Wikipedia:Cafenea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Reclamații
Contact
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Anunțuri
Pagini de șters
Sfatul Bătrânilor
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje

La Cafenea se discută numai subiecte legate de Wikipedia în limba română; altfel de mesaje vor fi șterse.
Întrebările și răspunsurile pe subiecte enciclopedice își au locul la Oracol.
Indicațiile privind „cum se face” se găsesc în pagina Ajutor.


  • Introduceți subiecte noi sau răspundeți într-o conversație existentă:
    • Subiect nou: apăsați deasupra unde scrie „Adăugați un mesaj sau o întrebare”
    • Conversație existentă: apăsați pe „modificare” în dreptul secțiunii la care vreți să participați
  • La sfârșitul mesajului vă rugăm să vă semnați introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură și dată.
  • Puteți vedea alte detalii despre formatarea mesajelor în această pagină de ajutor.


Informații despre Wikipedia sau Fundația Wikimedia puteți cere la info-ro@wikimedia.org sau info-ro@wikipedia.org.

Arhiva Cafenelei
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite.
Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfîrșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.





Cuprins

Eventual proiect privind Participarea României la Primul Război Mondial[modificare sursă]

Pe 27 august 2016 se împlinește un secol de la Intrarea României în Primul Război Mondial, pe 20 martie 2020 un secol de la demobilizarea Armatei Române după finalizarea Operațiilor militare pentru apărarea Marii Uniri și pe 4 iunie 2020 un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon. Este așadar o perioadă de aproximativ 4 ani care ar fi propice organizării unui proiect care să urmărească Participarea României la Primul Război Mondial și la evenimentele militare conexe ulterioare.

Dl. @Macreanu Iulian: a realizat deja foarte multe în această direcție, scriind articolul cap de serie și multe alte articole asociate, ceea ce în sine este un proiect al dânsului. Vreau să întreb dacă sunt persoane dispuse să se înhame la o mână de ajutor, în acest domeniu, sub eventuala lui coordonare (în caz că ar fi de acord) ? Eu de exemplu mi-am găsit deja un domeniu de interes reprezentat de acțiuni mai puțin cunoscute asociate acestui subiect. Deocamdată am văzut că Strainu ar fi dispus să ajute cu importuri de imagini și cu rezolvarea unor probleme tehnice. S-ar mai asocia cineva la așa ceva ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 20 ianuarie 2016 22:04 (EET)

  • Din partea mea există disponibilitate, dar nu există competență. :( De asemenea, dispun de documentație doar despre aviația și aerostația din România în timpul WWI. --Turbojet 21 ianuarie 2016 09:06 (EET)
  • Am câteva surse (în franceză) despre relațiile între România și Franța în cursul Primului Război Mondial și pot să contribui despre astea. Nu știu cât de util este acest subiect pentru voi. Jastrow (discuție) 21 ianuarie 2016 11:14 (EET)
Orientativ aș zice că:
  • primul lucru care ar trebui făcut ar fi acela de a nu-l încurca pe domnul Măcreanu :)
  • numărul 2, ar fi să vedem cam câți ne-am strânge (dacă ne vom strânge) și în ce direcții ar putea apuca fiecare.
  • mă gândesc și la faptul că - eventual, am putea înlocui vreo 2 ani cu un concurs cu subdomenii - legat de tema expusă mai sus, Concursul de Scriere (care și așa e pe ducă). Nu de alta, dar totuși odată la un secol se întâmplă treaba asta... ::) --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 ianuarie 2016 18:31 (EET) P.S. Turbojet, aveți experiență în scrierea unor texte legate de domeniul aviației și aveți bibliografie despre subiectul în cauză, ceea ce nu-i un capital de lepădat.

Și eu consider că ar fi o idee bună ca Wikipedia în limba română să marcheze evenimentul și cred că și putem, pentru că avem premise foarte bune. Starea actuală a proiectului este următoarea:

  • are un portal dedicat și complet funcțional cu circa 40 de secțiuni, unele cu conținut fix, altele cu conținut care se schimbă periodic (gen imaginea zilei, articolul săptămânii, citatul zilei, cronologia, știați că etc.);
  • are stabilită structura articolelor pe primele trei nivele
  • are articolul centralizator master realizat în proporție de 70-80% iar articolele centralizatoare de nivel 2 și 3 în proporție de 40-50%
  • au fost identificate și selectate cele circa 280-300 de articole de nivel 1, din care:
    • circa 160 au fost realizate
    • circa 40-50 le-am scris dar nu am reușit încă să le încarc
  • are o structură și terminologie uniformizată
  • conform graficului meu de lucru sper ca până în august să finalizez articolele de nivel 1 referitoare la: campanii, operații, bătălii, comandanții români, comandanții străini, marile unități române, marile unități străine și documente, ceea ce ar face să avem un portal tematic competitiv, comparabil cu ce au făcut sau vor face instituțiile publice.
  • În general partea de articole strict legate de istorie cred că le pot scrie eu. Unde e nevoie de ajutor și e și ușor de ajutat:
    • completat secțiunea "Armament", unde multe articole pot fi pur și simplu traduse din alte limbi, după modelul Tun Puteaux, Md. 1897, cal. 75 mm sau Mitralieră Maxim, Md. 1909, cal. 6,5 mm
    • scris sau completat articole de nivel 2 sau 3 despre influența sau evoluția diferitelor ramuri ale artei, științei și tehnologiei în WWI de genul "Aviația română în PRM", "Sistemul feroviar în PRM", "Gaze de luptă folosite pe frontul românesc", "Literatura de război", "Războiul reflecat în pictură" etc.

Ca idee practică imediată, poate că nu ar fi rău să punem o legătură directă către portal pe pagina principală, fapt care ar ușura foarte mult navigarea cititorilor interesați de această problematică. Oricum, acum că am finalizat alte proiecte personale, voi reveni la proiectul WWI, cel mai probabil începând cu 1 februarie. Mulțumesc pentru inters și, anticipat, pentru sprijin și implicare. --Macreanu Iulian (discuție) 24 ianuarie 2016 08:31 (EET)

Ce probleme văd eu - printre altele, la început:
  • Crearea unei baze de date comune de literatură accesibilă online recomandată
  • Refacerea coerenței denumirilor la unele articole la care numele a fost schimbat între timp, concomitent cu crearea unei justificări solide pentru criteriile de denumire ale articolelor. Deși pare un lucru consumator inutil de timp - la început, va scuti de mult timp pierdut mai târziu.
  • Crecare unui protocol de expertiză (sună pompos, dar va fi util) în privința încărcării de imagini și prospectarea la Commons a unor eventuale condiții de care nu avem (încă) date. M-am lovit recent de această problemă, la articolul Legiunea Voluntarilor Români din Italia. Ar fi culmea ca imaginile să fie șterse peste 1 an sau doi... --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 ianuarie 2016 19:08 (EET)

Protestele din Republica Moldova din 2015–prezent[modificare sursă]

Acest articol are nevoie de o actualizare pentru a reflecta ce s-a întâmplat (și) în ultimele zile. Sunteți de acord să fie adăugat la articolele acestei săptămâni în locul celui mai dezvoltat articol? (Listă de filme cu teme LGBT are deja 46,4 kB). --_florin DF 22 ianuarie 2016 08:57 (EET)

Imperativ! Mai ales că ele sunt în toi. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 22 ianuarie 2016 10:20 (EEST)
Rezolvat Rezolvat, dar am înlocuit cel mai slab articol dezvoltat în ultima perioadă (Buftea). Nu am considerat că a trebui înlocuit un articol care e în plin proces de scriere. --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 ianuarie 2016 11:36 (EET) P.S. Articolul înlocuit o să-l reintroduc ulterior pentu a-i oferi șanse egale, considerând că nu a beneficiat decât de mai puțin de 2 zile de expunere în sitenotice.

Utilizator cu nume schimbat[modificare sursă]

Vreau să vă anunț că utilizatorul Shell890 și-a schimbat numele în Romanichthys Valsanicola. Romanichthys Valsanicola 27 ianuarie 2016 15:29

Listă de articole pentru Wikimedia CEE Spring 2016[modificare sursă]

În continuarea discuției de mai sus (#Wikimedia CEE Spring 2016), vă invit să adăugați propuneri la Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016/Articole. Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 31 ianuarie 2016 16:55 (EEST)

Paul Goma[modificare sursă]

Are cineva cunoștințe despre biografia lui Paul Goma, care să îi permită să valorifice aceast comentariu? Am observat în ultimul timp critici care sunt valide, dar fiind introduse ca polemică în articol cu textul anterior riscă să se piardă. Salutări, --Mihai (discuție) 26 februarie 2016 16:14(EET)

Din calidor - copilărie basarabeană, Ed. a V-a; 2010. --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 februarie 2016 21:39 (EET) P.S. Nu mă interesează subiectul. Poți eventual transfera comentariile pe pagina de discuție, sau poți să le faci deocamdată invizibile în ideea că cineva va deschide textul pentru editare și le va vedea (mai logic ar fi să le transferi în pagina de discuție)

Redenumiri[modificare sursă]

Există o propunere de redenumiri care țin de {{toponimie}}. Fiind vorba de o serie de articole, e necesară în prealabil o discuție. -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2016 11:02 (EET)

Să nu ne repezim: vezi Austria {f} Inferioară și Austria {f} Superioară --Miehs (discuție) 3 martie 2016 19:07 (EET)
E o problemă destul de delicată. Ar trebui verificat, de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase. E de lucru... --Bătrânul (discuție) 3 martie 2016 21:10 (EET)

Inițiatorul acestei acțiuni de redenumiri și-a argumentat poziția pe pagina Discuție:Austria Superioară. -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2016 23:40 (EET)

@ Victor Blacus: multumesc!

@ Miehs: în dicționarul la care mă trimiteți nu pot să am nici un fel de încredere. Am încercat să văd traducerea lui nieder. Singurul lucru pe care l-a găsit a fost „Dieses Unglück drückte ihn sehr nieder.” Nici măcar nu și-a dat seama că în propoziția asta avea de-a face cu verbul niederdrücken (a deprima, a abate) la forma de Imperfekt... Cît despre traducerea pe care a gasit-o la Niederösterreich, cel mai probabil a indexat-o de pe niște pagini web. Nu mă îndoiesc că Wikipedia românească și influența pe care o are ea asupra utilizatorilor români de internet a pecetluit soarta traducerii date de dicționar...188.24.86.46 (discuție) 3 martie 2016 23:59 (EET)

