Comuna Aiton, Cluj

Aiton
—  Comună  —
Primăria comunei Aiton
Aiton Aiton (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°41′07″N 23°44′20″E
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	55598
Atestare	1320
Reședință	Aiton
Sate componente	Aiton, Rediu
Guvernare
- Primar	Nicolae Făgădar[*] (PSD, 2004)
Suprafață
- Total	45,27 km²
Altitudine	626 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	▼ 1085 locuitori
- Densitate	29,8 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002	1.338 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407025
Prefix telefonic	+40 x64
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj
Aiton pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 095) (Click pentru imagine interactivă)

Aiton (în maghiară Ajton, în germană Eiten) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Aiton (reședința) și Rediu.

Date geografice

Comuna Aiton se află la 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca și 16 km nord-est de Turda. Este situată în zona Dealurilor Feleacului, pe stânga Văii Racilor .

Comuna este compusă din satul reședință de comună Aiton și satul Rediu.

Altitudinea medie: 626 m.

În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate.

Demografie

Componența etnică a comunei Aiton

     Români (82.76%)

     Maghiari (11.61%)

     Romi (1.1%)

     Necunoscută (4.51%)

     Altă etnie (0.0%)

Componența confesională a comunei Aiton

     Ortodocși (57.32%)

     Romano-catolici (1.56%)

     Reformați (10.23%)

     Penticostali (2.21%)

     Greco-catolici (23.68%)

     Necunoscută (4.51%)

     Altă religie (0.46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Aiton se ridică la 1.085 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.338 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,76%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,61%) și romi (1,11%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,33%), dar există și minorități de greco-catolici (23,69%), reformați (10,23%), penticostali (2,21%) și romano-catolici (1,57%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Aiton este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Nicolae Făgădar[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2004. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1

Evoluție istorică

Structura etnică

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	2.438	1.901	443		85	9
1880	2.803	2.106	585	1		111
1890	3.452	2.690	720			42
1900	3.528	2.830	698			0
1910	3.934	3.183	693	4		54
1920	3.747	3.178	551			18
1930	4.132	3.504	586	1	28	13
1941	4.585	3.975	566	2		42
1956	3.754	3.274	479			1
1966	3.308	2.840	467	1		0
1977	2.772	2.404	368			0
1992	1.626	1.432	194			0
2002	1.338	1.154	181		3	0

Aiton - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura confesională

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul		Structura confesională
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați	Alte confesiuni
1850	2.438	0	1.923	21	482	12
1857	2.577	12	2.023	18	518	6
1869	2.744	18	2.132	27	550	17
1880	2.803	31	2.120	24	599	29
1890	3.452	39	2.655	25	700	33
1900	3.528	18	2.782	34	642	52
1910	3.934	30	3.171	27	665	41
1930	4.132	24	3.502	10	585	11
1992	1.626	1.330	88	0	173	35
2002	1.338	747	375	5	149	62

Istoric

Pe teritoriul comunei au fost descoperite urmele mai multor vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o villa rustica, în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.).

În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată descoperită în curtea vecină cu cea a școlii, marcată de o colonetă ce reproduce inscripția de pe borna kilometrică din anul 108, însă acum micul sit este acoperit de deșeuri. Aici a fost centrul unei unități spaniole ecvestre.

Prima menționare documentară a satului Aiton cu numele Villa Ohthunth este din 1320, iar în 1329 cu toponimul Ahthon. Din 1456 apare sub denumirea actuală Ayton . În 1658 localitatea a fost arsă la o invazie a turcilor și tătarilor.

În secolul al XVIII-lea aici a fost descoperită o bornă kilometrică (denumită Miliarul de la Aiton) din perioada romană amplasată în anul 108 d.C. și care marca o distanță pe vechiul drum roman Potaissa-Napoca. Borna atestă existența în anul 108 a unui drum construit de către cohors I hispanorum miliaria . O copie a acestui miliar este expusă în Turda, o alta în fața școlii din satul Aiton.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) apare sub numele de Ajton. La nord și la sud-est de satul Aiton pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Monumente istorice

Următoarele obiective din satul Aiton au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

• Situl arheologic din punctul "Șurilor" (cod LMI CJ-I-s-B-06937)
• Situl arheologic din punctul "Deasupra Morii" (cod LMI CJ-I-s-B-06938)
• Situl arheologic din punctul "Între pâraie" (cod LMI CJ-I-s-A-06939)
• Vestigiile drumului Napoca - Potaissa (cod LMI CJ-I-s-B-06940)
• Biserica de lemn (cod LMI CJ-II-m-B-07513)
• Biserica Reformată-Calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07515)

Monument dispărut

• "Conacul Sandor" din satul Aiton este înscris pe "Lista monumentelor istorice dispărute", elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor în anul 2004 (datare: sec. XVIII, cod 13B0271).

Lăcașuri de cult

• Biserica Reformată-Calvină din anul 1598 (str. Principală nr.161), cu portalul vestic în stil romanic. Tavan casetat din anul 1793, operă a maeștrilor Hajdu și Samuel Besti. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
• Biserica ortodoxă de lemn din anul 1711. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
• Biserica de lemn din Aiton.

Obiective turistice

Printre principalele obiective turistice din zonă, se numără:

• Castelul medieval.
• Muzeul cu obiecte din perioada romană (demolat între timp).
• Rezervația "Pădurea Ciolt".

Date economice

Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor domestice.

Galerie de imagini

• 

  Miliarul de la Aiton
  (copia de la Turda)
• 

  Drumul Ceanu Mic-Aiton
• 

  Intrarea în localitate
• 
• 

  Căminul cultural
• 

  Școala
• 

  Biserica greco-catolică
• 

  Biserica reformată (monument istoric)
• 

  Biserica ortodoxă
• 

  Monumentul Eroilor din Aiton

Vezi și

• Miliarul de la Aiton
• Biserica de lemn din Aiton

Bibliografie

• Palade, Monica (2002). Aiton - Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02627-0 
• Lazăr, Vasile (2002). Aiton - Cluj : istorie și tradiție. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02627-0 
• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Datele recensământului din 2002