Comuna Gârbău, Cluj
Gârbău | |
— comună — | |
Primăria comunei Gârbău | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°49′51″N 23°21′21″E / 46.83083°N 23.35583°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 57948 |
Atestare | 1437 |
Reședință | Gârbău |
Sate componente | Gârbău, Cornești, Nădășelu, Turea, Viștea |
Guvernare | |
- Primar | Gheorghe-Lucian Broaina[*][4][5] ( PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 72 km² |
Populație (2011)[2][3] | |
- Total | ▼ 2440 locuitori |
- Densitate | 36,41 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407295 |
Prefix telefonic | +40 x64 [1] |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Localizarea comunei în județul Cluj | |
Modifică date / text ![]() |
Gârbău (în maghiară Magyargorbó, colocvial Gorbó) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cornești, Gârbău (reședința), Nădășelu, Turea și Viștea.
Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară: Kalotaszeg).
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Altitudinea medie: 424 m.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Gârbău
Români (48,77%)
Maghiari (44,34%)
Romi (4,01%)
Necunoscută (2,54%)
Altă etnie (0,32%)
Componența confesională a comunei Gârbău
Ortodocși (45,61%)
Romano-catolici (1,02%)
Reformați (41,39%)
Greco-catolici (4,63%)
Baptiști (1,88%)
Adventiști de ziua a șaptea (1,39%)
Necunoscută (2,74%)
Altă religie (1,31%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârbău se ridică la 2.440 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.648 de locuitori.[2] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (48,77%), maghiari (44,34%) și romi (4,02%). Pentru 2,54% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (45,61%), reformați (41,39%), greco-catolici (4,63%), baptiști (1,89%), adventiști de ziua a șaptea (1,39%) și romano-catolici (1,02%). Pentru 2,75% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Gârbău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe-Lucian Broaina[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 4 | ||||||
Partidul PRO România | 1 | ||||||
Partidul Social Democrat | 1 |
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
1850 | 2.731 | 1.394 | 1.159 | 161 | 17 | |||
1880 | 3.006 | 1.519 | 1.426 | 14 | 47 | |||
1890 | 3.259 | 1.622 | 1.556 | 17 | 64 | |||
1900 | 3.438 | 1.726 | 1.695 | 16 | 1 | |||
1910 | 4.005 | 1.846 | 2.104 | 2 | 53 | |||
1920 | 3.898 | 1.910 | 1.894 | 3 | 91 | |||
1930 | 3.877 | 1.979 | 1.882 | 16 | ||||
1941 | 3.806 | 1.802 | 1.955 | 3 | 44 | 2 | ||
1956 | 3.673 | 1.864 | 1.790 | 18 | 1 | |||
1966 | 3.613 | 1.990 | 1.621 | 2 | ||||
1977 | 3.535 | 1.937 | 1.541 | 57 | ||||
1992 | 2.782 | 1.467 | 1.272 | 1 | 42 | |||
2002 | 2.648 | 1.393 | 1.198 | 57 | ||||
2011 | 2.398 | 1.183 | 1.090 | 98 |
Gârbău - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Gârbău
- Biserica de lemn din Turea
- Biserica de lemn din Cornești, Cluj
- Biserica reformată din Viștea
Obiective istorico-turistice[modificare | modificare sursă]
- Conacul Laszay din 1791.
- Un fragment dintr-un vechi baptisteriu din secolul al XV-lea marchează pe un deal din localitate locul unde în Evul Mediu a existat o biserică maghiară.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Pârvu, Iuliu, Gârbău: un tezaur de istorie românească, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-034-1
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Imagini[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
Legături externe[modificare | modificare sursă]
|
|