@ Bătrânul: Abordarea de la caz la caz nu mi se pare potrivită pentru că nu este sistematică. În Wikipedia românească a fost privilegiată în mod sistematic și exclusiv (atît în titluri cît și în corpurile articolelor) varianta cu inferior / superior a toponimelor străine în ciuda fatului că această variantă are trei păcate majore:
  • 1. nu este conformă cu toponimia românească (la noi în țară nu există nici măcar un toponim în a cărui compoziție să intre inferior / superior)
  • 2. este o greșeală de traducere (germanul nieder înseamnă același lucru cu franțuzescul bas / basse, cu englezescul low / lower, cu italianul basso, cu spaniolul bajo, cu polonezul dolny, cu românescul jos etc. iar aceste cuvinte nu fac parte din același registru al limbii cu inferior; idem pentru ober / haut / up/upper / alto / górny / sus vs. superior)
  • 3. opțiunea pentru folosirea sistematică și exclusivă a variantei inferior / superior a fost asumată de căre contribuitorii Wikipediei românești în absența oricăror trimiteri la ceea ce dumneavoastră numiți surse de încredere.
La punctul 3. este de făcut o observație: ca și în româna colocvială, in "monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase" se pot găsi ambele variante, atît aceea cu de Jos, cît și aceea cu inferior. Un criteriu de alegere de la caz la caz pe baze strict cantitative între cele două variante (x lucrari de specialitate folosesc varianta de Jos și y lucrari de specialitate folosesc varianta inferior unde x>y sau x<y) nu mi se pare a fi cel potrivit pentru că nu are caracter sistematic și pentru că nu este o rezolvare a problemelor ridicate de punctele 1. și 2.
În opinia mea, ținînd cont de situația expusă la punctele 1. și 2. și de dificultățile ridicate de punctul 3., Wikipedia românească ar trebui să prezinte în mod sistematic în titluri și în corpurile articolelor varianta de Jos / de Sus. Iar în cazul în care contribuitorii la proiectul Wikipedia ar dori să folosească cu preponderență varianta inferior / superior, acei oameni ar trebui să prezinte măcar trei surse de încredere care să spună negru pe alb de ce varianta inferior / superior este preferabilă variantei de Jos / de Sus. În caz contrar, Wikipedia românească riscă să-și rateze misiunea schimbîndu-ne limba fără a avea autoritatea de a o schimba. 188.24.86.46 (discuție) 4 martie 2016 10:24 (EET)
Nu cred că este vorba de nicio schimbare a limbii, inferior și superior fiind asimilate în spiritul acesteia încă de pe vremea... romanilor. Vorbitorul modern de limbă română cu o oarecare cultură istorică este obișnuit cu toponime de genul Germania Superioară/Inferioară, Numidia Superioară/Inferioară, Moesia Superioară/Inferioară și chiar Dacia Superioară/Inferioară. Nu se pune problema de a le înlocui cu variante neaoșe, doar pentru a asigura uniformitatea cu toponimia locală. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2016 13:22 (EET)
Țările de Jos se numesc astfel pentru că se găsesc, în cea mai mare parte, mai jos de nivelul mării. Niederösterreich se găsește la o altitudine inferioară celei la care se află Oberösterreich și, invers, Oberösterreich se găsește la o altitudine superioară celei la care se află Niederösterreich. În articolul Unirea Basarabiei cu România, publicat de Agerpres, se afirmă următoarele: Până în 1812, pentru această provincie nu era folosită denumirea de Basarabia. Vechea Moldovă cuprindea următoarele regiuni: Moldova superioară, Moldova inferioară și Basarabia propriu-zisă, care cuprindea ținuturile Cetatea Albă, Ismail și Chilia. Rușii au extins denumirea de Basarabia asupra întregii provincii pe care au anexat-o în 1812. Q.E.D. Mai vezi și: Papa Ioan Paul al II-lea l-a proclamat Fericit pe Venerabilul Ieremia Valahul. Acest umil Frate, născut în 1556 la Tatzo, mic sat de țărani și păstori în Valahia Minoră (actuala Moldova Inferioară)… --Miehs (discuție) 4 martie 2016 13:51 (EET)
@ Miehs: pe lîngă alte argumente pe care i le-am dat lui Asybaris, v-am răspuns și dumneavoastră pe pagina Discuție:Austria Superioară.
@ Pafsanias: Inferior și superior nu sînt cuvinte moștenite din latină de pe vremea romanilor. Ambele cuvinte sînt neologisme atît în română, cît și în celelalte limbi romanice. Noi le-am împrumutat pe o dublă filieră, din franceza contemporană și din latina clasică, în cursul celei de-a doua jumătăți a secolului al 19-lea (asta e și motivul pentru care ambele cuvinte se găsesc în dicționarele noastre de neologisme, de exemplu în Dicționarul de neologisme apărut la Editura Academiei în 1986). În celelalte limbi romanice, inferior și superior au fost împrumutate tot din latina clasică începînd cu perioada Renașterii (vezi de exemplu cum a intrat inferior în franceză sau în italiană). De remarcat că toate limbile romanice au împrumutat cele două adjective doar la gradul comparativ, fără a se mai complica cu celelalte grade. În ce privește toponimele latine pe care mi le-ați dat (Germania Superioară/Inferioară etc.), ele nu apar nici la Dosoftei, nici la Neculce, nici aiurea în literatura noastră veche. Ele au fost introduse în circuitul cultural românesc de aceiași oameni care ne-au îmbogățit limba cu restul neologismelor romanice, care au fasonat limba standard pe care o vorbim astăzi și care stau azi la baza panteonului culturii noastre (de la Școala Ardeleană pînă la Iorga). În plus, toponimele latine la care mă trimiteți nu constituiau nici pe departe subiect de conversație la șezătorile de prin satele noastre. Bunicii mei, țărani din moși strămoși așa cum au fost peste 80% din compatrioții noștri pînă la jumătatea veacului trecut, oameni ca toți ceilalți țărani din satul lor și din satele din jur, nu doar că nu știau nimic de Germania Superioară/Inferioară, dar dacă le-aș fi spus eu Pianu Inferior în loc de Pianu de Jos, s-ar fi uitat la mine ca vițelu' la poarta nouă. Acum să nu înțelegeți din toate astea că am ceva împotriva neologismelor. Nu doar că nu pun neologismele pe un plan inferior celorlalte cuvinte (mi-ar fi și extrem de greu avînd în vedere că aproape jumătate din cuvintele limbii noastre au fost împrumutate în ultimii 150-180 de ani), dar în limba pe care o vorbesc / scriu eu, proporția neologismelor este cu mult mai mare decît proporția neologismelor din ansamblul limbii române. În schimb, sînt de părere că neologismele (ca orice alte cuvinte) trebuie folosite doar în contextul adecvat. Iar aici sînt perfect de acord cu dumneavoastră: „Nu se pune problema de a le înlocui [Numidia Superioară/Inferioară etc.] cu variante neaoșe, doar pentru a asigura uniformitatea cu toponimia locală". Nici într-un caz nu se pune această problemă! Însă toponimele latine în varianta lor naturală (gen Numidia Superioară/Inferioară) nu se folosesc de către oricine, în orice situație și oricum. Nu se folosesc de exemplu în vorbirea curentă, nu atunci cînd te duci la piață, cînd cauți o ofertă turistică pe net, cînd chat-uiești cu un prieten plecat la cules de căpșuni în Bavaria etc. Toponimele latine, care trebuie păstrate într-o variantă cît mai fidelă culturii latine (gen „Numidia Superioară/Inferioară”), sînt folosite de un număr infim de vorbitori de română, mai toți specialiști, mai mereu în contexte profesionale în care se utilizează exclusiv registrul superior al limbii, nu româna colocvială. Or omul care vrea să meargă la ski în Austria de Sus sau cel care vrea să muncească pe un șantier în Normandia de Jos nu își freacă coatele de academicieni, nu își face planurile în sala de lectură a vreunei universități (deși nu bag mîna-n foc pentru cel ce visează la o muncă de șantier în Normandia de Jos), nu vorbește cu nevasta sau cu prietenii în registrul superior al limbii și nu are motive să folosească variante toponimice gen Austria Superioară sau Normandia Inferioară, variante calchiate după jargonul academic folosit în contexte academice și care se abat de la norma de tip Pianu de Jos. Cînd m-am referit la schimbarea limbii, nu m-am referit la schimbarea limbii în general, ci la schimbarea normei toponimice. Nu știu cît de pronunțată este în momentul de față tendința vorbitorilor de română de a schimba structura toponimelor de la o formă de tipul X de Jos la o formă de tipul X inferior. Însă în măsura în care această tendință există, Wikipedia românească trebuie să-și facă datoria de a NU juca un puternic rol motor în schimbare, așa cum o face azi optînd sistematic și exclusiv pentru tipul de construcție X inferior. De aceea mi se pare imperios necesar să înlocuiți din titluri și din corpusul articolelor toponimele străine structurate după modelul X inferior cu variante care există în limbă de multă vreme și sînt structurate după modelul normativ X de Jos. În opinia mea, Wikipedia poate adopta în mod sistematic și exclusiv toponimele construite pe structura de tip X inferior abia în momentul în care wikipediștii pot indica surse autoritare care să susțină și să justifice de ce toponimele construite pe modelul X inferior sînt preferabile toponimelor construite pe modelul X de Jos. Cum mă îndoiesc că acele surse autoritare vor exista înainte ca țăranii noștrii (reprezentînd aproape jumătate din populația vorbitoare de română a lumii) să ceară ca numele localităților lor de baștină să fie schimbate din Pianu de Jos în Pianu inferior, Wikipedia trebuie să mai aștepte și să se abțină acum de la adoptarea sistematică și exclusivă a modelului X inferior. Dacă Wikipedia adoptă modelul X inferior înainte ca țăranii să se miște și să treacă la fapte, atunci în mod clar Wikipedia își depășete scopul și atribuțiile, contribuind masiv la schimbarea limbii. 188.24.63.248 (discuție) 4 martie 2016 21:40 (EET)
Similar: Franconia Mijlocie versus Almașu de Mijloc, Alba sau Apșa de Mijloc, Rahău --Miehs (discuție) 5 martie 2016 09:24 (EET)
@ Miehs: Exact! Așa cum am spus și în Discuție:Franconia Mijlocie, titlul articolului și numele regiunii din Wikipedia trebuie schimbate în Franconia de Mijloc. Toponimele din limba noastră au structura X de Mijloc, nu X Mijlociu. Singurul toponim din limba română construit pe structura X Mijlociu este Franconia Mijlocie popularizat și promovat de Wikipedia. 79.118.23.86 (discuție) 5 martie 2016 11:03 (EET)
Structura X Mijlociu nu este tipică toponimelor din limba română, ci e folosită în cu totul și cu totul alte contexte, pentru alte tipuri de nume. Spre exemplu, Orientul Mijlociu este un termen generic arbitrar ales de geografi, politologi, istorici etc pentru a desemna o zonă geografică nedelimitată precis, iar numărul țărilor / regiunilor care sînt cuprinse sub umbrela termenului Orientul Mijlociu variază de la un geograf / politolog / istoric la altul (or asta nu se întîmplă în cazul numelor proprii de genul Almașu de Mijloc, Alba sau Franconia de Mijloc - aceste toponime nu sînt alese de geografi / politologi / istorici pentru scopuri specifice muncii lor, ci sînt alese și moștenite de comunitățile care trăiesc în acele locuri). Un alt exemplu de folosire a lui Mijlociu într-un nume din limba română este Regatul Mijlociu Egiptean. Însă Regatul Mijlociu Egiptean nu este un toponim, nu e un nume de stat, ci este un nume arbitrar ales de istorici contemporani pentru a desemna o perioadă din istoria Egiptului Antic, iar cuvîntul „mijlociu” din Regatul Mijlociu Egiptean nu se referă la dimensiunea geografică, ci la dimensiunea cronologică a Egiptului Antic. 79.118.23.86 (discuție) 5 martie 2016 11:43 (EET)
Sunt curios: cum ar putea fi redată în termeni toponimici neaoși românești denumirea Vorderösterreich? --Pafsanias (discuție) 5 martie 2016 14:24 (EET)
... sau Vorpommern. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 15:00 (EET)
... sau Munții Mittelgebirge, traducerea actuală pentru de:Mittelgebirge. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 15:05 (EET)
