Comitatul Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Cluj
(Kolozs)
—  Varmeghie  —
Stemă
Stemă
Coordonate: 46°46′00″N 23°36′00″E / 46.76666667°N 23.6°E / 46.76666667; 23.6

Țară Flag of Hungary (1867-1918).svg Regatul Ungariei

Reședință Cluj

Suprafață
 - Total 5.006 km²

Populație (1910)
 - Total 286.687 loc. locuitori
 - Densitate 57,3 loc./km²
Naționalități români - 161.279 (56,25%)
maghiari - 111.439 (38,87%)
germani - 8.386 (2,92%)
În prezent în România

Prezență online

Poziția localității Comitatul Cluj (Kolozs)
Poziția localității Comitatul Cluj
(Kolozs)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Cluj (Kolozs)
Comitatul Cluj pe harta împărţirii administrative a Transilvaniei medievale

Comitatul Cluj, cunoscut și ca Varmeghia Clujului (în maghiară Kolozs vármegye, în germană Komitat Klausenburg, în latină Comitatus Kolosiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat din secolul XV și până în 1784, apoi din nou în perioada 1867-1918. Capitala comitatului a fost orașul Cluj (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg), azi Cluj-Napoca.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Cluj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la est cu comitatele Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și Mureș-Turda (Maros-Torda) și la sud cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos). Râurile Crișul Repede (Sebes-Körös) și Someșul Mic (Kis-Szamos) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 5.006 km², incluzând suprafețele de apă.2[1]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul medieval Cluj format în secolul XI dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[2], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, dar cu un teritoriu mai concentrat și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.

În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Imediat după primul război mondial, Comitatul Cluj a fost redenumit județul Cojocna, ca o traducere literală, dar inexactă, a numelui Kolozs în "Cojocna", iar în 1925 a devenit județul Cluj. În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.

Majoritatea teritoriului Comitatului Cluj se regăsește azi în județul Cluj; unele părți ale comitatului se află în actualele județe Sălaj (nord-vest), Bistrița-Năsăud (nord-est) și Mureș (sud-est) din România.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1910, populația comitatului era de 286.687 locuitori, dintre care:

  • Români -- 161.279 (56,25%)
  • Maghiari -- 111.439 (38,87%)
  • Germani -- 8.386 (2,92%)

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Cluj erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Bánffyhunyad Bánffyhunyad --- Huedin (46 sate)
Gyalu Gyalu --- Gilău (20 sate)
Hídalmás Hídalmás --- Hida (34 sate)
Kolozsvár Kolozsvár --- Cluj (34 sate)
Mezőörményes Mezőörményes --- Urmeniș (14 sate)
Mocs Mocs --- Mociu (24 sate)
Nádasment (azi Nadăș) Kolozsvár --- Cluj (22 sate)
Nagysármás Nagysármás --- Sărmașu (16 sate)
Teke Teke --- Teaca (23 sate)
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)
Kolozsvár --- Cluj
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Kolozs --- Cojocna

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Grigor P. Pop, p.14
  2. ^ Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 

Legături externe[modificare | modificare sursă]