Comuna Borșa, Cluj
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în octombrie 2018 |
| Borșa | |
| — comună — | |
_retu%C8%99at.jpg) Biserica reformată din Ciumăfaia (monument istoric) | |
  Borșa Borșa (România) | |
 Borșa Borșa (Județul Cluj) | |
| Coordonate: 46°56′02″N 23°39′57″E / 46.93389°N 23.66583°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 56265 |
| Atestare | 1216 [1] |
| Reședință | Borșa |
| Sate componente | Borșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia, Giula |
| Guvernare | |
| - Primar | Mariana Secara[*][5] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 61,62 km² |
| Altitudine | 328 m.d.m. |
| Populație (2021)[3][4] | |
| - Total | 1.511 locuitori |
| - Densitate | 30,31 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407110 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Borșa (în maghiară Kolozsborsa) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km2, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Borșa și satele Borșa-Cătun, Ciumăfaia și Giula.
Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Borșa
Români (86%)
Maghiari (8,43%)
Romi (2,81%)
Necunoscută (2,75%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Borșa
Ortodocși (74,12%)
Reformați (7,56%)
Penticostali (2,5%)
Greco-catolici (11%)
Baptiști (1,18%)
Necunoscută (2,75%)
Altă religie (0,87%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borșa se ridică la 1.600 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.865 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,44%) și romi (2,81%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,12%), dar există și minorități de greco-catolici (11%), reformați (7,56%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,19%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Borșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Mariana Secara[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.781 | 2.177 | 480 | 1 | 76 | 47 | ||
| 1880 | 3.020 | 2.433 | 537 | 10 | 40 | |||
| 1890 | 3.370 | 2.686 | 624 | 14 | 46 | |||
| 1900 | 3.569 | 2.915 | 638 | 16 | 0 | |||
| 1910 | 3.602 | 2.882 | 674 | 46 | ||||
| 1920 | 3.706 | 3.074 | 535 | 97 | ||||
| 1930 | 4.229 | 3.617 | 530 | 5 | 23 | 54 | ||
| 1941 | 4.713 | 3.851 | 745 | 1 | 85 | 31 | ||
| 1956 | 4.457 | 3.961 | 496 | 0 | ||||
| 1966 | 3.885 | 3.430 | 384 | 1 | 69 | 1 | ||
| 1977 | 3.291 | 2.897 | 313 | 80 | 1 | |||
| 1992 | 2.119 | 1.868 | 207 | 2 | 42 | 0 | ||
| 2002 | 1.868 | 1.653 | 164 | 1 | 50 | 0 | ||
Borșa, Cluj - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa.[1] A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial.[10] Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.
Primari[modificare | modificare sursă]
- 1990-1992 Ioan Neagu
- 1992-2000 Aurel Crisan
- 2000-2004 Vasile Pop (PNL)
- 2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
- din 2008: Mariana Secară (PNL)
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow.
- Biserica Reformată-Calvină.
- Biserica Greco-Catolică.
- Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
- Biserica de lemn din Borșa
- Biserica Penticostală.
Obiective istorice și turistice[modificare | modificare sursă]
- Castelul Bánffy (secolul al XIX-lea)
- Biserica reformată din Ciumăfaia
- fosta „Villa rustica" din satul Ciumăfaia
- Tumuli funerari pe teritoriul cătunului Borșa-Cătun, în zona Holomburi.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ioan Deleanu, jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996)
- Aurel Tămaș, interpret de muzică populară
- Liviu Cotarla, medic
- Ion Horatiu Crisan, istoric
- Mircea Bochis (n. 1950), pictor
- Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică
- József Jakobi (1882-1967), medic
- Ferenc Ocsvay, Ocsvai (1819–1887), născut în Ciumăfaia, publicist, jurist
- Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric
- Alexa Uifăleanu(d) (1947-2013), născut în Giula, fotbalist la FC Universitatea Cluj
Imagini[modificare | modificare sursă]
Comuna Borşa și satele componente
Intrarea în satul Borșa
Borșa
Imaginea castelului "Bánffy" din Borșa, în secolul al XIX-lea
Biserica reformată
Castelul Bánffy din Borșa (monument istoric)
Biserica "Sfinții Arhangheli" (1900)
Căminul cultural
Biserica greco-catolică
Monumentul eroilor din Borşa
Borșa-Cătun
Borșa, județul Cluj
Giula
Biserica reformată (secolul XVIII)
Giula
Biserica "Sfinții Arhangheli" (1854)
Casa parohială tradițională
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 94
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ Liviu Stoica et all, p. 48.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Pagina Primăriei
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Zona metropolitană Cluj-Napoca Arhivat în , la Wayback Machine.
- Biserica Greco-Catolică din Borșa (Cluj)
| |||||||||||||||||||
| |||||