@ Pafsanias: Vorderösterreich nu este un toponim ca Niederösterreich, adică nu este numele propriu al unei regiuni unitare din punct de vedere geografic, cultural, istoric, administrativ etc. Nu a existat niciodată (cu atît mai puțin în zilele noastre) o regiune ai cărei locuitori să-i fi spus astfel și să-i transmită numele mai departe, nepoților. Vorderösterreich este un nume generic și convențional (precum Orientul Mijlociu sau Regatul Mijlociu Egiptean) apărut post factum, în 1444, și folosit ca sinonim al Habsburgische vordere Lande sau Habsburgische Vorlande pentru a desemna ansamblul „domeniilor anterioare ale Habsburgilor”, adică ansamblul comitatelor, margraviatelor etc. pe care Habsburgii le-au posedat într-o anumită perioadă, pînă prin secolul 14, înainte de a se stabili ferm la Viena, și pe care le-au pierdut și recîștigat în mod repetat ulterior, vreme de vreo 5 secole. Alegerea convențională a numelui Vorderösterreich s-a făcut în baza a doi factori determinanți (unul al timpului și altul al spațiului) pentru a marca o serie de opoziții între stăpînirea fermă și incontestabilă a domeniilor din jurul Vienei pînă în Tirol („innere Lande”) și stăpînirea anterioară în timp, fragmentară în spațiu și contestată a domeniilor de la vest de Tirol („vordere Lande”). Cuvîntul Vorderösterreich a fost creat de oameni din administrația Casei de Habsburg într-o epocă în care Austria nu însemna ceea ce înseamnă pentru noi, astăzi, în română, ci însemna Österreich, adică „domeniul de est al monarhului”, un fief solid, spre deosebire de „domeniile anterioare” deja pierdute sau foarte vulnerabile. Cuvîntul Vorder din Vorderösterreich face deci referire atît la o dimensiune cronologică a posesiunilor Habsburgilor (ca Mijlociu din Regatul Mijlociu Egiptean), cît și la o dimensiune spațială ambiguă și fluctuantă văzută exclusiv din perspectiva omului care stă la Viena (ca Mijlociu din Orientul Mijlociu), dar nu se referă la caracteristicile geografice ale unui anumit spațiu (ca Niederösterreich). Pentru detalii sumare, accesați linkul acesta. Dacă vreți să intrați mai adînc în subiect, vedeți aici. Prin urmare, Vorderösterreich poate fi tradus ca Austria anterioară — se subînțelege „anterioară strămutării Habsburgilor la Viena”. Însă cum nu toată lumea are informația istorică necesară captării unor astfel de finețuri, numele Austria anterioară trebuie explicat atît pentru români, francezi etc., cît și pentru nemți. Pe de altă parte, nu toată lumea vorbește în viața de zi cu zi despre Austria anterioară nici la noi, nici în Elveția, în Alsacia sau în Baden-Württemberg, iar cei care vorbesc, în general știu despre ce vorbesc, nu se încurcă în subînțelesuri și folosesc un registru al limbii care numai colocvial nu se poate numi (cam așa cum se întîmplă și cu Numidia Orientalis / Occidentalis).
@ Victor Blacus:
* În cazul Mittelgebirge, ținînd cont de contextul în care apare cuvîntul, trebuie făcută diferența între funcția de concept și funcția de nume propriu. Deosebirea dintre cele două este foarte clar marcată în introducerea articolului de:Mittelgebirge. În cazul în care avem de-a face cu valoarea de concept, de exemplu în cadrul unei clasificări a diverselor tipuri de munți, îl traducem prin munți mijlocii (substantiv comun în limba română) și îi dăm cel puțin definiția de dicționar: munți care au cel mai adesea coamele rotunjite și o diferență de nivel de mai puțin de 1000 de metri între vale și vîrf. În cazul în care avem de-a face cu un nume propriu, cum ar fi de:Tiroler Mittelgebirge, trebuie să urmăm modelul Cernavodă sau Bistrița. Așa cum nu spunem în română „am trecut podul de la Apă Neagră” sau „am vizitat biserica din Repedea”, tot așa nu avem motive să traducem „Munții Mijlocii ai Tirolului”. În limba vorbită vom spune Munții Mittelgebirge din Tirol (substantiv propriu în română), iar în Wikipedia titlul articolului ar trebui să fie Munții Mittelgebirge (Tirol). Spre deosebire de articolul de:Mittelgebirge care tratează conceptul de munte mijlociu, prezintă exemple de munți mijlocii din mai toată Europa (Ungaria, Italia, Franța etc.) și abia la sfîrșit conține o listă a diverșilor munți mijlocii din Germania, articolul Munții Mittelgebirge a preluat pur și simplu lista munților mijlocii din Germania și induce în eroare cititorul prin fraza din capul listei, făcîndu-l să creadă că în Germania ar fi un lanț muntos numit Munții Mittelgebirge care cuprinde toți munții din listă. Curios este că cei care au tradus fragmente din de:Mittelgebirge în engleză, croată, italiană, norvegiană, slovenă și suedeză (mai toate articole de 2 fraze), au făcut aceeași greșeală ca „traducătorul” în română. Corecte sînt însă legăturile spre fr:Moyenne montagne și nl:Middelgebergte care, ca articolul în germană, tratează despre conceptul de „munte mijlociu”. de:Mittelgebirge face parte dintr-o serie de articole pe teme de geomorfologie, împreună cu de:Hochgebirge. Însă în acest ultim caz, probabil și datorită imaginilor grăitoare, cei care au făcut legături cu articole în alte limbi nu au mai căzut în păcatul rușinos al celorlalți. În fine, în ce privește Wikipedia în română sînt acum două opțiuni: fie schimbați titlul articolului în Lista munților mijlocii din Germania și lăsați corpul articolului așa cum este (mai puțin fraza buclucașă), fie schimbați titlul articolului în Munți mijlocii și îmbogățiți corpul cu informații (caz în care acest articol ar face parte din aceeași serie cu Munți înalți și Munți scunzi din categoria „Geomorfologie”).
* În privința lui Vorpommern, putem urma modelul Bucovina de Nord sau Timorul de Est. În toate cele trei cazuri avem de-a face cu toponime noi (sau toponime vechi dar cu sensuri noi), alese în mod convențional în urma unor evenimente politice relativ recente. Noile toponime au reflectat situarea noilor teritorii de o parte sau alta a graniței nou-apărute într-o veche regiune cu un vechi nume. Aceste noi toponime au fost croite (în română și în alte cîteva limbi) după modelul denumirilor pragmatice date de anglo-saxoni unor noi regiuni administrative delimitate de granițe nou-apărute în urma unor evenimente politice în perioada marilor expansiuni coloniale — vezi Carolina de Nord, Insula de Sud, Teritoriile de Nordvest etc. În mod clar, toponimele construite pe schema X de Vest au intrat în norma limbii române și le-am adoptat cu mult mai ușor decît pe cele de tipul X Occidental sau de tip X anterior / X interior. Așa se face că pentru imensa majoritate a toponimelor de tipul X de Vest nu avem denumiri alternative: nimeni nu spune Bucovina Septentrională, iar toponimul Pomerania Anterioară e atît de singular și de stingher în sistemul toponimelor limbii române, încît ne derutează și ne deranjează. Din acest motiv, traducerea mot-à-mot a lui Vorpommern e greșită. Mai clar: majoritatea vorbitorilor de română înțeleg cuvintele din sintagmele Bucovina Septentrională și Pomerania Anterioară, sistemul gramatical al limbii noastre ne permite să facem astfel de construcții, însă cum ele nu au intrat în norma de utilizare a limbii române, aceste construcții ne zgîrie urechea. „Sistemul limbii” e ceea ce gramatical e posibil într-o limbă (dar nu neapărat și folosit / făcut / vorbit de locutorii acelei limbi), iar „norma de utilizare a limbii” e ceea ce e folosit în mod obișnuit de către vorbitorii unei limbi, uneori chiar și în afara limitele sistemului respectivei limbi. (Pentru a nu o lungi prea mult cu ce e „sistemul limbii” și ce e „norma de utilizare a limbii” îi trimit pe cei interesați la studiul Sistem, normă și vorbire a lui Eugen Coșeriu din volumul “Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii”, Editura Enciclopedică, București, 2004). Deci Vorpommern poate fi tradus prin Pomerania de Vest pentru că în norma limbii române avem atît toponimul Pomerania, cît și tipul de structură toponimică X de Vest. În schimb, NU vom traduce niciodată de:Vorarlberg sau pl:Przyamurze / ru:Приамурье prin „Arlbergul Anterior” / „Înainte-de-Arlberg” / „Antearlberg” respectiv prin „Lîngă-Amur” pentru că nici în sistemul și nici în norma limbii române nu avem structuri toponimice de tipul „X Anterior” / „Înainte-de-X” / „Ante-X” respectiv „Lîngă-X”. În aceste cazuri vom pătra toponimele din limbile originale, transliterîndu-le atunci cînd e nevoie (în cazul lui „Priamurîie” putem și să ne conformăm convenției internaționale numind regiunea „Manciuria Exterioară” avînd în vedere că deja am adoptat „Mongolia Interioară / Exterioară” și că, în cazul acestor toponime folosite la scară internațională, trebuie explicat contextul politic în care au apărut pentru a le face înțelese). 31.5.59.64 (discuție) 6 martie 2016 23:24 (EET)
Cred că v-am înțeles „manifestul” onomasiologic. Mi-au rămas totuși neclare unele linii de demarcație pe care le trasați în utilizarea diferitelor registre ale limbii:
  1. De ce considerați că Wikipedia ar trebui să urmeze în această chestiune registrul colocvial mai degrabă decât registrele mai elevate? În general, încercăm să urmăm stilul academic și terminologia lucrărilor de specialitate.
  2. De ce ar fi obligați specialiștii să aplice denumirilor geografice străine schemele generative folosite în toponimia locală, evitând formațiile neologice sinonime, perfect valide și acceptabile în alte domenii? Acestea din urmă ar putea avea rolul de a sublinia tocmai faptul că este vorba de toponime din alte limbi și nu de denumiri neaoșe românești, ca Bolintinul din Deal și Bolintinul din Vale, Coțofenii din Față și Coțofenii din Dos.
  3. E greu de stabilit când anume o denumire administrativă este pur convențională și când corespunde unei regiuni „organice”, cu „nume propriu” bazat pe caracteristici geografice, socio-culturale, politice sau istorice comune. Din exemplele discutate mai sus rezultă clar această dificultate. Deși v-ați pronunțat în favoarea unei soluții sistematice, în cele din urmă analiza trebuie făcută de la caz la caz.
  4. Mi se pare exagerată ideea că modul în care sunt redate în limba română toponimele străine ar putea periclita în vreun fel schemele generative tradiționale din toponimia locală sau „puritatea” acesteia. --Pafsanias (discuție) 7 martie 2016 12:22 (EET)
Pentru anonimul care a deschis această discuție interminabilă: se pare că nu ați înțeles scopul principal al acestui proiect, „acela de a crea o enciclopedie alcătuită numai din informații deja publicate și acceptate de lumea științifică” (conform politicii oficiale [[politică oficială WP:NU#FCO). Așa cum am afirmat și la începutul acestei discuții, „ar trebui verificat, de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase”. Am observat că v-ați creat ieri un cont de utilizator (Traducatorul), deci peste trei zile aveți dreptul de a efectua redenumiri de pagini. Dacă există surse de încredere pentru numele Austria de Sus, introduceți în articol referințe spre aceste surse și puteți redenumi liniștit articolul - teoretic nu se va opune nimeni, deoarece nici numele actual al articolului nu este susținut cu surse de nici un fel (IMHO, în situația actuală articolul ar trebui să se numească Oberösterreich). Dacă nu există astfel de surse, nu este însă corect să redenumiți articolul doar pe baza considerentelor dvs. referitoare la toponimică, chiar dacă sunt pertinente (vedeți și politica oficială WP:FCO). --Bătrânul (discuție) 8 martie 2016 06:55 (EET)
P.S. Sper să nu mai apară și alți utilizatori care ar putea propune redenumiri ca Austria Suspusă (pentru Oberösterreich) și Austria Josnică (pentru Niederösterreich). Sau „traducerea” titlului Salzburg prin Târgu Sărat (pentru a se înfrăți cu Râmnicu Sărat și cu Târgu Ocna)...--:) --Bătrânul (discuție) 8 martie 2016 07:03 (EET)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Am căutat surse de încredere pentru denumirile Austria de Sus și Austria de Jos, propuse de anonim, dar nu am găsit nimic. În schimb, am găsit în cartea Mircea Malița (coordonator), Statele lumii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, la secțiunea diviziuni administrative (Bundesländer), pag. 53: Austria Superioară și Austria Inferioară. Nu cred că autorii lucrării enciclopedice respective (din colectivul de redactori au mai făcut parte Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae și Nicolae Șteflea) au fost influențați de „Wikipedia românească”... aceasta nu exista în 1985, iar stricto sensu nu există nici în prezent (unii mai confundă Wikipedia în limba română cu „Wikipedia românească”). --Bătrânul (discuție) 9 martie 2016 17:50 (EET)

