu ChatGPT. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 10:23 (EET)

„«O română» s-ar referi”, nu am zis că trebuie să folosim construcția.

Nivelul argumentelor?!?

Nu este femeie un cuvânt în plus în „femeie româncă”?

Nu se referă „româncă” la o femeie română?

Cel puțin eu așa am învățat la școală.

Și nu cred că s-a schimbat așa de mult gramatica.

Dar, dacă e sau nu și am învățat eu greșit, e tot incorect.

Și eu prefer discutiile cu ChatGPT la capitolul politețe. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 10:45 (EET)

E tot incorect, dar motivul invocat e greșit. După cum și „o română” (care s-ar referi) nu face decât să completeze seria exemplelor aiuristice cu „boul românesc” și „chiloții bărbătești”. Îmi pare rău pentru capitolul politețe. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 11:05 (EET)

Nu e nimic aiuristic la exemplul „o română”, deoarece nu e o confuzie așa de rar întâlnită.

Totuși, românesc și bărbățesc sunt adjective, nu ca româncă, care e un substantiv cu definiția „Femeie din poporul român”.

„Femeie femeie din poporul român/româncă”.

Nu sună pleonasmic?

Eu așa am fost învățat și nici nu mă apuc de învățat altceva acum.

Sunt și așa destul de ocupat și am învățat câtă română am putut, de unul singur, în perioada de de inactivitate din toamnă.

Btw, ChatGPT e de acord că e pleonasm.

Și voi vorbi cu cei care se ocupă cu lingvistica profesională a limbii române legat de asta. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 12:06 (EET)

Dacă vorbiți cu cei care se ocupă de lingvistica profesională (?) despre ce anume sună pleonasmic [sic!], întrebați-i și despre expresia „sfântă româncă” de aici și de aici. Deși toate româncele sunt, prin definiție, femei române, nu chiar toate sunt sfinte. Părerea mea este că toată această discuție a fost resuscitată de hotărârea B.O.R. de canonizare a „celor 16 femei românce” acum câteva zile. Nu are nicio legătură nici cu boii, nici cu chiloții. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 12:43 (EET)

pleonastic...

Am și eu unde să pun sic la dvs., nu sunteți perfect (și nimeni nu e și trebuie să acceptăm asta constant).

Eu consider că există și lingviști amatori, și profesioniști.

Considerați greșită expresia „sfânta româncă”?

Dacă da, de ce? --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 14:33 (EET)

Da, din aceleași motive ca și pentru „femeia româncă”. S-a explicat mai sus foarte lămurit, dar nu de către dumneavoastră. Nici una, nici cealaltă nu reprezintă pleonasme. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 14:57 (EET)

Într-adevăr, sfânta româncă nu e pleonasm, dar ați uitat că sfânta are și alte folosiri posibile.

Și nu doar cea din limbajul figurat.

Ci și cea care apare în Sfânta Euharistie.

De aceea, eu consider că această exprimare nu e nici greșită, nici pleonasm.

Numai lingviștii cu care voi discuta (și o voi face, chiar sunt stârnit) mă pot convinge că nu e pleonasm exprimarea din cauza căreia s-a deschis această discuție. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 15:44 (EET)

Da, „sfântă” are și alte întrebuințări, dar eu mă refer strict la sensul din expresiile citate, unde este un substantiv feminin și desemnează o persoană recunoscută ca un exemplu desăvârșit al vieții creștine și consacrată ca atare, după moarte, de către Biserică. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 17:33 (EET)

Știam. Și de aia am și spus.

„Sfântă româncă” = „Româncă sfântă”.

E doar inversiune, iar sfântă e atribut adjectival.

„— Ce fel de româncă?

— Româncă sfântă.”

Că merge și ca substantiv e cu totul altă poveste... --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 18:10 (EET)

Că merge și ca adjectiv e cu totul altă poveste, care nu se potrivește cu exemplele date. Și „femeie” poate însemna și „soție”, „nevastă”, dar în mod evident nu acela era sensul discutat în exemplul despre pleonasm. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 18:22 (EET)

Acum nu știu ce mai vreți să spuneți.

În „sfântă româncă” e corect si gata, că e adjectiv.

În „femeie româncă”, cum acum m-ați iluminat, poate fi corect dacă femeie = soție.

Dar cine ar folosi așa?

Zău...

Și nici nu e scopul discuției, ci doar am despicat firul în 14... --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 18:30 (EET)

Într-o altă ordine de idei, acum îmi dau seama unde mi-a scăpat.

Diacriticul.

Am scris sfânta în loc de sfântă.

Sfânta e substantiv, că e articulat.

Și mi-am dat deja mintea peste cap...

„Sfânta româncă” e deja incorect?

Aici așa cred, că nu e nici atribut adjectival, nici atribut substantival...

Dar cu sfântă e deci corect. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 18:41 (EET)

Chers collègues, pour déterminer les causes de cette délicieuse discussion, veuillez rechercher la femme^{⁠(fr)[traduceți]}--Un bărbat _românc^(D) 9 februarie 2026 19:30 (EET)

Elle est là, mais elle n'y est pour rien. --Pafsanias (discuție) 9 februarie 2026 20:20 (EET)

Oui.... les anciens avaient toujours raison.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 9 februarie 2026 20:30 (EET)

Să încerc să lămuresc:

Românca nu e neapărat sfântă în sine (asta doar în lingvistică, nu în ortodoxism), ci e o sfântă.

„Sfântă româncă/Româncă sfântă” e corect, dar asta înseamnă că ea e sfântă, nu că e o sfântă.

Deci: „Sfânta româncă” e oareșicum corect, pentru că ea e sfântă, nu e o sfântă (din nou, doar în lingvistică).

Dar cel mai bine e să reiasă că e o sfântă, nu că e sfântă, deci cel mai bine „Sfânta română”, unde Sfânta e substantiv și română e adjectiv.

În aceste exemple, după mintea mea, se respectă normele.

Dar „femeie/a româncă” rămâne incorect.

Oricum, voi încerca mâine să vorbesc cu un expert, măcar cu unul. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 9 februarie 2026 19:31 (EET)

Buuun, am vorbit cu expertul „meu” și ce mi-a confirmat a fost:

1. E pleonasm „femeie româncă”;
2. „Sfântă româncă/Româncă sfântă” sunt corecte, cum am explicat mai sus, detaliat, exact aceeași justificare — legat de inversiune și atribut adjectival.

Și a spus că-n „Sfânta româncă”, româncă e atribut apozițional și Sfânta substantiv.

Deci, continuăm discuția, sau ne retragem cuminți și acceptăm? --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 10 februarie 2026 13:41 (EET)

Rezultat: Concluzia e că această chestiune s-a mai discutat și rămâne la fel. Formularea corectă e „Maia Morgenstern e o actriță română”. Substantivul e urmat de adjectivul română. Româncă e doar substantiv. --Mihai (discuție) 10 februarie 2026 13:53 (EET)

Campania de strângere de fonduri prin bannere a Fundației Wikimedia în România

Bună ziua tuturor,

Aș dori să profit de această ocazie pentru a vă informa pe toți  despre viitoarea campanie de strângere de fonduri prin bannere a Fundației Wikimedia în România. Fundația Wikimedia a întrerupt strângerea de fonduri în România acum câțiva ani, dar va relua campania de strângere de fonduri prin bannere în acest an. Bannerele de strângere de fonduri vor fi afișate numai pe Wikipedia în limba engleză din România.  

Campania de strângere de fonduri va avea două componente.

1. Vom trimite e-mailuri persoanelor care au donat anterior din România. E-mailurile sunt programate să fie trimise între 2 și 27 martie 2026.  
2. Vom afișa bannere pentru utilizatorii neînregistrați din România pe Wikipedia în limba engleză. Bannerele vor fi afișate între 5 mai și 2 iunie 2026.

Înainte de aceasta, intenționăm să efectuăm câteva teste, astfel încât este posibil să vedeți bannere timp de 3-5 ore de câteva ori înainte de începerea campaniei. Această activitate va asigura funcționarea infrastructurii noastre tehnice.

În general, înainte și în timpul campaniei, ne puteți contacta:

• Pe pagina de discuții a echipei de strângere de fonduri
• Dacă trebuie să raportați o eroare sau o problemă tehnică, vă rugăm să creați un tichet Phabricator
• Dacă vedeți un donator pe o pagină de discuții, VRT sau rețelele sociale care are dificultăți în a dona, vă rugăm să-l îndrumați să doneze pe wikimedia.org

Vă mulțumim și vă salutăm cu respect, JBrungs (WMF) (discuție) 9 februarie 2026 15:06 (EET)

Solicitare reevaluare și publicare articol: Barbu Cuparencu (medic farmacolog)

Bună ziua, Am finalizat redactarea unei biografii detaliate pentru Profesorul Barbu Cuparencu (1928-2014), o personalitate de referință a școlii medicale clujene și a farmacologiei românești. Articolul este disponibil în spațiul meu de lucru: Utilizator:SandorBa/teste Consider că subiectul îndeplinește criteriile de notabilitate prin: Activitate academică: Membru de onoare al Academiei de Științe Medicale și Membru Activ al Academiei de Științe din New York (1986). Impact științific: Peste 300 de lucrări, inclusiv tratate publicate la editura Springer-Verlag și citări în PubMed. Moștenire istorică: Articolul documentează descendența sa din pionierul aeronauticii Iordache Cuparencu și legătura cu istoricul Miltiade Cuparencu (colaborator al lui N. Iorga). Am inclus referințe solide: Monitorul Oficial (1942), Revista Istorică (1926), monografii de istoria aviației și surse medicale (HVM Bioflux). Vă solicit ajutorul pentru o scurtă revedere a formatării și pentru mutarea articolului în spațiul public. Vă mulțumesc, SandorBa (discuție) 10 februarie 2026 01:43 (EET)

Bună ziua SandorBa,

Forma actuală a articolului, cea din Utilizator:SandorBa/teste, poate fi „wikizată” relativ ușor, prin eliminarea excesului de scriere cu caractere aldine și a cuvintelor scrise nejustificat cu majusculă (de ex. „Activitate Științifică”, „Distincții și Titluri academice” etc.). Puteam să corectez eu și să fac redirecționarea spre Barbu Cuparencu.

Problema principală este însă notabilitatea subiectului. Cele trei surse de încredere citate corect (Revista Istorică, Anul XII, Nr. 7-9, Iulie-Septembrie 1926, p. 1., Extrait des minutes des actes de décès, Paris 14e arrondissement, Année 1931, Acte n°1212 du 12 juin 1931 și Monitorul Oficial al României, Partea I-a, Nr. 115, 20 Mai 1942, p. 4252) se referă la părinții lui Barbu Cuparencu, nu la acesta! Dacă făceam mutarea din spațiul dvs. de lucru în articolul Barbu Cuparencu, riscam etichetarea acestuia cu formatul {{notabilitate}} sau chiar ștergerea acestuia.

Sfatul meu este să căutați surse de încredere din care să rezulte notabilitatea subiectului și să le introduceți în articol. Vedeți și îndrumările Wikipedia:Articole biografice și Wikipedia:Citarea surselor. --Bătrânul (discuție) 10 februarie 2026 08:57 (EET)

Buna ziua,

Multumesc mult pentru ajutor.

Am procedat la modificările indicate si am adăugat referinte.

Vă solicit din nou ajutorul pentru o scurtă revedere a formatării și pentru mutarea articolului în spațiul public. Vă mulțumesc, SandorBa (discuție) 10 februarie 2026 10:50 (EET)

Ajutor

Salutari! Există surse independente despre artistul ALTOO și aș vrea ajutorul unui editor pentru evaluarea notabilității și eventual crearea unui articol. Mulțumesc! ~2026-92026-2 (discuție) 10 februarie 2026 19:37 (EET)

Sunt curios de ce ALTOO nu are pagină pe discogs.com și de ce nu a intrat niciodată măcar într-un singur top muzical românesc. //   Gikü  vorbe  fapte  10 februarie 2026 19:45 (EET)

Daniel Gheorghe

Vrea cineva să dea revenire la [1]? Eu mi-am epuizat cele trei reveniri pe ziua de azi.

