Sari la conținut

Comuna Borșa, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Borșa
—  comună  —
Biserica reformată din Ciumăfaia (monument istoric)
Biserica reformată din Ciumăfaia (monument istoric)
Borșa se află în România
Borșa
Borșa
Borșa (România)
Localizarea satului pe harta României
Borșa se află în Județul Cluj
Borșa
Borșa
Borșa (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°56′02″N 23°39′57″E ({{PAGENAME}}) / 46.93389°N 23.66583°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA56265
Atestare1216 [1]

ReședințăBorșa
Sate componenteBorșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia, Giula

Guvernare
 - PrimarMariana Secara[*][3] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total61,62 km²
Altitudine328 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.511 locuitori
 - Densitate30,31 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407110
Prefix telefonic+40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj

Borșa (în maghiară Kolozsborsa) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km2, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Borșa și satele Borșa-Cătun, Ciumăfaia și Giula.

Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.



Componența etnică a comunei Borșa

     Români (85,11%)

     Maghiari (4,9%)

     Romi (3,11%)

     Alte etnii (6,88%)


Componența confesională a comunei Borșa

     Ortodocși (76,64%)

     Greco-catolici (5,56%)

     Reformați (4,96%)

     Penticostali (3,18%)

     Baptiști (1,13%)

     Alte religii (1,46%)

     Necunoscută (7,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Borșa se ridică la 1.511 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.600 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,11%), cu minorități de maghiari (4,9%) și romi (3,11%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,64%), cu minorități de greco-catolici (5,56%), reformați (4,96%), penticostali (3,18%) și baptiști (1,13%), iar pentru 7,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Borșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Mariana Secara[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul PRO România1       
Partidul Social Democrat1       

Evoluție istorică

[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2.781 2.177 480 1 76 47
1880 3.020 2.433 537 10 40
1890 3.370 2.686 624 14 46
1900 3.569 2.915 638 16 0
1910 3.602 2.882 674 46
1920 3.706 3.074 535 97
1930 4.229 3.617 530 5 23 54
1941 4.713 3.851 745 1 85 31
1956 4.457 3.961 496 0
1966 3.885 3.430 384 1 69 1
1977 3.291 2.897 313 80 1
1992 2.119 1.868 207 2 42 0
2002 1.868 1.653 164 1 50 0

Borșa, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa.[1] A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial.[10] Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.

  • 1990-1992 Ioan Neagu
  • 1992-2000 Aurel Crisan
  • 2000-2004 Vasile Pop (PNL)
  • 2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
  • din 2008: Mariana Secară (PNL)


Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow.
  • Biserica Reformată-Calvină.
  • Biserica Greco-Catolică.
  • Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
  • Biserica de lemn din Borșa
  • Biserica Penticostală.

Obiective istorice și turistice

[modificare | modificare sursă]

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Ioan Deleanu, jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996)
  • Aurel Tămaș, interpret de muzică populară
  • Liviu Cotarla, medic
  • Ion Horatiu Crisan, istoric
  • Mircea Bochis (n. 1950), pictor
  • Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică
  • József Jakobi (1882-1967), medic
  • Ferenc Ocsvay, Ocsvai (1819–1887), născut în Ciumăfaia, publicist, jurist
  • Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric
  • Alexa Uifăleanu⁠(d) (1947-2013), născut în Giula, fotbalist la FC Universitatea Cluj
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Borșa, Cluj
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]