Propunere "echilibrată": „Austria Superioară de Jos” și „Austria Inferioară de Sus”.... Nu râdeți, că se supără anonimul! --Miehs (discuție) 9 martie 2016 18:37 (EET)
[Off-topic dar nu tocmai – și nu e glumă] Eram încă un puști, dar deja infectat cu virusul fizicii, când am descoperit într-o revistă (a Academiei ?) un articol (de Gheorghe Atanasiu ?) despre un înaintaș al fizicii românești (cine ?) care, neavând la dispoziție o terminologie în limba română, a fost nevoit creeze una. Astfel au apărut termenii neaoși răpegiune (viteză) și pripeală (accelerație). Dar cel mai mult mi-a plăcut când vorbea despre linți bulbucate (lentile convexe) și linți găvănate (lentile concave). Era o terminologie întreagă, dar mai mult nu îmi amintesc; dacă cineva găsește sursa, rog să mă anunțe. -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2016 20:03 (EET)
Teodor Stamati - Primul fizician moldovean, 1849. --Turbojet 9 martie 2016 20:46 (EET)
Mii de mulțumiri! Acum mi-am amintit și numele Teodor Stamati. Memoria m-a ajutat la linți, dar trebuie să corectez repegiune și pripire. Ar trebui dezvoltat articolul. -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2016 20:59 (EET)
@ Pafsanias:
1. & 2. Cuvintele inferior / superior nu sînt mai „elevate” decît jos / sus și nu aduc nici un fel de plusvaloare academică prin simpla lor apariție într-un text. Stilul academic nu trebuie să schimbe valoarea de adevăr a informației de transmis. Or tocmai această valoare este afectată traducînd nieder / bas / low / basso / dolny etc. prin inferior în loc de jos, deoarece există o diferență de sens între inferior și jos, adică inferior = mai jos. Dacă denumirile Niederösterreich sau Basse-Normandie nu vi se par suficient de elevate, ar trebui să așteptați să și le „eleveze” mai întîi nemții și francezii, nu să le „eleveze” traducătorii în română. N-am spus niciodată să folosiți un limbaj colocvial în Wikipedia, ci să folosiți justa măsură. Or justa măsură implică o traducere corectă. Cum îi spuneam și lui @ Asybaris: Avem de-a face înainte de toate cu o problemă de traducere. În română, ca în alte limbi, inferior / superior sînt la gradul comparativ, în vreme ce nieder din Niederösterreich sau basse din Basse-Normandie sînt la gradul pozitiv. Pentru ca traducerile Austria Inferioară, Normandia Inferioară etc. să fie posibile, ar fi trebuit să avem în germană Niedererösterreich, iar în franceză Plus-Basse-Normandie. Chiar dacă, prin absurd, am fi avut așa ceva în limbile respective, traducerea prin Austria Inferioară, Normandia Inferioară tot nefericită ar fi fost pentru că nu ar fi respectat norma toponimică a limbii române.
3. După toate exemplele și cazurile particulare discutate foarte disparat mai sus și în Discuție:Austria Superioară, îmi dau seama că trebuie să fiu mai clar apropo de acel „sistematic” pe care l-am pomenit din capul locului. Toponimele străine se împart în două mari categorii: A. toponime care nu se traduc și B. toponime care se traduc. Discuția noastră a pornit de la un caz particular al categoriei B. (cum se traduce tipul de toponim străin care indică prezența geografica a obiectului în funcție de altitudinea terenului și de prezența apropiată a unui alt obiect cu același nume topic propriu-zis), s-a extins la alte sub-categorii ale categoriei B. și nu a atins decît incidental, fugitiv și vag deosebirea categorică dintre A. și B. Diferența dintre A. și B. e făcută de tradiția circulației toponimului străin în cultura română. Aceste distincții nu sînt rodul unei cercetări originale (de care am fost acuzat în cîteva rînduri de diverși participanți la discuție), ci sînt un lucru ferm stabilit în lingvistica românească — vedeți de exemplu Alexandru Graur, Nume de Locuri, București: Editura Științifică, 1972, passim (p. 32, 36, 39 etc.) pentru problema traducerii toponimelor străine, respectiv Vasile Frățilă, Studii de toponimie și dialectologie, Timișoara: Excelsior Art, 2002 și Iorgu Iordan, Toponimia românească, București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963 pentru clasificarea structurală a toponimelor românești.
A. Categoria numelor niciodată traduse în română este de departe categoria care conține covîrșitoarea majoritate a toponimelor folosite vreodată în lume și care, din varii motive (istorice, culturale etc.), au intrat foarte tîrziu și doar sporadic în cățile, în mass-media și în tradiția orală a istorisirilor care ne-au modelat cultura. Această categorie se împarte în două subcategorii:
A.1. Aceea a numelor care pot fi traduse mot-à-mot și fidel în română potrivit normei structurale a toponimelor din limba noastră (dar NU se traduc niciodată). Această subcategorie se împarte în trei ramuri:
A.1.1. A numelor nealterate și scrise în grafia originală (sau în transcrierea latină a grafiei originale): Waldviertel, Minas Gerais, Highland, Belarus, Świętokrzyskie, Pomorze Zachodnie etc.
A.1.2. A numelor alterate și adaptate la grafia noastră: Norvegia, Islanda, Malorusia, Malopolska etc.
A.1.3. A numelor doar parțial traduse: Noua Zeelandă, Munții Mittelgebirge (Tirol) etc.
A.2. Aceea a numelor care pot fi traduse doar prin perifrază (dar NU se traduc niciodată). Această subcategorie se împarte în două ramuri:
A.2.1. A numelor nealterate și scrise în grafia originală (sau în transcrierea latină a grafiei originale): Vorarlberg, Vorderpfalz, Przyamurze / Приамурье etc.
A.2.2. A numelor alterate și adaptate la grafia noastră: Podolia, Pomerania, Maroc etc.
B. Toate elementele acestei categorii sînt excepții ale categoriei A., în sensul în care au intrat și s-au impus în cultura noastră sub o formă tradusă, respectînd morfologia, sintaxa și norma de utilizare a limbii române. (Mai clar: toponimele străine care nu au intrat deja în cultura noastră sub o formă tradusă, respectînd morfologia, sintaxa și norma de utilizare a limbii române, NU se traduc chiar dacă traducerea lor mot-à-mot este posibilă.) Categoria B se împarte în două subcategorii:
B.1. Toponime care au fost construite în limba originală fie de către specialiști în diverse domenii, din motive ce țin strict de specificul muncii în respectivele domenii, fie de autoritățile unei entități politice nou sau recent înființate, din motive ce țin strict de împărțirea administrativă a teritoriului. În general, atît momentul apariției acestor toponime, cît și creatorii lor se cunosc cu exactitate. Traducerea acestor toponime, construite cel mai adesea pe o normă diferită de aceea a toponimiei românești, s-a făcut în limba română corect și fidel din punct de vedere gramatical și semantic, respectînd norma de utilizare a limbii noastre, dar neurmînd vreun model toponimic românesc. Aceste toponime au intrat în cultura noastră prin portița îngustă a unui domeniu specializat al culturii înalte (politică, istorie etc.) și pentru o lungă perioadă de timp au fost folosite exclusiv sau cu predilecție de oameni care activau în respectivul domeniu. În traducerea acestor toponime s-a păstrat dimensiunea culturală, istorică și stilistică a toponimului din limba de origine. În funcție de domeniul prin care au intrat în cultura noastră, această subcategorie se împarte în două ramuri principale:
B.1.1. Toponime cu conotație politică: Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord etc. (De remarcat că aceste denumiri oficiale se folosesc în diplomație, politică, lucrări academice etc., dar nu se folosesc în vorbirea cotidiană. În vorbire folosim denumiri alternative, adesea greșite / inexacte, construite pe toponime anterioare înființării noii entități politice: America, Rusia, Anglia etc.) În această ramură intră și toponimele de genul Pomerania de Vest, Carolina de Sud, Timorul de Est, Bucovina de Nord, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Mongolia Interioară, Sahara Occidentală etc. (De remarcat că, din lipsă de denumiri alternative, aceste toponime au intrat și în vorbirea cotidiană.) În mass-media apar atît denumirile oficiale, traduse corect, cît și denumirile din vorbirea cotidiană.
B.1.2. Toponime cu conotație academică: Germania Inferioară (mă mir că nu ați tradus Germania Inferior prin Germania Inferioară în condițiile în care în istoriografia românească termenul tradus s-a impus de multă vreme și era preferat de specialiști precum Eugen Cizek sau Nicolae Iorga), Moesia Superioară, Numidia Orientală, Austria Anterioară, Africa Australă etc. În general, aceste toponime nu se referă la regiuni ai căror locuitori să le fi numit vreodată în acest fel și să le fi transmis numele din generație în generație pînă în momentul de față. Spre deosebire de toate celelalte toponime, acestea nu sînt folosite în contexte ce țin de viața de zi cu zi.
B.2. Toponime care au apărut în limba originală în timpuri istorice, care au fost transmise de locuitorii respectivelor regiuni din generație în generație în primul rînd pe cale orală și abia în mod secundar pe cale scrisă, și ai căror creatori sau momente de apariție nu pot fi precizate (în cel mai bun caz se cunoaște doar cel mai vechi document care atestă folosirea unui anumit toponim într-o anumită regiune). Traducerea acestor toponime în limba română se face nu doar corect și fidel din punct de vedere gramatical și semantic, ci și urmînd modelul structurilor toponimice românești. Aceste toponime au intrat în cultura noastră nu doar pe calea culturii înalte (prin cărți), ci și pe aceea a culturii populare. (Adică țăranii și tîrgoveții care nu știau carte dar vorbeau două limbi, adesea traduceau corect și fidel toponimele dintr-o limbă în alta. Așa se face că în Ardeal avem o congruență perfectă între toponimele românești construite cu de Jos și corespondentele lor ungurești / săsești construite cu Alsó / Nidder: Pianu de Jos = Alsópián, Ideciu de Jos = Alsóidecs = Nidder-Aidesch, Arpașu de Jos = Alsóárpás = Unterarpasch etc. Datorită acelorași oameni neștiutori de carte din vremuri vechi avem și adaptări românești ale unor toponime din zone în care nu au locuit niciodată vorbitori de română, cum ar fi Seghedin, Muncaci, Liov etc.). Spre deosebire de toponimele din B.1., aceste toponime sînt folosite nu doar în situații speciale de categorii aparte de vorbitori, ci sînt folosite în toate situațiile de către toate categoriile socio-profesionale de vorbitori de română. Și în traducerea acestor toponime s-a păstrat dimensiunea culturală, istorică și stilistică a toponimului din limba de origine (a nu traduce stîlcit un nume ține și de respectul pe care-l ai față de cel care poartă acel nume). În fine, această subcategorie se împarte în mai multe ramuri (nu o să le ilustrez pe toate) în funcție de structura gramaticală a toponimelor românești care a servit drept model de traducere:
B.2.1. Substantiv în nominativ + substantiv în dativ: Țara Galilor tradus corect și fidel din franțuzescul Pays des Galles după modelul Țara Moților, Piatra Craiului, Gura Râului, Valea Stânei etc.
B.2.2. Substantiv + adjectiv: Pădurea Neagră, Munții Stâncoși, Marea Galbenă etc. traduse după modelul Valea Seacă, Ocnele Mari, Baia Mare, Pădurea Neagră, Bihor, Marea Neagră etc.
B.2.3. Substantiv + prepoziție + adverb: Țările de Jos, Austria de Jos etc. traduse după modelul Țara de Jos, Pianu de Jos, Cuhureștii de Jos etc.
Cînd am spus că traducerea toponimelor străine din Wikipedia românească are o soluție sistematică, m-am referit la acest sistem. Prin urmare analiza de la caz la caz nu se face în cazul toponimelor din aceeași ramură a aceleiași subcategorii (nu analizați de la caz la caz pentru a alege între Austria Inferioară și Austria de Jos). În cazul acelor toponime care pot fi traduse mot-à-mot, analiza trebuie să vizeze încadrarea toponimului străin în categoria A. sau B. De exemplu, Baja California NU se traduce în română. În mod similar, majoritatea toponimelor poloneze, chiar dacă pot fi traduse mot-à-mot, NU se traduc pentru că în cultura noastră ele nu au o tradiție a circulației sub o formă tradusă. Nu am propus inițial schimbarea unei întregi alte serii de toponime poloneze (Pomerania Occidentală, Polonia Mică, Voievodatul Sfintei Cruci etc.) și rusești (Rusia Mică etc.) pentru că aceste greșeli mi se par mai puțin nocive, neavînd potențial de stîlcire a propriei noastre limbi. Însă dacă tot am ajuns în acest punct, vă invit acum să respectați norma de utilizare a limbii române și să lăsați toponimele slave în forma lor originală. De regulă, toponimele slave din țările vecine nu se traduc, așa cum nu traducem nici multitudinea de toponime de origine slavă de la noi (Cernavodă, Slobozia, Prahova, Dâmbovița, Deveselu, Gorj, Dolj etc. etc. etc.)
4. Nu este vorba de „puritate”, ci de obiceiul omenesc de a copia felul de a se îmbrăca / de a mânca / de a vorbi al celui pe care îl considerăm „mai elevat”. În măsura în care mulți oameni fără repere culturale solide, dar înarmați cu smartphone și avînd bine înrădăcinat obiceiul search-ului pe net, au tendința de a lua Wikipedia drept sursă autoritară, părerea dumneavoastră are șanse bune de a fi contrazisă de realitate: orășeanul leneș care nu știe să traducă se va lua după Wikipedia, iar fiul țăranului care știe și mai puține se va lua după orășean. Așa a făcut lumea dintotdeauna. Iar cum în momentul de față, dintre cei care se exprimă pe net pe un anume subiect, cei care nu știu traduce sînt de trei ori mai numeroși decît cei care știu, mă tem că unii dintre noi vor apuca să vadă cum părerea dumneavoastră va fi contrazisă de realitate.
@ Bătrânul:
Vă asigur că am „înțeles scopul principal al acestui proiect” și sper că în cele din urmă și dumneavoastră vă veți da seama că știu ce înseamnă „informații deja publicate și acceptate de lumea științifică”. În schimb, nu am fost și nu sînt de acord cu ce ați afirmat dumneavoastră la începutul acestei discuții. În nici un caz alegerea între Austria Inferioară și Austria de Jos nu trebuie făcută verificînd „de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase.” Alegerea nu trebuie făcută în funcție de criteriul pur cantitativ al apariției termenilor Austria Inferioară și Austria de Jos într-o monografie sau alta. Acest criteriu este pe atît de greșit pe cît ar fi cel al aplicării principiului democratic în scrierea Wikipediei (vă mulțumesc pentru link). Alegerea între X Inferior și X de Jos trebuie să aibă caracter sistematic și trebuie făcută în funcție de un raționament bazat pe „informații deja publicate și acceptate de lumea științifică.” În momentul în care un participant la proiectul Wikipedia trebuie să aleagă între mai multe surse de încredere, respectivul om face o interpretare a acelor surse. Cum altfel să aleagă între „Austria de Jos” din această sursă și „Austria Inferioară” din această sursă? Orice alegere ar face (inclusiv aceea de a nu alege), interpretează de facto ambele surse. De interpretare nu putem scăpa: din momentul în care deschidem gura, deja dăm un sens acelui lucru pentru care am făcut efortul de a deschide gura. Acest adevăr e ilustrat copios de chiar pagina Wikipedia:Cafenea.
În lunga discuție de mai sus eu v-am explicat raționamentul pe baza căruia am făcut propunerile de redenumiri și pe baza căruia se face traducerea toponimelor străine. Mi-am construit acest raționament nu doar pe cunoașterea practică a celor opt limbi pe care le vorbesc și a celor alte șapte-opt limbi pe care le înțeleg / citesc, ci și pe cunoștințele teoretice acumulate din bibliografia de lingvistică și de traductologie pe care am citit-o din interes profesional. Din această bibliografie am selectat mai jos cîteva titluri esențiale pentru discuția noastră. Toate cele bune! Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 00:05 (EET)