Motiv: discurs de ură antisemit (prin omisiune). tgeorgescu (discuție) 11 februarie 2026 13:18 (EET)

WP:R3R e pentru a încuraja discuțiile în detrimentul războiului de reveniri. Dumneavoastră ați deschis discuția, foarte bine. Îl așteptăm să participe la ea. Nu contează ce formă are articolul pe moment. Consensul din discuție e cel care va prevala.  —Andrei^discuție 11 februarie 2026 13:23 (EET)

Respectivul face tot felul de manevre, bineînțeles în afară de a respecta ce spun WP:SdI. El are păreri, nu surse.

Cine nu e servitorul surselor n-are ce căuta pe Wikipedia.

Părerea mea e că acest „doctor” își bate joc de Wikipedia. tgeorgescu (discuție) 11 februarie 2026 15:28 (EET)

Fcsb nu e Steaua

salut, ar trebui să modificați la fcsb palmaresul, instanța a decis că palmaresul e la csa steaua .uefa si transfermarkt au modificat ~2026-93173-0 (discuție) 11 februarie 2026 17:28 (EET)

https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Talk%3AFCSB&diff=1337794476&oldid=1337769222

Pe en.wiki Transfermarkt nu e considerat WP:SdI. tgeorgescu (discuție) 11 februarie 2026 18:05 (EET)

Numele navelor

Îl rog pe cine știe să mă lămurească și pe mine: numele navelor se scriu cu italice sau între ghilimele? Nu am găsit nicio precizare în îndrumări. Donarius (discuție) 12 februarie 2026 16:43 (EET)

[Conflict de editare] Nu există îndrumări specifice. Unele nave cu nume străine includ numele străine cu caractere italice (de exemplu navele de război Cuirasatul japonez Yamato, Cuirasatul rusesc Potiomkin, USS Harry S. Truman, USS Alaska (CB-1), dar și navele civile RMS Olympic, RMS Lusitania), dar altele nu. Un caz aparte este celebrul pachebot Titanic, scris în textul articolului ca RMS Titanic sau Titanic, în timp ce titlul articolului este RMS Titanic. Despre o scriere cu ghilimele nu știu ce să zic, în articolele de care m-am ocupat nu am întâlnit o astfel de scriere. Poate ar merge la numele românești, deși în literatura de specialitate și în jurnalistică nu prea se folosește (Bricul „Mircea” în loc de Bricul Mircea?). --Bătrânul (discuție) 12 februarie 2026 17:50 (EET)

Constatare: În conținutul articolului Declarația de război a Germaniei Naziste împotriva Statelor Unite ale Americii numele navelor au fost scrise cu italice prin intermediul formatului {{USS}} care include formatul {{Ship}}.
Exemplu: distrugătoarele americane, precum Greer^{⁠(en)[traduceți]}... --GEO (discuție) 12 februarie 2026 17:47 (EET)

Mulțumesc amândurora. Voi folosi, deci, italicele pentru navele străine. Nu am lucrat deocamdată la articole în care apar nave românești, așa că mă abțin momentan de la modificări. --Donarius (discuție) 12 februarie 2026 18:20 (EET)

Documentația de la DISPLAYTITLE. Dacă numele de afișat nu este identic cu numele articolului, nu este simplu. De aia nu funcționează formatul la Normandie (pachebot) așa cum este acum. Trebuie ori schimbat titlul paginii (simplu și recomandabil), ori o declarație DISPLAYTITLE care șterge părți din titlu și adaugă altele (bătaie de cap). --Turbojet  12 februarie 2026 19:43 (EET)

Doar {{titlu italic}} e suficient. Varianta {{DISPLAYTITLE:SS ''Normandie''}} rămăsese încă de când articolul se numea SS Normandie. //   Gikü  vorbe  fapte  12 februarie 2026 20:06 (EET)

ContentTranslation și referințele

Urmărit la Phabricator
Task T413366

De mai multe zile am observat un defect destul de serios în ContentTranslation tool în ce privește procesarea notelor de subsol. Am văzut că și @Gikü și @Strainu au ridicat deunăzi un defect. Rugămintea este: dacă publicați traduceri făcute cu ContentTranslation, verificați cu atenție la sfârșit să nu fi dispărut note de subsol și să nu se fi suprascris unele note de subsol cu cópii ale altora.  —Andrei^discuție 12 februarie 2026 16:56 (EET)

Asta înseamnă inclusiv că începătorii care participă la campanii de traduceri trebuie monitorizați și după caz ajutați. De exemplu la WikiTranslaton trag eu câte un ochi din când în când și corectez. Dar curând începe Wikimărțișorul, CEE Spring, Roma Day ș.a. //   Gikü  vorbe  fapte  12 februarie 2026 17:02 (EET)

Fără legătură cu acest bug, dar tot din seria bug-urilor lui Content Translation: de la o vreme, orice aș face, Content Translation îmi spune că traducerea mea este în proporție de 61 % sau mai mult identică cu textul sursă. Îi se mai întâmplă și altcuiva acest lucru? --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 12 februarie 2026 20:15 (EET)

E posibil să nu-ți meargă traducerea automata și să treacă automat la "copiază textul sursă"? Strainu (دسستي‎)  12 februarie 2026 21:28 (EET)

Nu folosesc traducerea automată. Chiar și atunci când înlocuiesc întregul text cu caractere aleatorii, scorul nu coboară niciodată sub 61 %. Iar după o vreme scorul nu se mai modifică deloc, indiferent de ce schimbări mai fac eu asupra textului. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 12 februarie 2026 21:40 (EET)

Am observat și eu problema cu % identică cu originalul. Personal ignor acea avertizare, oricum traduc separat, independent de traducerea generată de ContentTranslation. Păstrez doar structura paragrafelor și după caz poziționarea imaginilor, fără a prelua textul propriu-zis. recomand celor interesați de traduceri să nu se bazeze pe textul generat. AlexTop26 (discuție) 12 februarie 2026 21:54 (EET)

Da, @Paloi Sciurala, mi se întâmplă constant. Funcționalitatea aia nu a mers niciodată ca lumea. La mine e de-a dreptul ridicol: eu nu folosesc traducătoare automate, ci copiez textul sursă și îl traduc cu mintea mea. Chiar și atunci, când toate cuvintele au fost înlocuite, CX crede că e +80% identic. La un momentat, janghina nu mă lăsa să public traduceri că erau cu „prea mult text nemodificat”, și intram cu debuggerul să modific valorile variabilelor să mă lase. Dar asta din urmă nu s-a mai întâmplat recent. Problema cu notele de subsol e supărătoare pentru că înseamnă o muncă suplimentară pe care CX trebuia să o elimine.  —Andrei^discuție 13 februarie 2026 09:26 (EET)

Idem cu eroarea legată de +80%.

De aia nici nu am publicat cu unealta nimic (deși aș fi putut, mergea mai repede decât traducerea normală, deci aveam timp să mai fac articole) de când îmi merge interfața de traducere.

Btw, unealta mai are și eroarea

[text] ^{[referință]} în loc de [text]^{[referință]} dacă folosești traducerea automată. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 15 februarie 2026 13:11 (EET)

Ăla e un spațiu care e ușor de șters, cu efort suplimentar minim, ținând cont că se fac destule alte corecturi când treci prin fiecare frază.

Apropo, tocmai ziceam că nu mi s-a mai întâmplat să trebuiască să intru cu debuggerul ca să mă lase să public o traducere. Jinx.  —Andrei^discuție 15 februarie 2026 15:02 (EET)

Cum se intră cu debugger-ul? E ceva rezervat la administratori (de interfață)?

Mi-ar fi util, că unele articole sunt greu de tradus manual.

O fi ușor de șters spațiul, dar la un Articol Bun tradus ai multe referințe, și când traducerea automată merge foarte bine (rar), e chinul de pe lume... mai ales pe mobil. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 15 februarie 2026 17:44 (EET)

Formate recomandate

Continuare a discuției de aici.

Am făcut formatele recomandate să funcționeze (https://i.imgur.com/b4RL6As.png). Cei ce vor să încerce funcția se pot duce la Special:MyPage/teste, apoi să deschidă editorul vizual sau editorul sursă 2017, iar în cele din urmă să meargă pe fila „Recomandate” din fereastra de adăugat formate. Se pare că lista fusese goală până acum din cauza faptului că se folosea {{În lucru}} (redirecționare) în loc de {{Dezvoltare}} (numele efectiv al formatului).

Deocamdată formatele din listă sunt aceleași ca cele listate la MediaWiki:Edittools, plus câteva adăugiri. Formatele din lista formatelor recomandate pot fi configurate editând MediaWiki:FeaturedTemplates.json. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 12 februarie 2026 23:30 (EET)

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” - Problema cu Safari și Iphone

Bună ziua,

Adresa linkului Wikipedia din titlul acestui articol nu funcționează atunci când este copiată și lipită în bara de adrese a browserului Safari pe iPhone. Problema este identică pentru TOATE articolele Wikipedia în limba română ale căror titluri se încheie cu ghilimele românești.

Exemple: Sala Sporturilor „Lascăr Pană” sau Teatrul de revistă „Constantin Tănase”.

Ultima ghilimea dispare (probabil este interpretată greșit). Problema este aceeași pentru TOATE articolele al căror nume se termină cu un ghilimele românesc. Când ghilimelele sunt în mijlocul titlului, problema nu există.

Rezultatele obținute : https://ro.wikipedia.org/wiki/Sala_Sporturilor_%E2%80%9ELasc%C4%83r_Pan%C4%83 sau https://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_revist%C4%83_%E2%80%9EConstantin_T%C4%83nase

Am încercat să redenumesc titlul eliminând ghilimelele (titlul nu conține ghilimele în versiunile Wikipedia în franceză sau în engleză), însă o regulă specifică Wikipedia în limba română impune păstrarea acestora: https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Titluri_de_articole#Articole_despre_institu%C8%9Bii

Crearea unui alias este cea mai simplă soluție (tocmai am făcut-o).

Dar aceste ghilimele „obligatorii” atunci când un nume propriu este inclus într-o instituție creează o problemă tehnică pentru un număr mare de utilizatori de iPhone (majoritatea preferă să folosească browserul Safari). Regulamentul este cu adevărat justificat? Albacore60 (discuție) 14 februarie 2026 15:10 (EET)

@Albacore60: Aceasta este o problemă de software, așa că ar trebui rezolvată mai degrabă prin modificarea software-ului. Ați deschis un tichet la Phabricator? Indicat este să folosiți formularul „Report a software bug”. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 14 februarie 2026 15:42 (EET)

Nu.. Nici macar stiu ça existau... Multumesc. Albacore60 (discuție) 14 februarie 2026 17:00 (EET)

Mănăstirea Sihăstria și Mănăstirea Sihăstria Secului

Wikipedia face distincție între Mănăstirea Sihăstria și Mănăstirea Sihăstria Secului (cod LMI NT-II-a-A-10736). Azi, în cele două articole, au fost inserate câte 29 de fotografii noi, mult prea multe după părerea mea. Dar nu asta e problema, ci faptul că acele fotografii sunt identice, cititorul fiind astfel pus în dilemă: nu cumva cele două articole se referă la una și aceeași mănăstire și atunci articolele ar trebui unite?
Poate cineva dintre veteranii wikipediști care locuiesc mai aproape de județul Neamț știu mai multe? Donarius, Accipiter Gentilis Q., Kun Kipcsak, puteți da un mic ajutor? --Bătrânul (discuție) 14 februarie 2026 20:39 (EET)

Ce interesant, e prima data când văd un articol dublat de Strainubot unde nu e evidenta identificarea. Eu zic că e aceeași și trebuie unite. Strainu (دسستي‎)  14 februarie 2026 22:26 (EET)

Sincer am știut-o dintotdeauna doar ca Mănăstirea Sihăstria, dar dat fiind că acum sunt mai multe mănăstiri al căror nume include "Sihăstria", pare să se fi încetățenit între timp acest nume de "Sihăstria Secului". Cele 2 articole ar trebui unite.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 14 februarie 2026 23:11 (EET) P.S. Numele înregistrat este însă Mănăstirea Sihăstria. A se vedea și aici

Mulțumesc pentru răspunsuri.

