Județul Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sibiu
—  Județ  —
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan Prezentare Judetul Sibiu.gif
Stemă
Stemă
Sibiu se află în România
Sibiu
Sibiu
Sibiu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°52′N 24°14′E

Țară România
RegiuneCentru

SIRUTA323
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăSibiu
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului JudețeanDaniela Cîmpean (PNL)
 - PrefectAdela Muntean

Suprafață
 - Total5.432 km²

Populație (2011)
 - Total375.992 locuitori
 - Densitate69,2 loc./km²
 - Locul după populație23

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic69
Indicativ autovehiculeSB

Prezență online
http://www.cjsibiu.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Sibiu indicat
Harta României cu județul Sibiu indicat

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Vecini[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Suprafață[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2. ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii

Relief[modificare | modificare sursă]

Zona de munte[modificare | modificare sursă]
Zona depresionară[modificare | modificare sursă]
  • Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.
  • Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.
  • Depresiunea Săliștei
  • Depresiunea Apoldului
Podișuri[modificare | modificare sursă]

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Clima[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă.

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Aerian[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Sibiu

Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.

Rutier[modificare | modificare sursă]

Feroviar[modificare | modificare sursă]

Administrație[modificare | modificare sursă]

Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela Câmpean (PNL), care conduce județul în urma unui acord cu FDGR. Vicepreședintele CJ Sibiu este Wiegand-Helmut Fleischer (FDGR).[1]

Consiliul Județean Sibiu (33 de membri) are în urma alegerilor locale din 2016 următoarea alcătuire:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  PNL 13                          
  PSD 12                          
  Forumul German 8                          

Populația[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a județului Sibiu

     Români (90,64%)

     Maghiari (2,89%)

     Romi (4,76%)

     Germani (1,09%)

     Altă etnie (0,62%)


Circle frame.svg

Componența confesională a județului Sibiu

     Ortodocși (88,9%)

     Romano-catolici (1,5%)

     Penticostali (1,1%)

     Greco-catolici (2,3%)

     Reformați (2%)

     Baptiști (0,9%)

     Altă religie (3,3%)

Județul Sibiu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.

În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.

În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.

Economia[modificare | modificare sursă]

Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Harta administrativă

Județul Sibiu are în componență 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]
Orașe[modificare | modificare sursă]
Comune[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
  • Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
  • Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
  • Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
  • Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin Adrian Luca, Zeno P.Karl, Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică Sibiu 2003.
  • Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sibiu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cine sunt viitorii consilieri județeni, turnulsfatului.ro (accesat 18 ianuarie 2017).

Vezi și[modificare | modificare sursă]