Surse[modificare sursă]

În privința felului în care vorbim, scriem și traducem în limba română, singura autoritate normativă este Academia Română care, prin intermediul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, publică periodic un Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Spre deosebire de acest Îndreptar, celelalte cărți de specialitate publicate în și despre limba română, oricît de prestigios ar fi autorul lor, nu au autoritate normativă.

  • În Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație apărut la București: Univers enciclopedic, 1995, capitolul „VI. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine” reglementează problema discutată aici: „Numele proprii străine se folosesc cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux, München […] etc. și se pronunță ca în limba din care provin” (p. 38-39). La această regulă sînt făcute trei note, dintre care pe noi ne interesează „Nota 2. Unele nume proprii străine care au intrat de mai multă vreme în cultura noastră se scriu cu grafia tradiționala: Londra, Moscova, Praga, Varșovia, Viena etc. (nu London, Moskva, Praha, Warszawa, Wien etc.). Se admite scrierea acestor nume cu grafia originară numai în lucrări de specialitate (în indicații bibliografice, hărți, în studii de limbă etc.)” (p. 39).
  • Regula din Îndreptar este prea lapidară pentru a lămuri toată varietatea cazurilor menționate de Alexandru Graur (în Nume de Locuri, București: Editura Științifică, 1972, p. 32, 36, 39 etc.) în care toponimele străine se traduc sau se adaptează la limba română. În același timp, este foarte clar că toponimele traduse trebuie să respecte norma limbii române.
  • Pentru a găsi norma toponimelor din limba română, este indicat să deschidem cele două lucrări pe care Iorgu Iordan le-a consacrat subiectului: lucrarea de pionierat Rumänische Toponomastik, Bonn und Leipzig: Kurt Schroeder Verlag, 1924 și monumentala Toponimia românească, București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963 (cea mai complexă și mai completă lucrare dedicată pînă acum toponimiei în literatura de specialitate de la noi).
    • Deși Rumänische Toponomastik a apărut abia în 1924, Iordan își terminase cercetarea în 1918. Prin urmare cartea se referă exclusiv la toponomia Vechiului Regat. Între paginile 42-45 ale acestei cărți, Iordan dă o listă a toponimelor care arată situarea obiectului în funcție de altitudine și de poziția apropiată a unui alt obiect cu același nume topic. Toate numele din listă sînt construite pe structura X de Jos, respectiv X din Vale. Nu apare nici un neologism și nici o construcție savantă de tipul X Inferior în lista de nume. Analiza unor serii de toponime de tipul „Bolintinul din Deal, Bolintinul de Mijloc, Bolintinul din Vale,” respectiv „Greci de Sus, Greci de Mijloc, Greci de Jos” îi permite să concluzioneze: „Dacă există mai mult de două sate apropiate care poartă același nume, apare un al treilea cuvînt, în speță de mijloc, pe care îl întîlnim lîngă de jos, de sus și din vale, din deal, ceea ce dovedește și mai clar sinonimitatea ultimelor două grupuri de cuvinte” (p. 42; traducerea îmi aparține). Din lista și din observațiile lui Iordan reiese că în cazul toponimelor care indică prezenta geografică a obiectului dupa altitudinea terenului și după existența apropiată a unui alt obiect cu același nume, norma este dată de structura substantiv + prepoziție + adverb și de structura substantiv + prepoziție + substantiv.
    • Toponimia românească, prezintă informații cu mult mai bogate și analize mai aprofundate. Interesant pentru noi este faptul că, iată, aproape o jumătate de secol după terminarea primului studiu, Iordan găsește și toponime care să cuprindă neologisme. Dar nu găsește prea multe: doar 8 nume construite pe modelul X de Est (Băteasca de Est și Băteasca de Vest la Pitești, Dealul de Est și Dealul de Vest la Carei, Devcea-Est, Devcea-Nord, Devcea-Vest și Devcea-Sud la Medgidia) despre care savantul zice că „provin de la oficialitate sau de la vreun cărturar local care va fi fost însuși proprietarul moșiei.” (p. 135-136) [Aceste toponime cu neologisme nu par să mai existe în zilele noastre.] Și mai interesante sînt observațiile pe care le face despre problema care ne interesează în mod direct: „După cum autoritățile (și oamenii culți) prefera neologismele est, vest etc. pentru rasarit, apus etc., tot așa determinativele jos și sus sînt înlocuite uneori, în limbaj oficial, prin inferior și superior. Daca nu mă înșel, faptul acesta se petrece numai în provinciile noi, unde ar putea data, în parte, de-abia de la Unire încoace. De ex. Băuțarul Inferior și Băuțarul Superior (Caransebeș), Bodogaia Inferioară, Cernatul Inferior și Cernatul Superior, Doboli Inferior, Teliucul Inferior și Teliucul Superior (oș. Hunedoara), apoi Veneția Inferioară și Veneția Superioară, care apar însă și cu aspectele 'populare' Veneția de Jos și Veneția de Sus.” (p. 137-138) Într-o notă de subsol la acest paragraf, Iordan continuă: „De adăugat Lăpugiul Inferior și Lăpugiul Superior (Ilia, Hunedoara), Nădăștia Inferioară și Nădăștia Superioara (Hunedoara), Silvașul Inferior și Silvașul Superior, Sălașul Inferior și Sălașul Superior (Hațeg), după Indicat. și ISt, unde se dau și aspectele 'populare', considerate ca numiri oficiale. Constat ulterior existența încă a unui neologism de acest fel, și anume mediu, ca sinonim al lui de mijloc: Aita Medie, alaturi de Aita Mare și Aita Seacă (Sfîntu Gheorghe). În bună limbă românească, mediu nu poate fi identic cu de mijloc, și totuși ISt. și Indicat. și-au însușit acest termen, care n-ar fi trebuit să meargă nici înainte de 1918, cînd se știa mai puțin bine românește de către unii intelectuali ardeleni.” (p. 138) [ISt. și Indicat. sînt cele două surse de date pe care Iorgu Iordan le-a folosit în cercetarea sa. Indicat. = Indicatorul alfabetic al localităților din R.P.R., Bucuresti, 1956 iar ISt. = Indicatorul Statistic al satelor și unităților administrative din România, București, 1932.] Pentru chestiunea care ne interesează pe noi este mai puțin important faptul că mai toate localitățile inferioare și superioare găsite de Iordan sînt grupate în zonele Covasna, Brașov și Hunedoara, ceea ce ar putea însemna că, în contextul românizării toponimelor din Ardeal, vreun slujbaș zelos de-al statului nostru detașat în fiecare din aceste zone va fi profitat de ocazie nu doar să-i românizeze pe ardeleni, ci să-i și eleveze. Mai important este să observăm acum, o jumătate de secol după publicarea cărții, că ironiile lui Iordan la adresa „oamenilor culți” și a „autorităților” nu au fost tocmai greșit țintite: din toate localitățile inferioare și superioare pomenite mai sus, doar Băuțarul Inferior, Băuțarul Superior, Teliucul Inferior, Teliucul Superior și Aita Medie nu au revenit la vechile nume, cu de Jos și de Sus. Tot important pentru găsirea normei toponimice este să comparăm numărul acestor toponime construite pe structura X inferior (și insuccesul lor istoric) cu lista toponimelor construite pe structura X de Jos, respectiv X din Vale ( substantiv + prepoziție + adverb, respectiv substantiv + prepoziție + substantiv), listă care se întinde de la pagina 140 la pagina 151 și are în jur de 45 de toponime pe pagină.
  • Folositoare pentru stabilirea normei structurale a toponimelor care indică existența apropiată a unui alt obiect geografic cu același nume este și o carte a lui Vasile Frățilă, Studii de toponimie și dialectologie, Timișoara: Excelsior Art, 2002. Două detalii importante apar din analiza exemplelor de toponime construite pe structura substantiv + adjectiv (ex.: Zapodea Mare): 1. adjectivul este întotdeauna la gradul pozitiv, niciodată la comparativ; 2. în cartea lui Frățilă am găsit singurul exemplu de toponim care să aibă Mijlociu (ca Franconia Mijlocie) în compoziție. Numai că similitudinea se oprește aici: Zapodea Mijlocie nu apare într-o serie de toponime care să indice prezența geografică a obiectului dupa altitudinea terenului, ci apare în seria Zapodea Mare, Zapodea Mijlocie, Zapodea Mică. Așdar pentru a putea avea Franconia Mijlocie în limba română, ar trebui să avem o serie cu Franconia Mare și Franconia Mică...
  • Pe lîngă ce am scris mai sus, alte detalii despre cum se traduce dintr-o limbă străină veți putea găsi într-o formă mai tehnică și mai seacă în orice tratat de traductologie serios, de exemplu în Roger T. Bell, Teoria și practica traducerii, Iași: Polirom, 2000.
  • În fine, pentru o mai ușoară parcurgere a bibliografiei și pentru o mai bună înțelegere a argumentelor mele, cred că ar fi utile niscai cunoștințe de lingvistică pe care le puteți acumula citind Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, Cluj: Editura Echinox, 1999 și Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală , Iași: Polirom, 1998. Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 00:05 (EET)
@Traducatorul: Dacă „raționamentul” dumneavoastră ar fi publicat într-o revistă de specialitate, aș recomanda bucuros adoptarea și aplicarea sa sistematică pe proiectul nostru. Ar fi suficient ca specialiștii să se declare de acord cu el și să îl urmeze riguros în propriile lor texte... :) --Pafsanias (discuție) 10 martie 2016 13:46 (EET)
@Pafsanias::
În știință nu există unanimitate de opinie. Dacă ar exista, știința ar muri.
Pe de altă parte, există o diferență de seamă între „normă” și „vorbire”: din perspectiva individului, norma este abstractă și colectivă, pe cînd vorbirea este concretă și personală (pentru detalii, a se vedea Sistem, normă și vorbire în Eugen Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, București: Editura Enciclopedică, 2004). În vorbire, individul este liber să respecte sau nu norma. De exemplu, norma limbii române impune scrierea cu „sunt”, „nicio” și cu „â” în interiorul cuvîntului. În mod evident eu nu respect norma (din motive pe care nu le expun aici). Însă libertatea mea de „vorbire” are limite: dacă aș scrie în acest fel pe pagina principală a unui articol din Wikipedia, altcineva mi-ar corecta textul potrivit „normei”. Diferența dintre „normă” și „vorbire” e cu atît mai importantă în alegerea surselor pentru problema dezbătută aici, cu cît toponimele străine nu sînt folosite doar de lingviști sau de traducători oficiali, ci și de geografi, de istorici, de economiști, de specialiști în drept internațional etc. pentru care traducerea judicioasă și respectarea normei limbii române nu este o prioritate. Unii probabil nu cunosc norma, alții vor fi zicînd că e un moft și scriu / vorbesc care cum apucă, iar alții probabil nu vor să o respecte fiind mai atrași, vorba lui Iordan, de neologisme. Însă Wikipedia nu poate fi o vitrină a preferințelor personale, chiar dacă acele preferințe sînt ale unor specialiști în domenii ce au de-a face într-un fel sau altul cu toponimele străine. Wikipedia trebuie să respecte norma stabilită de Academia română. În măsura în care textul din Îndreptar este prea succint pentru problema dezbătută aici, cred că wikipediștii trebuie să-și construiască un raționament, bazat pe alte surse autoritare, care să soluționeze problema toponimelor străine în spiritul normei lapidare din Îndreptar. Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 15:54 (EET)
@Traducatorul: Wikipedia are o politică de verificabilitate, care spune explicit „verificabilitatea contează, și nu adevărul”. Aveți dreptate când spuneți „Wikipedia nu poate fi o vitrină a preferințelor personale”. Greșiți când spuneți „Wikipedia trebuie să respecte norma stabilită de Academia română”. Introduceți un cal troian când spuneți „wikipediștii trebuie să-și construiască un raționament, bazat pe alte surse autoritare”. Cine decide care sunt acele surse autoritare? Ele pot fi doar acele surse de încredere menționate în politici și îndrumări. Wikipedia trebuie să își aplice politicile (sau să le modifice, dar ăsta e lucru anevoios și de durată). Pe mine, unul, argumentarea dumneavoastră științifică m-a convins; rămâne de văzut cum o transpunem în practică, în cadrul politicilor existente. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2016 16:35 (EET)
Nu am examinat sursele enumerate de dumneavoastră mai jos; nu am și nu voi găsi timp pentru un subiect care pentru mine nu e prioritar. Dacă ele sunt „surse de încredere”, în sensul Wikipediei, nu văd piedici în calea redenumirilor. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2016 16:46 (EET)