Mă simt cu musca pe căciulă, pentru că în 2020 am făcut mici modificări la articolul Mănăstirea Sihăstria Secului, fără să observ că este o dublare a articolului Mănăstirea Sihăstria. Trebuia să îmi sară în ochi imaginea bisericii principale, pe care o vizitasem în 2014 (cred că mai am și niște fotografii de atunci).

Cât despre numele articolului, dacă se ajunge la consens pentru unirea celor două articole existente, ar fi trei variante: numele actual (Mănăstirea Sihăstria), numele întâlnit uneori în presă și alte surse (Mănăstirea Sihăstria Secului) sau un nume cu precizarea județului (Mănăstirea Sihăstria (județul Neamț), așa cum s-a procedat cu cele două celebre mănăstiri Bistrița - Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) și Mănăstirea Bistrița (județul Neamț)). --Bătrânul (discuție) 15 februarie 2026 08:09 (EET)

Nici într-un caz Mănăstirea Sihăstria Secului care ar genera încurcături!

Varianta Mănăstirea Sihăstria nu are niciun risc de confuzie fiindcă toate celelalte Sihăstrii au ceva în plus care le deosebește. Nu e aceeași situație ca la Mănăstirea Bistrița. Trebuie unite și aș opta pentru numele Mănăstirea Sihăstria. Just In AR (discuție) 15 februarie 2026 14:53 (EET)

Foarte aproape este Mănăstirea Secu. Ceea ce au în comun este râul (sau pârâul?) Secu. Probabil de aici confuzia. Just In AR (discuție) 15 februarie 2026 12:41 (EET)

Nu. Schitul inițial, la origine, depindea/aparținea de Mănăstirea Secu (alături de schiturile Mănăstirea, Sihla, Nifon, Lipova, Pângărați, Țibucani, Băiceni și Tăciune) și de aceea era cunoscut drept Sihăstria Secului.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 16 februarie 2026 20:58 (EET)

Am unit la Mănăstirea Sihăstria. Voi uni și istoricul. --Donarius (discuție) 15 februarie 2026 15:07 (EET)

Nu s-a putut uni întregul istoric. Vezi și Discuție_Utilizator:Andrei_Stroe#Unire_istoric. Donarius (discuție) 15 februarie 2026 18:34 (EET)

Mai e ceva un pic ciudat și la rubrica Discuție, o redirecționare care duce... nicăieri. Just In AR (discuție) 15 februarie 2026 19:33 (EET)

S-a creat în timpul procesului o buclă, pe care nu am observat-o. Am refăcut. Mulțumesc pentru atenționare. Donarius (discuție) 15 februarie 2026 20:54 (EET)

Imagini la commons

Mă întorc la subiectul ăsta pentru că a apărut c:Commons:Deletion requests/Files in Category:Saint Theodora of Sihla's church at Sihăstria Secului monastery.

1. Dacă înțeleg corect, aceea e o biserică mai nouă din cadrul mănăstirii, care nu e monument istoric? Dacă da, înseamnă că dl. Curcan a făcut o varză epică împingându-și imaginile și mai bine nu le salvez local.
2. Nu găsesc așa, în grabă, nicio informație legată de această biserică și implicit dacă intră sub FoP sau nu.

@Donarius, @Accipiter Gentilis _Q. o părere pe cele 2 probleme de mai sus vă rog?--Strainu (دسستي‎)  23 februarie 2026 16:52 (EET)

Nu am timp acum să detaliez problema, așa că am să mă rezum la esență: FOP ciuciu + biserică nouă și nu numai (e vorba și de alte clădiri din incintă) --> Brassica oleracea maxima--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 23 februarie 2026 17:52 (EET) P.S. Vor urma și alte categorii....

Strainu: Punctul 1 este corect. Se poate observa în această fotografie circulară că biserica nouă și natura moartă din ciment Portland care o înconjoară a fost construită în fața vechii mănăstiri, dar la câteva trepte de beton C25/30 și balustrade de fier forjat mai jos decât ea. Conform acestui articol, biserica nouă a fost finalizată în 2004 (deci nici vorbă de FoP) și, în ciuda părerii contrare a unui neavenit ca mine, „impresionează prin măreția și frumusețea ei”. --Nenea hartia (discuție) 23 februarie 2026 17:57 (EET)

Construcția a început în 1995. Detaliile necesare și suficiente sunt aici.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 23 februarie 2026 18:01 (EET)

Mulțumesc! O să las imaginile în pace până pot să le scot de prin listele de monumente. Strainu (دسستي‎)  23 februarie 2026 18:42 (EET)

Așa este. Eu am prins-o în construcție în anii 1990 și apoi finalizată în anii 2010, deci e o construcție nouă. Împingându-și propriile fotografii, fără să se intereseze măcar care este statutul juridic al drepturilor de autor, Ionel Curcan a făcut un deserviciu celorlalți utilizatori, care au devenit victime colaterale ale politicii de ștergere de pe Commons. Dacă ar fi să salvez pe plan local câteva fotografii, aș alege următoarele trei: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Manastirea_Sihastria_02.JPG, https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Manastirea_Sihastria_Secului,_intr-o_zi_ploioasa..JPG și https://commons.wikimedia.org/wiki/File:M%C4%83n%C4%83stirea_Sih%C4%83stria.jpg. --Donarius (discuție) 23 februarie 2026 18:42 (EET)

Omul trebuie instruit și de asta noi trebuie să ne ocupăm. E cumva .... în firea lucrurilor când există posibilități tehnice consistente precum cele în ziua de azi să torni imagini cu nemiluita, crezând că ai rezolvat cvadratura cercului. Părerea mea e că situația ar trebui privită ca un avertisment general și decât să ignorăm evenimentul plasându-l la raft, mai bine am căuta să vedem cum să procedăm pe viitor. O dronă nu e chiar așa de greu să deții, AI rezolvă multe foto făcute de-a-ncrucișilea ș.a.m.d.

Intenții bune are, dar trebuie un deal între intențiile sale bune, elan, dorința de a ajuta și interesul propriu de promovare comercială, pentru a se încadra în ceea ce s-ar vrea Wikipedia în epoca posibilităților tehnologice actuale.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 23 februarie 2026 19:32 (EET)

Apoziția exprimată printr-un substantiv neizolat de determinat

Conceptul de apoziție ar fi putut schimba perspectiva asupra „femeilor românce” dar nu l-a atins nimeni. Varianta substantiv+adjectiv s-a epuizat în discuția anterioară. Ce mă interesează este situația apoziției (exprimată printr-un substantiv) care nu se desparte de substantivul pe care îl determină. Ca exemplu este dat pe wikipedia, „fluviul Dunărea”, unde Dunărea este o apoziție exprimată printr-un un substantiv (nu adjectiv!).

Când spun Dunăre înțeleg că este un fluviu, așa cum, dacă spun româncă înțeleg că este o femeie. Din punct de vedere semantic apoziția nu oferă o descriere ci adaugă ceva.

Femeia româncă, înaltă și blondă vs. Femeia blondă, înaltă și română (doar am inversat puțin adjectivele) Just In AR (discuție) 15 februarie 2026 20:45 (EET)

Nu ați inversat doar puțin adjectivele, ci odată cu inversarea ați substituit substantivul româncă prin adjectivul română. Tocmai acest gen de confuzii categoriale este provocat de construcțiile de genul „femeii românce”. --Pafsanias (discuție) 15 februarie 2026 21:27 (EET)

Ce am încercat să fac, a fost să compar prima situație în care am subst+subst+2 adjective cu o a doua în care am subst+3 adjective. Dar nu e relevant exemplul ăsta. Încerc să mă mai documentez. Orice sugestie de materiale relevante subiectului, accesibile online, este binevenită.

P.S. Nu mă interesează câtuși de puțin să am dreptate, cu atât mai puțin să o impun cuiva de aici. Spun asta la modul universal valabil, pentru orice discuție de pe orice pagină. Dacă atac ceva, sunt ideile, enunțurile etc. Că mai sunt și excepții, ele nu sunt voluntare și în măsura în care pot, le repar... Just In AR (discuție) 16 februarie 2026 02:42 (EET)

Exemplul nu este relevant, pentru că sună la fel de aiurea și cu substantivul la coadă: Femeia blondă, înaltă și româncă. Tot la fel ar suna și Femeia blondă, înaltă și moscovită, în contrast cu Femeia moscovită, înaltă și blondă – iar aici adjectivul și substantivul coincid (spre deosebire de opoziția română/româncă). Aceasta pentru că ordinea logică a determinațiilor contează, deși gramatical ele sunt echivalente. Dar astfel de exemple artificiale nu demonstrează mai nimic și nu fac decât să complice discuția. Ele nu sunt un argument în favoarea unui pretins atribut substantival apozițional, acolo unde există un adjectiv calificativ consacrat cu această funcție sintactică.

Materiale accesibile online care să se refere direct la acest aspect nu știu dacă veți putea găsi. Părerile unor „experți în lingvistica profesională” pot fi ignorate, iar alte „lecții de gramatică”, deși corecte în principiu, nu au probabil greutatea demonstrativă și autoritatea pe care le căutați. --Pafsanias (discuție) 16 februarie 2026 11:45 (EET)

Am trimis întrebarea „Care este variana corectă sfântă română sau sfântă româncă?” la Institutul de lingvistică și am primit următorul răspuns de la Ana-Maria Barbu, CS I: „Ambele formulări sunt corecte și au aceeași semnificație. Deosebirea între ele este că română este adjectiv (numai când are semnificația limbii române este substantiv) cu semnificația „din România",  iar româncă este substantiv, cu semnificația „femeie de origine sau naționalitate română". Cuvântul româncă nu poate determina decât substantive compatibile cu această semnificație, adică persoane de gen feminin, precum sfântă, femeie, studentă, scriitoare, artistă etc., deci nu se poate spune „origine/naționalitate/delegație româncă", ci „origine/naționalitate/delegație română". Just In AR (discuție) 16 februarie 2026 13:52 (EET)

Opinia doamnei Ana-Maria Barbu ar trebui să fie publicată într-o sursă de încredere verificabilă pentru a putea fi citată și luată în considerare. Din sursele la care am avut acces („Restrictive apposition in Romance languages: Syntactic expansions of a compound pattern”), am înțeles că dânsa are o poziție originală destul de nonconformistă legată de interpretarea structurii N₁–N₂ (N=noun) în gramatica limbilor romanice contemporane. În particular, teza sa se opune interpretărilor anterioare dominante din gramatica și dicționarele limbii române, după care această structură reprezintă o formă de substantiv compus sau de adjectivare și propune tratarea ei ca „apoziție restrictivă”. Totuși, cazul atipic al etnonimelor nu este tratat explicit și el nu pare să se potrivească cu celelalte exemple invocate. --Pafsanias (discuție) 16 februarie 2026 18:52 (EET) P.S. - A se vedea și articolul mai vechi: „Construcțiile substantiv-substantiv. Atributul substantival în nominativ”.