Problema nu este absența surselor. Există surse (lucrări academice) pentru toate redenumirile pe care le-am propus. Problema este că trebuie ales între varianta „Austria de Jos” folosită de un istoric în această sursă și varianta „Austria Inferioară” folosită de un geograf în această sursă. Într-o situație asemănătoare se găsesc toate variantele pe care le-am propus spre redenumire. În acest caz, alegerea nu poate fi făcută pe baza unui argument de genul „Austria de Jos” se găsește de "x" ori într-un număr de "y" surse, în vreme ce „Austria Inferioară” se găsește de "m" ori într-un număr de "n" surse, deoarece există două mari obstacole. 1. Cine și cînd poate fi sigur că a parcurs toate sursele în care apar cele două variante? 2. Cum să departajezi între o sursă de secol 18 și una de secol 21? Acest ultim obstacol este cu atît mai dificil cu cît o seamă de toponime, în special din zona germană, au intrat în limba noastră în urmă cu două-trei veacuri (deci „au intrat de mai multă vreme în cultura noastră” cum zice Îndreptarul), dar nu au intrat neapărat prin intermediul unui om ca Samuil Micu; chiar dacă ar fi intrat prin cineva ca Samuil Micu, am avea o altă dificultate: avînd în vedere că standardele științei nu mai sînt aceleași, mai e Samuil Micu o sursă de încredere ca Bogdan Murgescu sau nu? Prin urmare, alegerea trebuie să fie sistematică și trebuie făcută în funcție de un raționament construit pe baza acelor surse care sînt autoritare și reglementează folosirea limbii române. Cum Wikipedia respectă norma ortografică a limbii române (textele fiind scrise cu â, sunt, nicio etc.), tot așa trebuie să respecte și normele privind toponimia. În opinia mea titlul ar trebui să fie Austria de Jos, prima frază ar trebui să fie „Austria de Jos (germană Niederösterreich, uneori tradus în română Austria Inferioară) este unul dintre statele federale din Austria,” iar corpul textului ar trebui să privilegieze varianta „Austria de Jos”.

Cîteva alte surse:

Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 14:43 (EET)

Discuție încheiată[modificare sursă]

Nu s-a realizat un consens în privința redenumirilor. Am revenit la status quo ante în paginile aflate în discuție. -- Victor Blacus (discuție) 1 mai 2016 19:03 (EEST)

Completion suggestor[modificare sursă]

--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 iulie 2016 00:05 (EEST)

Accipiter, am impresia că exemplul tău e invers, la genericul PD-old-70 european trebuie și explicația americană. --Turbojet 22 iulie 2016 00:15 (EEST)
Domnilor, Jastrow e o doamnă și vă rog să folosiți pronumele personale adecvate, în orice caz. În mod normal, dacă licența afirmă justificat că un fișier era în DP în țara de origine înainte de 1996 (de exemplu), rezultă automat că este aplicabil {{PD-1996}}. S-ar putea să existe excepții, pentru unele țări care au avut anterior convenții bilaterale cu SUA referitoare la copyright. Dar nu știu dacă ne putem baza pe asemenea inferențe. --Pafsanias (discuție) 22 iulie 2016 00:50 (EEST)
Ei, eu care sunt acuzat că am tendința bolnăvicioasă să scotocesc după informații din viața personală a utilizatorilor, n-am știut că Jastrow este o doamnă (mai ales că nick-ul său nu sugerează asta în limba română) și am tratat-o ca pe un macho :). Scuzele mele, pe viitor o să știu. --Turbojet 22 iulie 2016 10:34 (EEST)
Nu e nimic, nici măcar nu am remarcat nimic deosebit… Nick-ul meu vine de la iluzia iepure-rață, nu m-am gândit multă vreme când l-am ales, acum 12 ani. Să ne întoarcem la subiectul în cauză, mi se pare corectă propunerea "format DP românește + PD-1996". Mâine voi incepe să încheie cazurile ușoare de păstrat. Jastrow (discuție) 22 iulie 2016 22:05 (EEST)
Păi eu așa am înțeles, că alături de { {PD-old-70} } trebuie să introduc și un { {PD-... care ține de SUA, gen Fișier:Graficul variatiei taxei de scont şi împrumuturilor in România - 1886-1912.PNG#Licențiere--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 iulie 2016 00:42 (EEST)
Update: Explicații la PD-old-auto-1996 -

„This is an enhanced version of Template:PD-1996 to show how long ago authors died. Depending on the deathyear given, it chooses Format:PD-old-80-1996, Format:PD-old-100-1996 etc. If the date given is less than 50 years ago, Format:PD-1996 is applied” Vedeți și explicațiile la PD-old-X-1996

--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 iulie 2016 01:17 (EEST)


Eticheta unei cutii de chibrituri din anii 1920-1930, ce licență ar trebui să aibă ? Dacă e PD-old-70 se cheamă că trebuie să pui anul morții autorului (care ???). PD-RO-photo - considerând apariția etichetei pe cutie drept "publicare", ar fi validă ? Dar DP-anonim, merge la Commons ? P.S. am optat până la urmă pentru PD-Romania --> File:Etichetă de chibrituri a Regiei Monopolurilor Statului.png

Faza finală[modificare sursă]

Am început să încheie niște cazuri ușoare (sau măcar sper) de păstrat (vezi Commons:Deletion requests/Files uploaded by Macreanu Iulian#Decision). Turbojet, am o întrebare: aveți început o listă cu comentarul “Wait, keep temporary”, de ce sunt primele intrări tăiate cu o linie? Jastrow (discuție) 23 iulie 2016 13:16 (EEST)

Accipiter Q. Gentilis mi-a cerut să mut toate mesajele mele din zona respectivă în zona cu propunerile de ștergere, ca să nu fie risipite în mai multe locuri. Cele tăiate le-am mutat deja și intenționez să le tai și pe celelalte, pe măsură ce le mut.
În urma discuțiilor de aici unele licențe propuse de mine jos (și tăiate) au fost înlocuite cu altă versiune. Pentru mine e clar că acele imagini (cele la care intervin, nu toate cele propuse pentru ștergere) sunt în D[omeniul]P[ublic], însă caut cea mai bună justificare. Mai este o problemă: dl. Macreanu este convins că în România doar din 1923 s-au protejat drepturile de autor, dar, vedeți aici, și legea din 1862 proteja fotografiile 10 ani de la moartea autorului, deci în 1923 încă nu expirase nicio fotografie din Primul Război Mondial. În opinia mea trebuie altă justificare. --Turbojet 23 iulie 2016 13:36 (EEST)

Turbojet, aveți șters source={{own}} din pozele trimite de dl. Macreanu. Aceste mențiune le-am lasat pentru că nu deranjează și anumite țări (UK) nu recunosc PD-scan („două precauții sunt mai bune decât una”, așa cum se spune în franceză), dar pe fond, aveți dreptate. Probabil este mai clar așa. Totuși, sunt perplexă: de ce lașați {{PD-user-ro|Macreanu Iulian}}, în timp ce stergeți {{PD-RO-photo}}? Jastrow (discuție) 24 iulie 2016 12:57 (EEST)

Ca să subliniez absurditatea situației. În opinia mea el deține o copie pe hârtie a fotografiei și n-are niciun drept să le pună la Commons, deci consider că trebuie șterse. Bine, nu mă mai ating de cele declarate „own” și cu autor necunoscut, vă las să acționați dv.
Încă ceva: din câte știu eu, în SUA se consideră că dacă nu se cunoaște data decesului (fotografului), persoana putea trăi 99 de ani. Dacă a făcut poza la 19 ani, prezumția este că a mai trăit 80 de ani, apoi încă 70 de ani de protecție, deci afirmații ca „imagine în domeniul public datorită vechimii sale”, dacă nu se cunoaște autorul se pot face doar după 150 de ani de la publicare. De aceea o să șterg această declarație peste tot unde apare în acest context, deoarece dă doar apă la moară „deleteționiștilor”. --Turbojet 24 iulie 2016 13:10 (EEST)
Îmi pare rău, nu m-am exprimat bine. Nu am nicio problemă cu stergerea mențiunilor „sursă: operă proprie” și „imagine în domeniul public datorită vechimii sale”. Dar nu înțeleg de ce aveți șters PD-RO-photo din poza Fișier:1970 - Plugusorul in satul Bordei Verde.png (de pildă). Nu sunt familiară cu această licență, deci am urmat sfaturile utilizatorilor de la wp.ro exprimate la Commons. Jastrow (discuție) 24 iulie 2016 13:44 (EEST)
Licența PD-RO-photo se referă practic la cele trei excepții pentru fotografii prevăzute în Decretul 321/1956. Comuniștii au considerat că apăsarea pe butonul aparatului de fotografiat nu este cine știe ce oboseală (sic!), așa că au decretat că fotografiile artistice (doar ele) sunt protejate puțini ani, de la publicare. Deci, pentru această licență trebuia dovada că a fost publicată și a anului. La fotografiile halftone e destul de clar că au fost scanate de pe ceva tipărit, deci publicat. Asta e valabil până în 1990. După această dată oricum nu prea s-au mai tipărit halftone. Chiar la calitate foarte bună (de exemplu eu știu să fac o poză bună dintr-un halftone), dacă indică sursa și anul (ex. cartea „Cutare” din 1968), licența PD-RO-photo e validă. Asta nu se aplică la desene (ex. hărți).
Fotografia Fișier:1970 - Plugusorul in satul Bordei Verde.png este declarată ca provenind dintr-o colecție personală, deci nu există dovada că a fost publicată, deci nu merge PD-RO-photo. Fotografia, fiind din 1970, dacă spune că nu el este autorul („unknown”), trebuie să explice cine deține drepturile de autor și să trimită eliberarea la OTRS. Dacă nu știe autorul, această cale este blocată, deoarece nu știe cui să-i ceară să trimită declarația. O cale este să declare că el însuși a făcut fotografia, deci are dreptul s-o elibereze, dar dacă cineva dovedește contrariul (și asta este foarte greu de dovedit), legal el apare ca delincvent. Însă dacă el a trăit în locurile acelea, practic nu poate fi contrazis dacă declară că el a făcut fotografia, deoarece este plauzibil. --Turbojet 24 iulie 2016 14:55 (EEST)
Am înțeles. Este bine că am lucrat treptat… Care este definiție publicării în dreptul român? Decretul din 18 iunie 1956 menționează „aparitia operei”. Jastrow (discuție) 24 iulie 2016 15:29 (EEST)

Candidatură[modificare sursă]

L-am nominalizat pe Silenzio76 pentru un nou mandat de administrator.--Strainu (دسستي‎)  18 iulie 2016 12:40 (EEST)

Stema României[modificare sursă]

Am semnalat încălcările legii făcute de versiunea lui Alex a stemei României de ceva timp, dar nu s-a încumetat nimeni să le repare sau nu a luat nimeni la cunoștință.
Cum stema s-a schimbat și a fost încărcată o versiune nouă cam rudimentară, am luat versiunea lui Alex și am reparat-o, atât în ce privește coroana de oțel, cât și în ce privește încălcările legii, folosind culorile heraldice acceptate internațional, național(heraldica este peste tot la fel, în esență).
Această schimbare a produs un mic șoc. Am încercat să explic de ce schimbările respectă atât legea, cât și culorile heraldice stipulate în lege, acuma nu știu dacă o să se înțeleagă.
Alex, probabil, a încercat să facă o stemă mai omogenă, care nu încalcă o regulă heraldică fundamentală( interzicerea folosirii unei culori pe o altă culoare), dar asta este tradiția heraldică românească, maghiară în ce privește Transilvania și Moldova, așa spune legea, culoare pe culoare.
Cum subiectul este de interes major pentru comunitate, vă invit să verificați. https://commons.wikimedia.org/wiki/File_talk:Coat_of_arms_of_Romania.svg
Viuser (discuție) 21 iulie 2016 04:30 (EEST)

Se pare că la textul legii, adoptat în 1992, deputații nu și-au bătut capul cu precizia termenilor. Culorile folosite de administrația română sunt cele de aici, iar aceste culori se găsesc peste tot. În acest context, versiunea lui Viuser este cercetare originală (elaborată de el după textul legii, care este o sursă primară). --Turbojet 21 iulie 2016 09:54 (EEST)
Turbojet, aici cred că nu putem vorbi de cercetare originală, eu am respectat sursa și culorile heraldice stipulate în lege în nuanțele acceptate, dar înțeleg problema.
I Legal
După cum am arătat, versiunea lui Alex încalcă clar legea, dar între a mea și varianta pusă de dv. avem neconcordanțe doar în ce privește nuanțele, și o să încerc să explic.
După cum puteți vedea, în versiunea de pe site-ul citat, capul de bour diferă de roză, de lună și de șceptru, în versiunea lui Alex nu diferă, deci, până la urmă, ăia ce administrează site-ul președintelui tot negru au vrut să reprezinte prin griul respectiv, folosit în heraldică pentru a reprezenta fierul( https://fr.wikipedia.org/wiki/Couleur_(h%C3%A9raldique) ).
Prima dată ar trebui să intereseze legalitatea, iar eu nu pot să încalc legea, fiindcă la noi este o tradiție în a nu avea o rigoare. Apoi, oricât de importante sunt instituțiile, ele nu sunt peste lege în România, deci dacă ele încalcă legea, eu nu sunt obligat cu nimic prin fapta lor, ba, chiar sunt în drept să le corectez.
Acuma, după ce am clarificat legalitatea, o să explic și pe fond.
II Heraldic
Eu am văzut și forme în care culorile se respectă la literă, prin unele primării și tribunale, școli etc, însă , de multe ori, la nivel înalt nu se respectă și se încearcă a se ocoli două probleme clare: evitarea muncii și fentarea unei inconveniențe structurale.
Evitarea muncii(mai bine copiem de pe wiki și-i dăm un efect), fentarea unei inconveniențe structurale (încalcă o lege heraldică și nu este estetică, hai să o facem mai „cool”).
Acuma, lăsăm la o parte că versiunea lui Alex a fost copiată de multe instituții, de aici și tradiția în unele cazuri, heraldic vorbind, nu este permisă culoarea pe culoare în heraldică încă de prin 1000 și; dintr-un motiv clar, arată mai urât, nu se vede așa bine, iar varianta cu bourul în fier sau argint arată mai omogen, contrastează. Dar, cum la noi tradiția heraldică a fost influențată de cea maghiară, această lege heraldică este foarte atrofiată, nu este respectată, deci nu avem ce face, este o caracteristică a heraldicii din zonă și apare în lege(Stema Țării Românești, Stema Moldovei, Stema Ungariei, Stema Corvinilor, Stema Transilvaniei, Stema familiei Ballasa, Stema Drăculeștilor etc), deci nu putem noi schimba legea și tradiția, ori asta aș numi eu o cercetare originală(Tradiția heraldică a României, fiindcă Principatul Moldovei a avut o sumedenie de steme).
Legat de blazonerie, nu aveți dreptate, legea este foarte clară, așa este blazoneria, clară și concisă, laconică. Sincer, nu văd ce nu ar fi clar din b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insotit de o stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stinga, ambele de argint; . Dau exemplu stema Angliei Gules three lions passant guardant in pale Or armed and langued azure.
Acuma, unde aveți dreptate, contează și tradiția heraldică, fiindcă blazoneria nu ne exprimă clar forma în toate cazurile(la stema Angliei passant, guardant tocmai asta face), dar nu poate exista o tradiție care încalcă heraldica, fiindcă nu mai este stemă, este emblemă. Apoi, eu nu m-am legat de formă, m-am legat de culori, care sunt bătute în cuie în heraldică și este fix problema persoanei care nu le respectă în mare. Albastru este albastru peste tot, dacă vrei un albastru mai deschis, pentru aia există https://en.wikipedia.org/wiki/Bleu_celeste , dar în lege nu văd așa ceva. Negru este negru/sable, dacă vrei gri, îl numești fier, care este un metal. Deci nu poți tu să scoți nuanțe din burtă, nu numai că alterezi culoarea, dar o transformi direct în metal. Deci, nu țin neaparat la nuanța culorii, dar nici nu pot spune că am încălcat tradiția heraldică, fiindcă site-ul președintelui nu este o sursă academică care să instituie o doctrină nouă în heraldica românească, ba din contră, eu cred că arată amatorismul . Apoi, sunt și exemple în care culorile se respectă, la o căutare pe google găsim și tradiția heraldică sănătoasă, nu a murit.
https://transildania.files.wordpress.com/2011/10/stromania_-_small_coa-svg.png?w=450
http://actualitateasm.ro/wp-content/uploads/2013/06/constitutia_romaniei_29096700_55000100.jpg
http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2016/06/Stema-Romaniei-300x179.jpg
http://fs66.trilulilu.ro/imgs/ovidake02/stema-romaniei-3_340c7c77708c5f.jpg?size=original
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2009/09/14/50a885ce7c42d5a6636f7251/646x404.jpg
Eu cred că este foarte clar, mai mult nu cred că pot explica, dar aș vrea să spun că sunt unele programe în care nu poți replica anumite nuanțe, deci, în anumite cazuri, este scuzabil un negru mai deschis, un roșu mai sanguin, dar nu înseamnă că trebuie să confundăm sanguinul cu roșu în heraldică, fierul cu negru/sable și să considerăm că această alterare este o tradiție heraldică.
Eu îmi închei pledoaria, vă doresc o zi bună! Viuser (discuție) 21 iulie 2016 14:35 (EEST)
Problema este că nu nouă, aici, pe Wikipedia, trebuie să ne explicați, ci administrației oficiale a României. Când ei vor publica varianta susținută de dv., Wikipedia o va prelua. V. sursele cerute de Wikipedia, că cele citate de dv. nu pot „bate” situl prezidențial, chiar dacă ar avea dreptate. Nu puteți începe demersurile de corectare începând cu modificarea imaginilor de la Commons, căci în viziunea politicilor Wikipediei asta este cercetare originală. --Turbojet 21 iulie 2016 15:44 (EEST)
Eu nu trebuie să explic nimic, niciunde, doar unde susțin ceva trebuie să explic, să aduc surse, confundați dreptatea cu știința. Legea există, nu trebuie să fac nimic eu. Priviți scandalul de la stema municipiului Cluj-Napoca, unde ați favorizat legea, deși uzul acolo conta poate mai mult, fiindcă CLujul nu este un stat și clar primăria folosește altă stemă.
Apoi, confundați tradiția cu sursele. Citiți încă odată ce am spus, tradiția heraldică corectă încă există, am dat cazuri, cum dv. mi-ați dat cazul președintelui care are o stemă „cool”. Deci, uzul este una, sursa este alta. Singura sursă este legea și tradiția heraldică academică, nici măcar nu trebuia să probez un fapt cunoscut, că negru este negru, nu gri, nici măcar în Coreea de Nord nu ai asemenea sarcini.
Eu nu-s aici pentru a face dreptate în România, ci pentru a îndrepta o eroare pe Wikimedia, care duce în eroare cititorii a zeci de țări de pe Wikipedia(Wikimedia nu este România, este problema românilor că nu știu ce stemă au). Dv. probabil aveți cetățenia Română, puteți protesta la Cotroceni, eu nu văd de ce, este un simplu articol pentru a umple un site, apoi, nu pot convinge poporul să-și respecte rolul de a păzi la respectarea legii, nu am o obligație, iar Wikipedia nu este ținută de lentoarea poporului sau de un articol pe un site, Băsescu a avut stema mov 4 ani, nu am văzut pe Wiki versiunea mov, doar câteva articole prin ziare care erau ultragiate.
Deci, facem o ciorbă din tot. Eu am dat sursa, am arătat că sunt culorile acceptate de heraldică, că sunt folosite, mai departe trebuie să probați dv. că Președintele este un Calif, iar postarea unei imagini pe site-ul lui reprezintă o lege în România, pentru a o putea să o considerăm sursă. Eu nu am dezbătut stema Parlamentului în România, stema administrației prezidențiale, își pot pune bourul verde sau roz, eu am dezbătut stema statului, care nu depinde de ce postează unii mai veseli pe un site. Da, că puteți scrie în articol că există în România un trend de a reprezenta stema greșit, puteți pune și varianta președintelui într-un capitol, eu nu am nimic împotrivă, ci chiar mi-ar place să văd asemenea articole, care emană cercetare și activitate, dar nu puteți institui din uz o sursă academică sau o lege.
În fond, eu am pus nuanțele clare și nu m-am gândit că asta este problema, problema mare a fost stema lui Alex, care încălca legea, care a stat mult pe wiki și care a trebuit să fie schimbată. Apoi, în afara subiectului, fiindcă asta ține de tinerețea culturii românești care încă are accente medievale și puteți afecta tinerii cititori. NU, ce postează președintele pe un site nu are o valoare mai mare, decât ce postează un cetățean, de asta s-a născut STATUL DE DREPT. Pentru a avea o valoare mai mare, trebuie să fie lege sau lucrare științifică, altfel ne întoarcem prin secolul XII când ce spunea comitele era lege de multe ori.. Găsiți în Constituție ce poate face președintele, clar nu scrie că postările lui verifică ceva, maxim beneficiază de o credibilitate până la proba contrară, iar eu am venit cu proba contrară.
Explicând nelămuririle cu Wikipedia și regulile ei, eu am încheiat.Viuser (discuție) 21 iulie 2016 16:28 (EEST)
Nu cred că lipsa de inițiativă legislativă a Clujului prin care să-și legifereze stema folosită efectiv este un exemplu similar cu ce discutăm.
O lege este o sursă primară. Pe Wikipedia nu puteți face dv. ceva pe baza unei surse primare și a cunoștințelor proprii despre heraldică. Este nevoie de surse secundare, iar pentru Wikipedia unele dintre acestea sunt mai de încredere decât altele. Sunt greu de înțeles politicile Wikipediei? --Turbojet 21 iulie 2016 16:43 (EEST)
Deci regulile wikipedia nu respectă regulile unei lucrări științifice, adică instituie surse secundare superioare, când un anumit user le consideră, când avem surse primare și tradiție heraldică? Repet, aia nu este sursă, doar când sursa primară nu ar specifica.
De exemplu, pe emisiunile monetare din Moldova nu avem culori, dacă am găsi un desen al unui soldat, ar fi o sursă secundară de luat în seamă, fiindcă nu avem ceva superior, dacă am găsi un desen facut de Ștefan vs desenul soldatului, îi dăm crezare lui Ștefan, fiindcă este o chestie de credibilitate, nu de rang, dar dacă găsim mai multe surse care-l contrazic pe Ștefan, aflăm că Ștefan suferea de o boală sau nu era el forte formalist, sursa lui nu mai are credibilitatea din trecut. Deci dv. nu înțelegeți aici, îmi pare rău, iar dezbaterea are o importanța minoră, din moment ce nu încalcă legea, nu se abate flagrant de la nuanțe, precum lucrarea lui ALex. Negru este negru, aducem dexul dacă nu ne ajută legea, vedem ce înseamnă negru în heraldica românească, aveți un exemplu aici https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Tinutul_Crisuri_CoA.png.
Stema statului există în lege, nu ține de reprezentare, nici anexa nu-i lege, este un ghid pentru formă. Eu cred că exemplu este similar, cineva nu respectă legea în cazul orașului, a instituit o tradiție amatoricească, mai radicală în cazul ăla, de care dv. nu ați ținut cont. Repet, acolo cred că ați greșit, fiindcă acolo instituția are un rol, aici președintele poate să-și pună pe site stema RD Congo, maxim provoacă un ziar sau un protest, nu cred că schimbați stema imediat sau se schimbă legea. Deci, nu susțin că sursele secundare nu contează, dar aici sursa secundară o reprezintă heraldica, ea reprezintă dicționarul care explică ce spune blazoneria, adică legea, apoi am arătat clar că unii chiar folosesc nuanțele clasice, deci nu vin eu și revoluționez ceva. Repet, dv. confundați conceptul de credibilitate, cu cel de sursă secundară. Sursă secundară este și imaginea de pe Constituție dată de mine și imaginea de pe site-ul președintelui, numai că aici avem sursa primară care contrazice și compromite credibilitatea sursei secundare de pe site-ul președintelui, avem tradiția heraldică. Deci sunt de acord că are o credibilitate mai mare până la proba contrară, nu un rang mai mare. Nu are cum, vorbim de știință aici.Viuser (discuție) 21 iulie 2016 17:31 (EEST)
Completare, nu cred că lipsa de inițiativă academică a președintelui pentru a schimba doctrina heraldică, a institui culoarea pentru fier ca o culoare pentru sable/negru, lipsa de inițiativă juridică pentru a-și legifera stema folosită efectiv reprezintă un argument în ce privește stema statului.
Deci pot spune și eu. Păi la Cluj nu-și pot legifera stema fiindcă heraldiștii au râs de ei și le-ar da nu în comisie, cum râd și de președinții cu steme mov, deci fac un abuz. Legea nu retroactivează, chiar dacă ar legifera printr-un abuz, nu înseamnă că nu au folosit o stemă făcută de un amator, care încalcă toată tradiția heraldică și ce legi heraldice mai erau de încălcat, care instituie culori aberante, în funcție de anul când o lipesc pe taxiuri și în funcție de gusturi.
Situația există, este identică, fiindcă nu contează cât de mult încalcă legea, în cazul ăla total, contează că o încalcă. Acolo ține și de nationalism, deci kitch-ul este sfânt, atâta timp cât nu instituie stema „maghiară”. Nu aș condamna inițiativa de pe articolul ăla, doar că poate necisita mai multe explicații, fiindcă acolo vorbim de o primărie. Eu pot pune alte nuanțe, dar nici chiar gri, a se vedea, că negrul este un pic mai deschis, fiindcă deja mă bag pe cercetare originală. Pe mine m-a deranjat mai mult încălcările legii.Viuser (discuție) 21 iulie 2016 17:49 (EEST)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Din păcate, pe Wikipedia nu putem face noi știință. Putem doar să cităm surse. Și indigoul ăla turbat care l-ați pus dv. la Commons nu l-am văzut nicăieri, peste tot am văzut albastrul ăla spălăcit. Și declar că n-am nicio legătură cu revertul care s-a dat la Commons. --Turbojet 21 iulie 2016 18:02 (EEST)