@Pafsanias: Eu nu am folsit TPU sau orice forum, sau orice cale de comunicare bazată pe internet pentru a discuta cu lingvistul meu (și lingvistul meu e lingvist real, angajat, nu amator și nici chiar nici pensionar), și nici nu am de gând să mai discut cu alți lingviști, deși aș putea.

@Just In AR: Sintagma „fluviul Dunării” e complet utilizată utilizabilă fără să pară ciudată:

„Fluviul Dunării e altceva decât Delta Dunării!”, nu:

„Am traversat fluviul Dunării” fără context (ex. întrebare dacă fluviul sau delta a fost traversat(ă) etc.)...

„Femeie româncă” are utilizare tehnic corectă dacă femeie e folosit pentru soție/nevastă, dar o asemenea folosire e foarte ciudată.

Totuși, eu am știut dintotdeauna că Dunării e atribut substantival genitival în „fluviul Dunării”, la fel în „Delta Dunării” (indiferent că acesta e substantiv propriu, dacă mai contează cu ceva). --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 16 februarie 2026 19:59 (EET)

Adică dacă lingvistul e pensionar, poate fi pus pe același nivel cu un amator?--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 16 februarie 2026 20:27 (EET)

Să mă ierte Dumnezeu!

Nu, Doamne ferește...

Trebuia să scriu „chiar nici pensionar”.

A fost un fel e typo, nu că am gândit că e de același nivel :)))

Nu știu dacă să râd sau să-mi dau cu palma în frunte... :))) --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 16 februarie 2026 21:33 (EET)

Exempul cu Fluviul Dunărea l-am luat din articolul Apoziție Just In AR (discuție) 17 februarie 2026 12:16 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Reamintesc aici politica oficială de verificabilitate a proiectului nostru, care nu se aplică doar articolelor, ci și discuțiilor. Puteți solicita în privat opinia oricărui expert și puteți ține seama de ea în conduita dumneavoastră personală, după cum considerați de cuviință. Dacă nu este publicată într-o sursă de încredere însă, ea nu are mai multă autoritate în economia discuției decât argumentele oricărui alt participant și, în special, credibilitatea sa depinde în mod critic de aceea a utilizatorului care o relatează. --Pafsanias (discuție) 17 februarie 2026 20:10 (EET)

În opinia mea aar fi bine ca chestia asta să fie în mod explicit consemnată pe undeva...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 18 februarie 2026 08:09 (EET)

Am spus numele, am precizat instituția, nu am reformulat. Și nici nu vreau sa impun ceva ca normă pe wikipedia. Este o discutie. Iar ce a făcut DMP, că a închis discuția de mai sus e un abuz! Și nu e prima dată când își folosește bâta de administrator cu mine. La cafenea se discută... E ca și cum ai sta de vorbă cu cineva la masă și vine unul, își impune concluziile și-ți stinge becul! Nu consumam substanțe interzise ca să-i pun în pericol localul! Nici nu eram în sala de judecată ca să-și ia morgă de judecător! Dar așa se întâmplă când prinzi gustul puterii, ți se urcă la cap! Unde pot depune cerere så i se retragă drepturile? Just In AR (discuție) 18 februarie 2026 10:35 (EET)

Unde poți depune cerere? De parca nu ai sti...~2026-10790-74 (discuție) 18 februarie 2026 11:36 (EET)

@Just In AR: Cred că m-ați înțeles greșit. Nu doresc să bag pumnul în gura nimănui și nici alți administratori. Mai sus, Vulturul a relatat discuția sa cu un expert „al său” care i-a confirmat corectitudinea celor susținute de el, exact în termenii formulați anterior. Dacă vin și eu și invoc discuțiile pe care le-am avut în ceainăria de pe strada Racoviță cu experții de la Institutul Sextil Pușcariu care îmi dau dreptate, unde ajungem? Rețin ideea dumneavoastră că sintagmele de tipul „femeia româncă” ar putea fi interpretate ca un tip special de apoziție (restrictivă? atribut categorial?), dar mi se pare că nu este decât o încercare de a justifica cu mijloace neortodoxe o greșeală frecventă de limbă. --Pafsanias (discuție) 18 februarie 2026 11:51 (EET)

@Pafsanias Mulțumesc. Mă bucur că ați participat la discuție și vă sunt real recunoscătoare. Nu știu cum reușesc să vă transmit impresia că am o problemă cu dvs. fiindcă niciodată nu am avut nici măcar vreun gând de supărare. Probabil trebuie să mă înscriu la un curs de comunicare... Vă apreciez și când avem păreri diferite. Foarte bine că avem, înseamnă că suntem liberi nu papagali în colivie. Just In AR (discuție) 18 februarie 2026 14:17 (EET)

Întrebarea mi-am pus-o real și mă interesează explicația din spatele răspunsurilor. Poate că greșeala mea a fost să cred că în afară de mine mai interesează pe cineva de aici. Dacă nu există întrebări ci doar certitudini, probabil că nu...

Am ajuns la o pagină de consultanță lingvistică Mi-au răspuns foarte repede pe mail dar nu a fost publicat răspunsul și pe site. Nu am primit alte detalii privitoare la mecanismul gramatical așa încât varianta cu apoziția este explicația găsită de mine. Nu neapărat corectă. O să mai studiez dar chiar nu țin să plictisesc comunitatea wikipedia. Just In AR (discuție) 18 februarie 2026 15:04 (EET)

Nu știu ce să vă spun. După cum vedeți, chiar și atunci când sunt publicate pe https://lingv.ro/consultanta-lingvistica/ răspunsurile nu sunt semnate. Dar, din câte îmi amintesc eu, pagina aceea nu a mai fost actualizată de foarte multă vreme. S-ar putea ca prin e-mail serviciul să fie ceva mai prompt.

Dacă nu doriți să impuneți o normă pe Wikipedia și exprimați doar o opinie personală alternativă, fără să contestați corectitudinea exprimării folosite în construcțiile cu adjectivul „română” pe care le utilizăm (actriță/poetă/sportivă/jurnalistă/activistă română), atunci suntem de acord și nu văd de ce am continua această discuție în contradictoriu. Nici eu nu țin neapărat să vă conving. --Pafsanias (discuție) 18 februarie 2026 16:40 (EET)

@Pafsanias: Nici eu nu țin să conving pe nimeni, voiam doar să mă lămuresc eu cu „sfânta româncă”.

Nici eu nu sunt prea de acord că e atribut apozițional, dar nu am cu ce să-l contrazic pe lingvist.

Și am postat părerea lui doar ca să putem discuta pe baza ei, nu să o impun.

Nu mă interesează că mi s-a dat dreptate.

Experții se pot foarte bine înșela, btw. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 18 februarie 2026 16:44 (EET)

Problema este că nu putem dovedi de unde provine opinia atribuită expertului. Acesta este sensul politicii noastre de verificabilitate a surselor, care este esențială pentru proiect. Iar atunci când opinia este cu totul abracadabrantă, ca aceea despre pleonasm, avem toate motivele să ne îndoim fie de competența, fie de existența acelui expert. --Pafsanias (discuție) 18 februarie 2026 17:28 (EET)

Gramatica Academiei,1966,vol II:p.130 spune că una dintre mai frecvente valori ale unei apoziții este indicarea naționalității și exemplifică cu Ali turcul. Just In AR (discuție) 18 februarie 2026 18:14 (EET)

Chiar nu sesizați nicio diferență între „Ali turcul” și „femeia româncă”? --Pafsanias (discuție) 18 februarie 2026 18:59 (EET)

[editat odată cu Pafsanias] @Pafsanias: Nici nu trebuie să nu se îndoiască nimeni.

Pur și simplu asta mi s-a spus, chiar dacă e cu totul neobișnuit (abracadabrant).

Și da, acesta este sensul, dar eu voiam doar să discut despre părere, nu să zic „e sfântă”.

Discuția anterioară a fost închisă prematur și nu am ajuns decât să deschidem o alta.

Dar dvs. ce argumente aveți când ziceți că nu e pleonasm?

Nu că nu cred (poate nu e, nu trebuie să am dreptate deloc), dar de ce nu e? Sunt curios, sincer. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 18 februarie 2026 18:59 (EET)

Am spus deja mai sus: pentru că cele două noțiuni nu se suprapun. Toate româncele sunt femei, dar nu toate femeile sunt românce. Sfera noțiunii de „femeie” este mai largă decât aceea de „româncă”, iar a doua o precizează și o determină suplimentar pe prima, nu o dublează redundant. Altfel, toate construcțiile cu atribute categoriale ar trebui considerate pleonastice, deoarece termenul general este oricum conținut în cel specific și poate fi suprimat: medic pediatru, luna septembrie și chiar... fluviul Dunărea (nu Dunării!).

Discuția anterioară a fost închisă tocmai la timp pentru a nu permite și alte divagații. --Pafsanias (discuție) 18 februarie 2026 19:43 (EET)

Dunărea!

Aici mi-a scăpat, nu știu cum.

Dar cu Dunării mai e corect?

Dar de ce „fluviul Dunărea”?

Nu e fluviu deja Dunărea?

P.S. Am înțeles argumentele și nu le voi contrazice, le accept și gata, nici nu mai stau să mă gândesc.

Nu e important acum. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 18 februarie 2026 20:44 (EET)

Gramactica modernă nu mai consideră apoziție Fluviul Dunărea ș.a. ci modificator denominativ. Just In AR (discuție) 19 februarie 2026 11:48 (EET)

Statutul acestor construcții binominale este extrem de controversat. De aceea, exemplele cu nume proprii ca „turcul Ali” (=Ali turcul), „domnul Goe”, „popa Tanda”, „mănăstirea Sihăstria” (fie că sunt scrise cu majusculă inițială sau nu), nu reprezintă termeni de comparație adecvați pentru „femeie română/româncă”. A se vedea și articolul „Despre atributul categorial sau falsa apoziție neizolată”. --Pafsanias (discuție) 19 februarie 2026 12:34 (EET)

Am primit din partea doamnei Ana-Maria Barbu de la Institutul de Lingvistică și explicația de ce este corectă varianta femeie româncă: „Sintagma „o femeie româncă" conține ceea ce eu numesc atribut substantival în nominativ, referindu-mă la româncă. În gramaticile mai vechi era considerată apoziție, dar în Gramatica limbii române, 2008, s-ar apropia de modificatorul denominativ (ca Luceafărul din poezia Luceafărul), care însă nu este suficient explicat astfel încât să acopere cu adevărat o sintagmă precum femeie româncă.” Just In AR (discuție) 20 februarie 2026 15:23 (EET)

Tocmai am spus mai înainte că exemplele ca „poezia Luceafărul” nu sunt potrivite pentru această discuție și nu văd de ce trebuie să ne învârtim în cerc în jurul acelorași false probleme. „Femeia româncă” nu este percepută totuși de vorbitori ca „femeia (numită) Românca”, deci denominativ. Nici nu reprezintă un tip de femeie, ca în „motorul Diesel”, sau o marcă locală, ca în „autoturismul Dacia”. Funcția intenționată este clar categorială, la fel ca a atributului adjectival din „femeie română”, prin analogie cu care trebuie judecată. --Pafsanias (discuție) 20 februarie 2026 18:43 (EET)

Păi eu am înțeles că tocmai de aceea a preferat să numească sintagma atribut substantival în nominativ, nu altfel. Just In AR (discuție) 20 februarie 2026 19:48 (EET)

Eu înțeleg că dorește să propună o terminologie nouă pentru construcții binominale de tipul „femeie-obiect”. Acestea sunt tratate de dicționarele mai vechi ca substantive compuse, pe când lingvista pledează pentru independența celui de-al doilea termen. În exemplele tipice, acest substantiv postpus rămâne într-adevăr în cazul nominativ indiferent de flexiunea bazei, la fel ca „(Nom.) fluviul Dunărea → (Gen.) fluviului Dunărea”. Astfel, avem „femeii-obiect”, „femeilor-obiect”, „femeii Scorpion”, „femeilor Scorpion” etc. Aceasta ar justifica denumirea atributului substantival „în nominativ”. Dar „femeie româncă” are o flexiune completă a ambilor termeni: „femeii românce” și nu „femeii româncă”, deci unde este nominativul în al doilea exemplu? Acest acord în gen, număr și caz indică încă o dată că al doilea substantiv este asimilat aici funcțional unui adjectiv. --Pafsanias (discuție) 20 februarie 2026 20:54 (EET)

Și atunci de ce nu mai e valabilă valoarea de apoziție din gramatica veche? A expirat? Just In AR (discuție) 21 februarie 2026 18:25 (EET)

Întrebați-vă interlocutoarea! Sincer, nu cred că interesează pe nimeni aici astfel de „tehnicalități”. Vă propun să avem decența să încetăm din proprie inițiativă această discuție fără finalitate, înainte de a epuiza răbdarea comunității și de a risca o nouă decizie administrativă. --Pafsanias (discuție) 21 februarie 2026 19:49 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Eu prefer în locul expresiei „sfântă româncă” expresia „sfântă a Bisericii Ortodoxe Române”. Știu că expresiile nu sunt chiar identice, dar prima, corectă au ba, nu-mi sună bine. --Turbojet  18 februarie 2026 20:59 (EET)

Cocardă sau rozetă?

Bună ziua. Lucrez la traducerea articolelor Roundel și Cockade din engleză și am o nelămurire legată de termenul românesc corect pentru „roundel”. În dicționare și în uz apar atât „rozetă”, cât și „cocardă”, uneori folosite ca echivalente (în contextul simbolurilor militare). Există cineva familiarizat cu terminologia militară românească care să poată lămuri care termen este corect și ar trebui folosit? Linkuri la câteva dicționare online: cocardă, rozetă, cocardă, rozetă. Mulțumesc. AlexTop26 (discuție) 16 februarie 2026 18:53 (EET)

Și în Dicționar de Aviație Victor Donciu și Eugenia Tașcău spun că însemnul este „cocardă”. „Rondelă” este un fel de piuliță.

În niciun caz Roundel nu este „rozetă”. Uitați-vă cu Google la „Imagini” cu „cocardă”, respectiv „rozetă”.

Înțeleg că vă trebuie două titluri, dar nu există sinonime. Toate propunerile de sinonime făcute de diverse site-uri sunt forțate. Părerea mea este să folosiți „Cocardă” pentru cockade și „cocardă (însemn)” pentru roundel. --Turbojet  16 februarie 2026 21:11 (EET)

Sitenotice și Anonnotice funcționează acum și pe mobil

După cum s-a anunțat în Tech News, mesajele de la MediaWiki:Sitenotice și MediaWiki:Anonnotice apar de acum încolo și pe interfața pentru mobil. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 16 februarie 2026 21:25 (EET)

Info

La Commons a tăbărât un utilizator pe Palatul Regal din București, propunând mai toată categoria spre ștergere. Subcategoriile sunt momentan exceptate. Adevărul este că majoritatea pozelor sunt tehnic atât de proaste că nu prea e nici o pierdere. Absurdul respectării FOP e sesizat și de primul participant la discuție. In fine, dacă doriți să salvați ceva prin copiere la ro.wikipedia, acum e momentul. --Mihai (discuție) 17 februarie 2026 07:49 (EET)

Până nu e anulată limitarea libertății de panoramă în România, nu are sens să avem așteptări de la Commons. Chiar recent am dat de categoria asta și mă întrebam cum de imaginile încă nu au fost șterse. //   Gikü  vorbe  fapte  17 februarie 2026 10:34 (EET)

Am rezolvat cu cele folosite. Cele nefolosite nu pot fi păstrate. Dacă mai apar cazuri, dați de știre, am un robot pentru asta. Strainu (دسستي‎)  17 februarie 2026 21:03 (EET)

Subiecte pentru întâlnirile online

Vă invităm să propuneți subiecte de discuție pentru următoarele întâlniri online organizate de WMROMD. În fiecare primă zi de joi a lunii ne vedem online, începând cu ora 19, pentru a discuta teme de interes pentru comunitate. Puteți nota propunerile pe pagina de întâlniri, la secțiunea Subiecte viitoare. Elena (discuție) 17 februarie 2026 10:42 (EET)

Wikipedia:Pagini de șters/Ritualul înmormântării în cultura populară în spațiul pruto-nistrean

Doresc să (re)aduc în atenția comunității această discuție pentru a putea obține mai multe păreri privitoare la oportunitatea ștergerii sau unirii cu Parastas și/sau Pomană. Vă invit să comentați în pagina respectivă. Strainu (دسستي‎)  19 februarie 2026 23:47 (EET)

Parastasul este o slujbă religioasă oficiată pentru pomenirea morților. Pomana este un dar, danie, ofrandă care se dă după înmormântare sau după parastas, dar o pomană poate fi efectuată și pentru persoane vii (pomană de vii). --GEO (discuție) 20 februarie 2026 14:51 (EET)

OK, dar pagina respectivă conține detalii despre tot procesul. Sugerați să menținem toate cele 3 articole, sau să-l împărțim pe acesta între celelalte 2? Strainu (دسستي‎)  20 februarie 2026 15:04 (EET)

Mai degrabă, tot @Gikü ar fi mai în măsură să verifice cum a fost tratat acest caz de către utilizatorii de la versiunile de limbi slave ale Wikipediei, aceștia fiind mai apropiați de spațiul creștinismului răsăritean. --GEO (discuție) 20 februarie 2026 15:33 (EET)

Pe bune?!

Să trec la perle răspunsul ăsta? Să încep să râd, să plâng... Just In AR (discuție) 20 februarie 2026 18:00 (EET)

Creștinii răsăriteni sunt ortodocșii... Just In AR (discuție) 20 februarie 2026 19:40 (EET)

Elevul dat nu a scris în alte limbi, sau dacă a scris s-a șters tot și nu pot vizualiza. Eu nu iau acest articol în serios tocmai pentru că e o temă pentru acasă scrisă ca atare în cadrul unui proiect făcut pentru bifă... //   Gikü  vorbe  fapte  20 februarie 2026 20:01 (EET)

Articolul Parastas este unul teologic ce merită păstrat, dar aș scoate partea cu Filmul care nu e reprezentativă pentru subiect (nici pe departe documentar cum se pretinde!). Nu l-aș amesteca cu articolul Pomana care așa cum e făcut e un sincretism de datini și obiceiuri păgâne pe un fond creștin. Iar Litia e un alt subiect. Just In AR (discuție) 20 februarie 2026 18:43 (EET)

Am observat că la ukwiki subiectul este prezentat în cadrul acestui articol, iar la ruwiki este inclus aici. --GEO (discuție) 20 februarie 2026 18:56 (EET)

Wikidata pentru Înmormântare este Burial (ritual act of placing a dead person into the ground) dar ar putea fi și Funeral (ceremony for a person who has died), care lipsește în română, dar avem în schimb Ritualul înmormântării în spațiul pruto-nistrean pe care cred că l-am putea redenumi în Ritualul înmormânării și păstra eventual ca subcapitol, al acestui articol pe care l-am putea conecta la Q201676. Ce ziceți? Just In AR (discuție) 21 februarie 2026 18:04 (EET)

Înmormântarea este numai unul din tipurile posibile de ritualuri funerare. Să nu impunem un punct de vedere particular asupra subiectului, chiar dacă el pare să fie cel privilegiat pe plan local. --Pafsanias (discuție) 21 februarie 2026 20:13 (EET)

Ce recuperăm când recuperăm?

La Wikipedia:Pagini de recuperat/Nicolae Spirescu colegul @Pafsanias a ridicat o problemă interesantă: când se recuperează un articol, de obicei se recuperează întregul istoric, posibil cu mai multe versiuni șterse de-a lungul anilor. Recunosc că până acum nu m-am gândit la asta, ci am recuperat și eu pagina cu totul pentru că e mai simplu. Totuși, soluția asta nu e corectă, pentru că riscăm să recuperăm și versiuni șterse anterior pentru obscenități, vandalisme, atacuri, copyvio etc.

Din câte îmi dau seama nu există o soluție simplă pentru a grupa versiunile după ștergeri sau măcar de a identifica versiuni care au fost ascunse în trecut. Cum am putea proceda pentru a evita să recuperăm toate mizeriile din istoricul unor articole recuperate după discuție fără a încărca inutil administratorii? Strainu (دسستي‎)  20 februarie 2026 14:54 (EET)

Persoanele care au solicitat recuperarea ar trebui să revizuiască articolul, deci se poate recupera doar ultima versiune.Profesorul Blazat 27 februarie 2026 20:40 (EET)

Despre articolele traduse automat

Cunosc faptul că această temă s-a mai dezbătut intens aici, însă aș dori să o readuc în atenție, întrucât, după corectarea a ~80–90 de articole din categoria „articole traduse automat”, încep să am o ușoară criză existențială filologică.

Nu vorbim doar despre stil stângaci, ci despre traduceri brute, halucinante, inteligibile, rămase neschimbate ani de zile (unele încă din 2014), cu o română clar calchiată din engleză. Exemple de formulări întâlnite:

• „Demografice, de Servicii a absorbit SGF”
• „a jucat cartea cu precizie”
• „Seriala a început o eră complet nouă”
• „un unar fără abilități speciale”
• construcții de tip „a fost protagonistul lui X” în loc de „a jucat alături de”

(Pe lângă cele listate la perle… Wikipedia:Perle), demne de expus la AȘA NU. Obiectiv, unele formulări sunt de-a dreptul absurde și greu de parcurs pentru un cititor obișnuit.

Deși personal am contribuit, fără a cunoaște pe deplin principiile de bază ale proiectului în trecut (acum câțiva ani), am încercat ulterior să corectez acest tip de conținut. Google Translate s-a îmbunătățit, dar încă nu este suficient. Există și DeepL, însă produce frecvent română calchiată și lasă atât de multe legături roșii încât devine dificil de urmărit chiar și pentru un editor experimentat. Cel mai bine, se traduce manual, cum se făcea în trecut pe hârtie…acum 200 de ani.

Menționez și că am folosit o unealtă automată pentru corectarea acestora — altfel, corectarea manuală integrală ar fi fost o muncă de Sisif pe termen aproape geologic și destul de obositoare psihic (probabil ar fi rămas neterminate până la următoarea eră geologică a Pământului). Chiar și cu ajutor automat, corectarea a durat deja aproximativ 2 zile, iar categoria încă mai conține aproximativ 70 de articole necorectate.

Poate ar fi utilă o revizuire a acestei categorii, pe lângă etichetarea consecventă a articolelor care prezintă urme de traducere automată (multe par să fi rămas neetichetate). De exemplu, am întâlnit și articole neetichetate, precum INSEE.

Pe lângă acest aspect, mă întreb în ce măsură astfel de formulări afectează credibilitatea ro.wp în mediul academic, dacă nu cumva deja o afectează. Un utilizator obișnuit sau chiar un doctorand nu va sta să rescrie integral un articol plin de romengleză și calcuri, pierzând ore întregi verificând legături, formate și sensuri, doar pentru a aduce textul la un nivel acceptabil. Și este posibil ca eventual numărul de cititori al acestui proiect să scadă. Wikiminds34 (discuție) 20 februarie 2026 23:33 (EET)

Un utilizator obișnuit nu va citi integral un articol. 70%+ din cititorii noștri sunt pe mobil, iar 60% dintre ei (42% din total) nu deschid vreo secțiune, iar 20% deschid o singură secțiune (ref). În plus, multora (greu de spus câți...) li se par exprimări absolut normale.