Sunteți sentimentalist cu culorile, deci heraldica nu a fost făcută pentru a merge un nobil cu un desen ciudat pe scut, heraldica are un rol, ăła vizual, de identificare. Deci trebuie să contrasteze foarte puternic o stemă, culori pure, nu spălăcite. De asta impune niște culori, de asta are legi, de asta se folosea mătasea pentru steaguri de luptă, fiindcă dă o culoare „turbată”. Deci cădeți în capcana sentimentalismului. Poate nici mie nu-mi place, dar nu înseamnă că trebuie să pun o stemă ce îmi place. Stema este un dezastru, dacă vreți opinia mea. Deci vorbim de heraldică, nu de un tablou, unde nuanța respectivă este la latitudinea artistului. Culoarea pusă este varianta digitală a albastrului heraldic, acceptată, o găsiți pe paginile de wikipedia, în multe steme, aveți link-urile la pagini, în română încă nu avem versiunea, din păcate. Deci nu pot să pun ce vreau eu, nici ce crede președintele, ci doar ce spune legea și heraldica.
http://yourholidayhomes.com/images/content/thinks/241/orig-paris-2-084.jpg Aici aveți Stema Franței desfășurată pe o catredală, a se vedea că albastru este puternic, chiar mai închis, Stema lui Sas https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/77/POL_COA_Sas.JPG. Deci nu vedeți culori spălăcite. Acuma, orice nuanță diferă, depinde pe ce este printată, ce metodă, fiindcă albastru ăsta o să apară mai deschis la printare, de aici și confuzia. Aceeași problemă și la drapel, avem versiunea digitală, cu un albastru închis, iar peste tot sunt mii de variante.
Eu nu v-am acuzat încă de nimic, purtăm o discuție, nu neaparat trebuie să fie una în contradictoriu. De asta am pornit-o, fiindcă o să fie mulți nemulțumiți, fiindcă varianta lui Alex deja este folosită și de instituții, chiar dacă încalcă legea. Iar, ca o concluzie, eu nu țin morțiș la varianta în culorile heraldice clasice, eu am pus-o findcă cineva a dat o coroană peste stema veche și aia a fost, dar trebuie măcar să scoateți varianta lui Alex de pe articole, fiindcă nu respectă legea, deci acolo nu vorbim de nuanțe, ci de greșeli clare sau cercetare originală. Aveți aici o stemă unde albastru a fost folosit, dar Spiridon a schimbat-o pentru contrast(!?). Este stema Munteniei modernă, deci apare pe stema României,deci au mai fost cazuri și pe wikipedia românească.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stema_TR.png Viuser (discuție) 21 iulie 2016 18:52 (EEST)
Eu lucrez într-o instituție unde stema este afișată în fiecare cameră și mă deranjează în muncă dacă distrage atenția celor cu care lucrez. Așa cum este, nețipătoare, e bine, nu înțeleg deloc de ce am fi obligați să ne ținem de regulile heraldice peste tot, mai ales unde respectarea lor strică. Nu mai suntem pe câmpul de luptă în Evul Mediu. --Turbojet 21 iulie 2016 21:27 (EEST)
De asta unele state adoptă embleme, fiindcă nu au reguli. Când îi spui stemă, te-ai molipsit cu regulile alea medievale, în mare. Apoi, nu știu cât vă poate deranja o stemă, dar în principiu nu este problema mea, nu cred că vă verifică nimeni, deși aș prefera să o respectati, fiindcă arată o doză de seriozitate din partea instituției, un formalism sănătos. Dar dacă vă deranjează la muncă, se pot face concesii.
Clar, nu mai are o utilitate la fel de mare ca în Evul Mediu, dar când te revendici din Voievodatul Moldovei, Țării Românești, te procopsești cu heraldica. Ștefan cel Mare nu putea învinge la Vaslui fără acele culori, din 1000 de metri dacă nu-ți vezi steagul comandantului, și nu ai mobil, poți să mergi acasă. Deci, este vorba de prestanță, de cultură, de o anumită doză de aroganță să ai o stemă, de asta avem, să vă răspund mai direct. Franța a renunțat la stemă, deși avea cea mai celebră stemă, fiindcă ea se revendică din Revoluția Franceză; partea medievală, deși una uriașă, a trecut pe locul doi. Deci, la albastru chiar că nu-s probleme, doar la galben, heraldica germană folosește un galben mai auriu și mai apare și digital, nu numai în reprezentări heraldice. Deci la galben se poate galbenul standard, pur sau direct auriu, dar de regulă este doar o metodă de înfrumusețare, galbenul fiind standardul pentru aur. O lucrare a lui Radu Tudor Tiron, stema lui Vlad Țepeș dacă nu mă înșel.https://lh4.googleusercontent.com/-jKhtrpSNwb4/UyyZkFgjGSI/AAAAAAAAAuo/PNUk3CCWGlI/w1113-h1600/Vlad%2BDracul3.jpg. APoi vă mai dau ceva imagini cu lucrări heraldice, trebuie să luați în calcul și vechimea, materialele https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Stowe_Armorial.jpg https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/564x/a8/57/57/a85757faebafc2ccdc61894e71179645.jpg https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/564x/69/82/47/6982477912a90bf5bc72def781ed8fed.jpgViuser (discuție) 21 iulie 2016 22:30 (EEST)
Eh, să lăsăm prestanța și cultura deoparte. Probabil vă amintiți că după '89 militarii îi spuneau noii steme „cioara”... :) --Turbojet 21 iulie 2016 23:47 (EEST)

Modificare limba articol[modificare sursă]

Am tot cautat despre acesto topic insa nu am reusit sa imi dau seama cum pot face ca un articol scris in limba engleza pe ro.wikipedia.org sa fie trecut in limba engleza pe en.wikipedia.org? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Chetzu (discuție • contribuții).

Chetzu textele în limba română se scriu la ro.wikipedia.org, iar cele în limba engleză la en.wikipedia.org. Textele de la ro.wp scrise în altă limbă se vor șterge. --Silenzio (discuție) 21 iulie 2016 17:16 (EEST)
Trebuie să editați articolul, să copiați sursa (Ctrl+C), apoi mergeți la en.wikipedia.org și căutați articolul echivalent. Dacă nu există, dați paste la codul respectiv acolo. Cel mai probabil însă, articolul există deja la en.wiki, caz în care trebuie introdus textul {{De tradus|engleză}} la începutul paginii de la ro.wikipedia.org.--Strainu (دسستي‎)  21 iulie 2016 17:18 (EEST)
Dacă e însă vorba de pagina SSMI, mă îndoiesc că ea va fi acceptată la en.wikipedia.org. V-aș sfătui să vă familiarizați mai întâi cu politica lor privind notabilitatea--Strainu (دسستي‎)  21 iulie 2016 17:20 (EEST)

Atentatul din Munchen (2016)[modificare sursă]

Io om facut articolu io io io Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.120.98.147 (discuție • contribuții).

Bravo, ce baiat destept. Asybaris aport 22 iulie 2016 22:36 (EEST)
[Conflict de editare] Care „articol” constă dintr-o infocasetă cu titlul „Atentatul din Nisa (2016)”. -- Victor Blacus (discuție) 22 iulie 2016 22:38 (EEST)
Ma ajutati si pe mine va rog cu traducerea ? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.120.98.147 (discuție • contribuții).
Incepe de aici si vezi ce iese. Asybaris aport 22 iulie 2016 22:52 (EEST)