Fără să minimizez importanța unei exprimări îngrijite, fiecare mai (re)descoperim din când în când câte o categorie din asta de mentenanță și suntem oripilați de ce găsim acolo. Niciuna dintre ele nu formează singură imaginea Wikipediei, ci toate împreună și toate ar merita atenție. Puteți fi sigur că orice editare de acolo nu e timp pierdut, însă trebuie să aveți înțelegere și pentru colegii care aleg să facă mentenanță în alt fel. Strainu (دسستي‎)  21 februarie 2026 00:10 (EET)

Apel organizatori

Bună! Chiar dacă sunt membru Wikimedians of Romania and Moldova User Group, când am citit raportul pe evenimente organizate în 2025 am rămas cu gura căscată cât sunt de multe. Le reproduc în tabelul de mai jos.

Fac apel la organizatori! Puteți alege unul sau mai multe proiecte la care puteți revendica procesul de organizare sau cel puțin pune umărul. Ele sunt din diferite domenii, de diferit format, anvergură și vechime, deci cred că se găsește ceva pentru fiecare.

Campanie	Statistici pentru 2025
	Nr. de evenimente	Nr. de participanți	Nr. de pagini dezvoltate
1lib1ref	12	119	3375
1lib1ref, ediția de vară	3	26	799
Wikimărțișor	4	93	3032
Ziua Internațională a Romilor	3	41	339
Cartea și cititorul ei	1	22	176
WikiSeniors	7	71	777
Concursul de scriere	1	19	26
CEE Spring	1	12	522
Ziua Internațională a Refugiaților	1	20	207
Luna francofoniei	1	10	47
Wiki Loves Film	2	42	599
Săptămâna accesului deschis	3	63	192
WikiLex	2	45	350
Wiki Science Competition	1	31
Ziua Wikipedia de Crăciun	1	10	54

Majoritatea campaniilor sunt online și sunt despre scrierea articolelor, așadar rolul organizatorului mai întotdeauna se rezumă la pregătirea paginii concursului, anunțarea desfășurării lui, monitorizarea activității participanților, evaluarea rezultatelor și, după caz, premierea.

Veți observa că, cel puțin în 2025, majoritatea au fost organizate de Elena Ancu Damian, alte câteva de Poematica, Accipiter Gentilis Q. și eu. Astfel, acestea sunt persoanele la care puteți veni cu întrebări și, sperăm noi, cu propunerea de a colabora sau chiar de a prelua organizarea. Mulțumesc! //   Gikü  vorbe  fapte  21 februarie 2026 20:14 (EET)

Adaug, pentru că am uitat, dar e important: nu ne rezumăm doar la aceste campanii, sunt binevenite orice alte idei de proiecte noi sau revigorarea proiectelor vechi precum Asian Month! //   Gikü  vorbe  fapte  22 februarie 2026 17:37 (EET)

Direct spus: nu doresc să am vreo legătură cu subiectele în cauză și nici să mă amestece cineva în ele. Feel free to do anything else you want. Mulțumesc.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 22 februarie 2026 00:12 (EET)

Nu am mai organizat WAM 2023 pentru că, mai ales după ediția din 2022, mi s-a părut că WAM își cam atinsese limitele și apogeul la ro.wp. În plus, nu s-au mai distribuit deloc cărți poștale fizice, ceea ce a scăzut din farmecul evenimentului. Însă înțeleg că în ediția din 2025, tradiția de a trimite cărți poștale fizice a fost reluată, iar acum sunt admise nu doar articole nou-create, ci și articole deja existente care au fost extinse semnificativ (cf. aici), ceea ce ar lărgi orizonturile și ar minimiza accentul pe numărul de articole. Așadar, aș fi dispus să ajut la organizarea unei ediții de WAM pentru anul acesta (și eventual și la African Month, American Month și Oceanian Month). --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 22 februarie 2026 19:56 (EET)

@Dimitrie569 anul trecut spuneați că v-ar interesa și pe dvs. aceste concursuri.

Am făcut un grafic cu toate proiectele de care știm pentru anul acesta.

Strainu (دسستي‎)  24 februarie 2026 09:37 (EET)

Interviu pentru Scena9

Am primit la otrs un mesaj al unui ziarist de la publicația Scena9 care scrie un articol despre aniversarea de 25 de ani a Wikipediei și dorește să discute cu wikipedisti. Dacă e cineva interesat, va rog să-mi dați de știre. Strainu (دسستي‎)  22 februarie 2026 10:08 (EET)

Oameni în viață?

Eu înclin să cred că marioneta care este acționată de un păpușar de la teatrul de păpuși nu poate fi vie, nici dacă ar fi păpușă voodoo.
Acum, vin cu o întrebare: toți vTuberii, care presupun că sunt personaje fictive, din realitata virtuală, fac parte din categoria oamenilor în viață sau sunt vii numai vTuberii virtuali din Japonia? --GEO (discuție) 23 februarie 2026 17:59 (EET)

Da, fac parte din categoria oamenilor în viață. Implicit, un articol despre un VTuber relatează atât despre avatar, cât și despre persoana din spatele avatarului, care este om în viață atât timp cât nu a decedat. O paralelă poate fi trasă cu muzicienii care evoluează sub un alter ego, precum Daft Punk sau alte exemple aici. Dar nu numai muzicieni. //   Gikü  vorbe  fapte  23 februarie 2026 18:24 (EET)

Va fi cam complicat de aflat de la starea civilă care robot mecanic, artificial, fictiv sau asistent virtual mai este viu și care dintre aceștia a încetat din viață. @Asybaris01 deja ne-a avertizat că ne așteaptă timpuri urâte. --GEO (discuție) 23 februarie 2026 19:55 (EET)

cam asa arata viitorul... ...Asybaris^aport 24 februarie 2026 21:31 (EET)

Eu aștept cu interes ziua în care hologramele utilizatorilor virtuali vor discuta la Cafenea dacă mai trebuie acceptată înregistrarea utilizatorilor umani pe Wikipedia și dacă Universal Code of Conduct consideră că este politically correct să fie folosită expresia jignitoare că „a greși este omenesc”. --Pafsanias (discuție) 25 februarie 2026 12:05 (EET)

Or fi jumătate oameni și jumătate fiare, dar să știm și noi anul nașterii. --GEO (discuție) 25 februarie 2026 13:18 (EET)

Wikimărțișor 2026

Pentru că e luna martie, dar nu doar acum, ne dorim să oferim recunoaștere femeilor remarcabile din România și Republica Moldova. Wikimărțișor 2026, campania anuală organizată de WMROMD, a ajuns la a patra ediție și de la an la an învățăm tot mai mult unii de la alții. Până pe 15 martie puteți oferi în dar un #wikimartisor. Regulile de participare, sfaturi, sugestii, precum și premiile oferite sunt menționate pe pagina campaniei. Spor la editat! Elena (discuție) 24 februarie 2026 16:38 (EET)

Banner Wikimărțișor 2026

Bună dimineața, wikipediști!
Vreau să știți că bannerul Wikimărțișor 2026, cam incomodează modul de lucru, mai ales pentru modul mobil. Pe modul desktop nu prea întâmpini probleme, dar acel banner pe mobil, poate incomoda utilizatorii care fac editări pe telefoane. Rog pe cineva care se pricepe să rezolve măcar un pic problema cu bannerul, ca să nu mai incomodeze pe mobil. Eu nu zic să dispară, dar măcar să fie așezat într-o rezoluție mai bună pentru mobil și pentru desktop

Vă mulțumesc! Alessio (discuție) 25 februarie 2026 10:11 (EET)

Ce probleme sunt? Pe telefonul meu nu e deloc intruziv și nu apare deloc în modul editare.

@Paloi Sciurala ai idee dacă se poate ascunde sitenotice de pe mobil? Nu văd niciun link ca pe desktop... Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2026 10:19 (EET)

Prima problemă pe care o simt ar fi că incomodează modul de editare. Adică dau cu degetele pe ecran și se vede mare bannerul, și alb pe margini. Alessio (discuție) 25 februarie 2026 10:22 (EET)

Fă un screenshot te rog. La mine nu apare bannerul deloc în modul de editare pe mobil. Poți încerca să intri în modul desktop și să ascunzi Sitenotice de la legătura "[ascunde]" și apoi înapoi pe mobil. Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2026 11:30 (EET)

Mesajele de la Sitentoice și Anonnotice pot fi ascunse pe mobil adăugând #siteNotice { display: none; } la MediaWiki:Minerva.css, potrivit m:Tech/News/2026/08. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 25 februarie 2026 18:00 (EET)

Respectiv Special:MyPage/minerva.css pwntru dezactivare individuala, i guess. Strainu (دسستي‎)  1 martie 2026 14:28 (EET)

Încerc eu. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 1 martie 2026 14:31 (EET)

Cu succes. Rezolvat problema la mine. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 1 martie 2026 14:54 (EET)

Sigur. Afișez aici

Alessio (discuție) 25 februarie 2026 11:32 (EET)

A făcut @Valentin JJ. o modificare, poți verifica te rog dacă acum e OK? Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2026 11:53 (EET)

E ok. Mulțumesc! Mă scuzați de deranj Alessio (discuție) 25 februarie 2026 11:54 (EET)

@Strainu: Mie-mi face la fel, și acum, de atunci.

M-am trezit că dau clic pe el doar cât să verific Pagini urmărite! --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 28 februarie 2026 22:27 (EET)

Ce telefon? Și fă un screenshot te rog. Strainu (دسستي‎)  28 februarie 2026 22:36 (EET)

Scuze de delay! ;)

Am un telefon... obișnuit, comun, nu la EOL, cu Android... actualizat la zi.

Sunt pe un browser comun, cu Chromium...

Banner-ul mi se afișează mare sus, ca la Alessio, nu apare în modul de editare, dar parcă apărea (nu mai sunt sigur...) înainte de intervenție.

Nu e nevoie neapărat de screenshot, e la fel.

Dacă vrei screenshot, eu îl decupez oricum să nu mă dau în vileag cu ce device exact folosesc (se vede prin rezoluție), deci nu e mai de ajutor decât ce am spus acum. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 1 martie 2026 14:07 (EET)

Bine Alessio (discuție) 1 martie 2026 14:17 (EET)

Ai aici instrucțiuni despre cum se raportează un bug bun. Nu mă voi juca de-a ghicitul aici. Strainu (دسستي‎)  1 martie 2026 14:19 (EET)

Archive.is

Enwiki a decis să blacklisteze archive.is datorită unor bănuieli că ar folosi calculatoarele utilizatorilor pentru atacuri DDoS și pentru că ar fi modificat arhivele. Nu am citit întreaga discuție, însă dovezile par solide. Noi avem aproximativ 3500 de linkuri. Propun să preluăm și noi blocarea prin:

1. adăugarea archive.is și archive.ph la MediaWiki:Spam-blacklist (dacă nu vor fi adăugate la lista globală)
2. înlocuirea celor 3500 de legături cu alte servicii de arhivare
3. dezactivarea gadgetului ce folosea acest site.

Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2026 12:33 (EET)

Nu putem în niciun caz să trimitem utilizatorii la site-uri care conțin malware de orice formă. De acord cu blocarea și eliminarea legăturilor.  —Andrei^discuție 25 februarie 2026 14:59 (EET)

De acord. --Pafsanias (discuție) 25 februarie 2026 17:08 (EET)

De acord cu 1 și 3. La 2 care e strategia? //   Gikü  vorbe  fapte  25 februarie 2026 17:12 (EET)

Cu mânuțele-astea două [sute]... Strainu (دسستي‎)  25 februarie 2026 21:04 (EET)

Pentru. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții) 25 februarie 2026 18:12 (EET)

Am vrut să rulez un robot pentru înlocuiri la pct 2, insa din pacate web archive e semnificativ mai slab. Așa că am adaptat repede un site făcut pentru enwiki unde puteți face fiecare înlocuiri cu mouse-ul: https://strainu.github.io/wikipedia-archive-today-detector/

Nu-l voi traduce, e prea complicat de găsit toate textele prin codul sursă, însă instrucțiunile sunt simple:

1. Căutați un articol sau o categorie
2. Pentru fiecare articol cu un link către Wayback machine, clic pe link
3. La 5 secunde după ce ați intrat pe link și ați confirmat că merge puteți apăsa pe "Verified?" ceea ce îl va pun în coada de înlocuiri.
4. La sfârsit clic pe "Push verified archives to Wikipedia" și se va deschide editorul sursă.

Exemplu: Italia.--Strainu (دسستي‎)  27 februarie 2026 00:56 (EET)

Constatare: URL-ul care nu mai este agreat s-a înlocuit cu acesta: url=http://web.archive.org/.
Întrebare: De ce nu se înlocuiește direct cu url=https://web.archive.org/? --GEO (discuție) 28 februarie 2026 23:10 (EET)

Pentru că înainte de a înlocui URL trebuie să identificăm timestampul arhivei pe Webarchive – ex. 20160412175255 – care nu e același cu cel de pe archive.is. //   Gikü  vorbe  fapte  1 martie 2026 00:02 (EET)

Desfășor puțin (preluat de aici):

• https://web.archive.org/*/<URL> ne afișează lista de versiuni arhivate ale paginii de la adresa <URL>, dacă ele există (exemplu)
• https://web.archive.org/web/<URL> ne dă cea mai recentă versiune arhivată a paginii de la adresa <URL>, dacă ea există (exemplu)
• https://web.archive.org/web/1000/<URL> ne dă cea mai veche versiune arhivată a paginii de la adresa <URL>, dacă ea există (exemplu)

Motivul pentru care niciuna dintre aceste scurtături utile nu poate fi utilizată la înlocuirea automată a archive.is cu Webarchive este că, în mod ideal, este necesar să căutăm care arhivă de pe Webarchive e cea mai apropiată cronologic de cea de pe archive.is din articol. O versiune întocmai echivalentă s-ar putea să nu existe. //   Gikü  vorbe  fapte  1 martie 2026 00:18 (EET)

Ce zice GEO merge teoretic și am încercat asta la Ucraina. Tot din aceeași sursă: [https://web.archive.org/web/YYYYMMDDhhmmss/<URL>] returns a specific document whose URL matches the target URL and whose archive date most closely matches the date specified in the format YYYYMMDDhhmmss.

Problema e că rezultatul nu e întotdeauna cel scontat: în Regnul Animalia, URL-ul [2] te duce la o versiune din 2018 care arată total altfel; mai grav, în Italia, URL-ul [3] duce la o versiune din 2019 în care ai un mesaj de eroare GDPR și nu vezi articolul. De asta am renunțat la robot. Strainu (دسستي‎)  1 martie 2026 01:15 (EET)

Iar [4] nu trece de paywall, spre deosebire de AT.--Strainu (دسستي‎)  1 martie 2026 01:21 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Pentru.--Kun Kipcsak (discuție) 27 februarie 2026 13:39 (EET)

Ce facem în cazurile în care nu poate fi găsită o arhivă alternativă echivalentă pe Wayback Machine? Ștergem? --Pafsanias (discuție) 28 februarie 2026 00:51 (EET)

Este vorba despre archive.is, nu wayback.archive.org. Sunt două arhivatoare diferite. Ultimul este cel original, gigantic, susținut prin donații precum Wikipedia și este afectat de atacuri cibernetice sau acționări în judecată... --Kun Kipcsak (discuție) 28 februarie 2026 16:48 (EET)

Ideea era ca versiunile arhivate pe archive.is să fie înlocuite cu echivalentele lor de pe Wayback Machine, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. --Pafsanias (discuție) 28 februarie 2026 16:53 (EET)

Abia acum am înțeles, din cauza oboselii... Da, m-am gândit și eu la problema asta de pe vremea când era la primul blacklist. Nu am găsit un răspuns.--Kun Kipcsak (discuție) 28 februarie 2026 17:17 (EET)

Am putea încerca să ștergem și apoi să punem @InternetArchiveBot să ruleze pe pagină. Dar ar trebui automatizat cumva... Strainu (دسستي‎)  28 februarie 2026 22:38 (EET)

Uneori, în același articol a putut fi găsit un înlocuitor pentru o arhivă, dar nu și pentru a doua, care a rămas mai departe în pagină (Comitatul Burlington, New Jersey). La Irkutsk, deși au fost găsite alternative pentru toate cele trei arhive, numai una a fost înlocuită automat, pe celelalte două a trebuit să le înlocuiesc manual. --Pafsanias (discuție) 28 februarie 2026 23:24 (EET)

Terminologia, iar...

Utilizatorul Alex11199 r insistă cu poziția sa. Deoarece chestiunea nu este de fapt o dispută între mine și el, ci este vorba de percepția asupra Wikipediei, care interesează comunitatea, îi răspund aici. Ce voi spune se referă strict la denumirile noțiunilor studiate în învățământul din România, deci nu este vorba de a generaliza la alte tipuri de articole.

Academia Khan este un proiect al cărui scop principal a fost furnizarea de material didactic liber comunităților care nu-și permit altceva, sau nu au o cultură științifică dezvoltată. Pentru aceștia este ideal ca terminologia din aceste materiale să fie cea din limba engleză sau o traducere literală a terminologiei din limba engleză, limbă folosită în majoritatea comunicatelor științifice, totodată limba în care se găsește cea mai bogată bibliografie. Însă comunitatea din România nu se află în situația respectivă, sunt peste 150 de ani de când au fost înființate Școala de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură și Academia Mihăileană.

Unul dintre scopurile principale ale wikipediilor în diverse limbi este conservarea specificului limbilor respective. Învățământul din România este încadrat cu cadre didactice calificate și licențiate pentru a preda aceste noțiuni. Aceștia folosesc o anumită terminologie, uzuală în limba română. În aceste condiții, de ce am vrea să contestăm calificarea acestora? De ce ar trebui să dăm credit unor persoane care traduc literal noțiunile respective din limba engleză, traduceri care nu sunt uzuale în corpul didactic din România? Doar pentru a crea confuzie între elevi și studenți și a susține site-urile acestor persoane?

Utilizatorul pretinde că dacă găsește diverse cuvinte pe diverse site-uri, acestea sunt de același nivel științific cu sursele academice românești și că aici, pe Wikipedia, el întâmpină o simplă obstrucție, care ține eventual de proceduri și aprobări. Poziția mea este că este vorba de principii. Turbojet  25 februarie 2026 12:47 (EET)

Ai înțeles mesajul greșit.

Eu voiam doar să mi se clarifice dacă pentru acei doi termeni aveam nevoie teoretic de aprobare. Atât te-am întrebat.

Nu am cerut nimic altceva să faci cu ele.

Și cu chestia cu pagina Velocitate, te-am întrebat dacă vrei să o ștergi sau nu, pentru că în punctul ăsta nu are rost.

Dacă chiar vrei să avem o discuție despre site-urile puse de mine, putem dar acum chiar nu am chef Alex11199 r (discuție) 25 februarie 2026 13:39 (EET)

Tehnic, în virtutea lui WP:FC, nu ar trebui. Dar în momentul în care întâmpini opoziție la schimbări, trebuie căutat consensul, iar în cazul tău ar fi înțelept să cauți consensul explicit, pentru că aproape toate modificările tale la terminologie au fost anulate.

A scrie o enciclopedie necesită și o minimă competență în domeniile respective. Ești sigur că o ai? Nu vorbesc doar de velocitate acum. Ai încercat recent să schimbi reuniune cu uniune – un termen care se învață la matematica de a V-a și e folosit pe scară largă în matematică la toate clasele de gimnaziu și liceu, nu vorbesc de orice fel de matematică avansată. Dacă nu ai făcut studiile în limba română, în România sau Moldova, probabil ar fi o idee bună să dai credit celorlalți care cunosc terminologia predată în școlile de limbă română; și, mai ales, să întrebi înainte să faci schimbări majore.  —Andrei^discuție 25 februarie 2026 15:19 (EET)

Bine înțeles că fact studiile în România, am 100% habar de ce e aici.

Dar nu prea vreau să îmi justific alegerile care le-am făcut, chiar dacă presupun că ai dori (din ce mi-ai scris), oricum concluziile mele ajung la 0, nu are rost să vă mai zic nimic. Doar că userul Acciptier Gentilis Q. nu trebuie să fie atât de irascibil cu mine, la fel ca și Turbojet.

Dacă chiar vreți să va dau argumente, eu dau, dar daca 99.9% se ajunge la concluzia ce un mare NU, nu are rost să mai zic nimic.

Numai bine la voi. Alex11199 r (discuție) 25 februarie 2026 16:08 (EET)

scuze...fac* autocorector Alex11199 r (discuție) 25 februarie 2026 16:08 (EET)

Din manifestările editorului respectiv rezultă că, acesta dorește promovarea unor siteuri anume pe care le tot susține.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 25 februarie 2026 15:41 (EET)

Încă mai prezum WP:BC. De cele mai multe ori, greșelile nu provin din rea intenție. —Andrei^discuție 25 februarie 2026 15:43 (EET)

În acest caz sunt de părere că nu ar mai trebui pierdut timpul tuturor cu el în ideea respectării iluzorii a unor principii, în condițiile în care editorul în cauză intră cu picioarele încălțate în sufragerie și se suie cu bocancii pe canapea, în mod repetat. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 25 februarie 2026 15:46 (EET)

Un utilizator care are sub 14 pagini modificate și sub 3 luni de experiență nu ar trebui să fie blocat, dar deja este tradiția Wikipediei „capturate”. Astfel de noțiuni sunt definite în ISO 80000-3. Viteza este $v={\frac {s}{t}}$, iar viteza vectorială este ${\vec {v}}={\frac {d{\vec {r}}}{dt}}$ (echivalentul lui „velocity” sau „vecteur vitesse”). Profesorul Blazat 28 februarie 2026 02:10 (EET)

Utilizatorul a fost blocat pentru o perioadă de 24 de ore pentru încălcarea regulii celor trei reveniri. Ar mai fi fost și alte considerente, ca încălcarea modului civilizat și atacurile la persoană, dar nu au fost luate în calcul. Regulile se aplică tuturor utilizatorilor, indiferent de numărul de pagini modificate și lunile de experiență. Un utilizator cu atâția ani de vechime și atâtea conturi anterioare folosite în conflict cu Wikipedia „capturată” ar trebui să știe acest lucru. --Pafsanias (discuție) 28 februarie 2026 09:07 (EET)

Eu înțeleg ce zici.

Dar e nevoie de aprobare ca să puteam face cuvântul ,,velocitate" să apară măcar o dată în Viteză. Sau cu ,,curentul direct". Alex11199 r (discuție) 28 februarie 2026 09:33 (EET)

De ce să apară? Ca wikipedia în limba română să preia niște calcuri englezești care nu se folosesc în învățământul românesc?

Sfatul meu este să revizuiți toate traducerile din Academia Knan, astfel încât să se alinieze terminologiei uzuale în limba română. Ce vreți, ca elevii să primească „4” la școală pentru că au „învățat” greșit de pe youtube, în loc să învețe corect din manualele aprobate? Căci profesorii așa vor spune: „greșit”, nu îi vor mângâia protector pe cap pe cei care-i contrazic. --Turbojet  28 februarie 2026 17:29 (EET)

Eu nu vreau ceartă, și pe lângă asta, nici nu vreau să mai vorbesc despre tema asta.

Dar văd că tu însiști să faci fel și fel de atacuri și să îți verși nervii prin ceea ce scrii.

Dacă tu înțelegi gresit acest comentariu ca și alte precedente, practic tu vorbesti cu pereții. Ți-am spus frumos și din primul mesaj din tema asta ce ai pus în Cafenea destul de clar ca eu nu mai vorbesc despre tema asta. Dacă vrei, poți să te tot contrazici cu Profesorul Blazat sau alții, pe mine nu mă interesează. Zi frumoasă în continuare Alex11199 r (discuție) 28 februarie 2026 18:16 (EET)

Întâlnirea comunității din martie 2026

Inteligența Artificială pe Wikipedia: amenințare sau unealtă utilă? Vă invităm la întâlnirea lunară a editorilor Wikipedia în limba română! Joi, 5 martie 2026, de la ora 19:00, ne dăm întâlnire online pentru a discuta un subiect de actualitate alături de un invitat special: Stephan Condurachis. În intervenția sa, va aborda inteligența artificială ca unealtă de lucru pentru editori, propunând o perspectivă echilibrată: „dediabolizarea” IA și modul în care o putem integra lucid în procesul de documentare și redactare; un semnal de alarmă necesar privind limitele, riscurile și responsabilitatea utilizării acestor instrumente. Întâlnirea se adresează tuturor editorilor – fie că sunteți la primele contribuții sau aveți ani de experiență în spate. Vă așteptăm la o conversație deschisă despre competență, responsabilitate și viitorul colaborării dintre oameni și IA în enciclopedia liberă! Link de conectare pe pagina de întâlniri online. Elena (discuție) 26 februarie 2026 14:55 (EET)

Libertate de panoramă, punct de vedere oficial

Am trimis o petiție Ministerului Culturii, prin care le-am cerut să introducă un proiect de lege care să permită libertate de panoramă.

Au răspuns: pagina 1, pagina 2.

(Știu, subiectul e mai degrabă pentru Commons, dar acolo s-ar rătăci, nu ar înțelege prea mulți contextul, etc. Plus că afectează și Wikipedia, măcar indirect.)

Păreri? — Biruitorul (discuție) 2 martie 2026 23:57 (EET)

Arta tautologiei. Puteți posta vă rog și textul petiției?

Ultimul paragraf (Propunerea va fi reținută...) se traduce din limbaj diplomatic în română cu „noapte bună”. Ar trebui să trimitem impulsuri către cât mai mulți stakeholderi. Și cu exemple concrete, ușor de înțeles, în genul: „Știi că fotografierea catedralei din Timișoara/interiorului Camerei Deputaților/Mănăstirii cutare e ilegală din cauza unui paragraf absurd din lege?” --Mihai (discuție) 3 martie 2026 01:19 (EET)

Stakeholderi: asociațiile arhitecților care evident că nu fac uz de restricția legală / comisiile de cultură.

Poate trebuie coborât nivelul la ce înțelege politica românească, contradicții simple. Poate iapa înțelege bine dacă se bate șaua că în timp ce Burebista, Menumorut și Eminescu sunt șterși pe bandă rulantă, în schimb în Ungaria patrimoniul nu are impedimentul ăsta absurd. --Mihai (discuție) 3 martie 2026 01:29 (EET)

Da, am inclus textul petiției dedesubt (destinatar: registratura at cultura punct ro), și da, ar fi bine să existe mai multă gălăgie pe acest subiect.

SOLICITARE Legea 544/2001

Către Ministerul Culturii

Stimate domnule:

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Doresc ca instituția dumneavoastră să ia în calcul un proiect de lege privind modificarea legii 8/1996, prin tăierea ultimei părți din art. 35(f): “în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale”.

Motivul este fiindcă aș dori ca România să aiba libertate de panoramă (https://en.wikipedia.org/wiki/Freedom_of_panorama), astfel intrând în rând cu majoritatea țărilor europene.

În prezent, avem o situație cel puțin curioasă. De exemplu, toate pozele cu catedrala ortodoxă din Cluj-Napoca sunt șterse de pe Wikimedia Commons (https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:Deletion_requests/Files_in_Category:Cluj-Napoca_Orthodox_Cathedral), și vor rămâne șterse până în 2032, pentru că unul dintre arhitecți a murit la 1961, iar edificul încă este protejat sub drepturile de autor. Mai nou, s-a propus ștergerea fotografiilor cu fostul Palat Regal din București, până în 2044: https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:Deletion_requests/Files_in_Category:Royal_Palace,_Bucharest.

Sau, de exemplu, un fotograf nu poate comercializa, fără aprobare din partea urmașilor, o poză cu Arcul de Triumf din București (1922, arhitect decedat 1965) până în 2036. Nu mai vorbim de Palatul Parlamentului, arhitect decedat în 2013, deci protecție până în 2084.

Exemplele pot continua, dar ideea este clară: România ar trebui să își alinieze legile cu țări precum Germania, Spania, Belgia, Austria, Polonia, ba chiar Republica Moldova sau Albania, astfel încurajând libertatea și creativitatea artiștilor sau fotografilor, totodată respectând drepturile arhitecților originali.

Doresc ca informațiile solicitate să îmi fie furnizate, în format electronic, la următoarea adresă de e-mail: x at yahoo punct com

Vă mulțumesc pentru solicitudine,

—- —-

Adresa e-mail: x at yahoo punct com — Biruitorul (discuție) 3 martie 2026 09:25 (EET)

Eu nu aș bate șaua pe iapa lui Menumorut, ca să nu se întoarcă argumentul bumerang împotriva cererii legitime. Sunt de acord cu ideea mobilizării stakeholderilor. Cred că s-a mai încercat anterior. Mă înșel? --Pafsanias (discuție) 3 martie 2026 09:38 (EET)

Ce am înțeles eu de prin instructaje, în calitate de voluntar VRT.

Exact cum se spune în răspuns, fiecare țară este liberă să facă cum vrea. De exemplu, ce știu eu este că țările cu bogate obiective turistice la vedere (Franța, Italia, Grecia) restricționează libertatea de panoramă. Ba chiar Italia nu-ți permite nici măcar pentru uzul propriu să fotografiezi obiective „culturale” fără aprobarea instituțiilor care „protejează” cultura. Că mai închid ochii la turiștii care aduc bani, mă rog.

Explicația este că drepturile de autor sunt o sursă de venituri pentru creatorii lor. Diferențele între state provin din modul de abordare. În Germania aceste drepturi de autor ale artiștilor cu opere expuse în public au fost cuprinse în devizul inițial al lucrării și au fost achitate de beneficiarul/deținătorul lucrării. Asta își permit doar cei care își permit să achite aceste sume de la bun început. Cine nu a dorit să le achite la început, a lăsat creatorii operelor să se ocupe ei de obținerea acestor venituri. Asta economisește banii celui ce face comanda, dar cu neplăcerile ulterioare (popularizare, turism), de care eventualul beneficiar nu beneficiază (știu că mă exprim ciudat, dar...). Deci, calea spre obținerea libertății de panoramă este lupta pentru ca retribuția creatorului să fie asumată de beneficiarul lucrării. Dacă se reușește, bine, iar dacă beneficiarul se eschivează de la aceste cheltuieli, nu sunt șanse. Vă închipuiți care era situația celor ce comandau „opere” în România. Adică „statul”, care nu era interesat cu adevărat de turiști, îi considera spioni. Cum drepturile de autor nu au fost plătite la început, acum nu pot fi tăiate. Tot ce se poate obține este o legislație valabilă „de acum încolo”, care nu ne ajută decât peste 70 de ani.

Și totuși... D321/1956 spune la art. 42 că drepturile de autor ale arhitecților vor fi reglementate separat. Ele nu a fost reglementate, HCM-ul promis n-a apărut. Statul român dinainte de '89 considera arhitecții angajați de stat, astfel că munca lor de creație a fost deja retribuită prin salariul încasat de ei (arhitectura nu era o profesiune liberală, care ar fi putut produce opere care s-ar fi putut vinde în piață). Eu am spus asta la Commons, dar nu am fost luat în seamă deoarece cei din Vest spun că fără o reglementare expresă arhitecții continuă să dețină drepturile de autor. Nu știu cine ar putea susține financiar o luptă în justiție în acest sens. --Turbojet  3 martie 2026 09:49 (EET)

Interesant, dar de exemplu cine mai beneficiază, concret, de protecția oferită operelor lui, să zicem, Petre Antonescu? Dacă fotografiez Arcul de Triumf și vreau să vând poza acestui monument, există măcar o persoană pe care pot să o plătesc? Adică mi se pare puțin detașat de realitate când vorbim despre arhitecți decedați în perioada 1956-1975, să umblăm după urmașii lor. Biruitorul (discuție) 3 martie 2026 10:15 (EET)

De acord. Și catedrala ortodoxă din Timișoara este în aceeași situație, așa că vă înțeleg. Însă interesul avocaților este să „apere” eventualii moștenitori ai drepturilor de autor. Dacă se face libertate de panoramă, pentru ei acest robinet se închide. --Turbojet  3 martie 2026 10:32 (EET)

Sunt și cazuri reale, sau presupuse? Cunoaștem situații în care avocați români s-au îmbogățit fiindcă, să zicem, cineva a vândut ilustrate cu o catedrală din anii ‘30-‘40 și moștenitorii au dat în judecată comerciantul? Biruitorul (discuție) 3 martie 2026 11:02 (EET)

Nu cred că s-a îmbogățit cineva din imagini, dar știu cazul procesului intentat unei edituri de moștenitorii lui Rebreanu și de avocatul Bogdan Manolea, care ne contrazicea cu acel nu lipsă din lege (el susținea că legiuitorul ar fi vrut să fie „nu”, deci acel „nu” este. Asta ca să știm cum sucesc avocații lucrurile. Deci, cred că dacă cineva miroase că sunt bani pe undeva, riscuri există. Iar tocmai asta le cere WMF adminilor de la Commons și voluntarilor de la VRT: să nu-i implice în procese, deoarece nu vor să cheltuiască. Puțin îi pasă WMF de faptul că noi... Peștele de la cap... --Turbojet  3 martie 2026 13:04 (EET)

Între timp Rebreanu a intrat în domeniul public, nu? În 2015, în mod normal. Măcar trecerea timpului mai deblochează câte unul. De exemplu, anul acesta, pe Cristofi Cerchez. (Mă rog, poze cu clădirile lui stau nederanjate pe Commons de ani buni, dar acum nu mai au ce să le facă.) Biruitorul (discuție) 3 martie 2026 13:26 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Da, așa este cu Rebreanu.

La Commons adminii își pierd drepturile de admini dacă nu și le folosesc. Abia așteaptă să vină unul cu pâra, apoi țin minte. Și, după ce iau decizia convenabilă lor, se supără rău dacă sunt contraziși, te iau în cătare. Și în discuții „adaugă la lege”. Bunăoară cum se stabilește ce e aia în D321 „obiect principal”? În practica juridică română, dacă sunt 2 clădiri în poză, nu ai de unde ști care este cea „principală”. Asta se aplică la fotografierea unui front stradal sau a unei perspective. Dar ei știu care este principala. De unde? „E evident pentru oricine de bună credință”. „E mai în centru”. „Acoperă mai mulți pixeli”. Ăsta e, de exemplu, Jim, iar alții sunt la fel. --Turbojet  3 martie 2026 15:45 (EET)

Am venit cu un argument inedit aici (presupusul autor nu e de fapt autor), și de aproape două luni, nimeni nu zice nimic. Hm. Biruitorul (discuție) 3 martie 2026 16:27 (EET)

Eroare ciudată pe mobil

Are cineva probleme pe mobil la pagina Utilizator:GEO? Am intrat când să-i scriu (am urmărit wl de la Creșa greșelilor) și am observat că se trece automat de la modul avansat la cel normal... doar pe acea pagină. Pe desktop e bine. --Vulturul ^{Contribuții • Discuție • Jurnale • Drepturi} 5 martie 2026 14:31 (EET)