Comuna Borșa, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Borșa
—  Comună  —
Borșa
Borșa
Borșa se află în România
Borșa
Borșa
Borșa (România)
Localizarea satului pe harta României
Borșa se află în Județul Cluj
Borșa
Borșa
Borșa (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°56′02″N 23°39′57″E / 46.93389°N 23.66583°E / 46.93389; 23.6658346°56′02″N 23°39′57″E / 46.93389°N 23.66583°E / 46.93389; 23.66583

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 56265
Atestare 1216 [1]

Reședință Borșa
Sate componente Borșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia, Giula

Guvernare
 - Primar Mariana Secară[*][5][6] (PNL, )

Suprafață
 - Total 61,62 km²
Altitudine 328 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1.600 locuitori
 - Densitate 30,31 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.865 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407110
Prefix telefonic +40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj

Borșa (în maghiară Kolozsborsa) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km2, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Borșa și satele Borșa-Cătun, Ciumăfaia și Giula.

Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Borșa

     Români (86%)

     Maghiari (8,43%)

     Romi (2,81%)

     Necunoscută (2,75%)

     Altă etnie (0%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Borșa

     Ortodocși (74,12%)

     Reformați (7,56%)

     Penticostali (2,5%)

     Greco-catolici (11%)

     Baptiști (1,18%)

     Necunoscută (2,75%)

     Altă religie (0,87%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borșa se ridică la 1.600 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.865 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,44%) și romi (2,81%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,12%), dar există și minorități de greco-catolici (11%), reformați (7,56%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,19%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Borșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Mariana Secară[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 7              
Partidul Social Democrat 1              
Uniunea Democrată Maghiară din România 1              

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2.781 2.177 480 1 76 47
1880 3.020 2.433 537 10 40
1890 3.370 2.686 624 14 46
1900 3.569 2.915 638 16 0
1910 3.602 2.882 674 46
1920 3.706 3.074 535 97
1930 4.229 3.617 530 5 23 54
1941 4.713 3.851 745 1 85 31
1956 4.457 3.961 496 0
1966 3.885 3.430 384 1 69 1
1977 3.291 2.897 313 80 1
1992 2.119 1.868 207 2 42 0
2002 1.868 1.653 164 1 50 0

Borșa, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa.[1] A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial.[11] Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Primari[modificare | modificare sursă]

  • 1990-1992 Ioan Neagu
  • 1992-2000 Aurel Crisan
  • 2000-2004 Vasile Pop (PNL)
  • 2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
  • din 2008: Mariana Secară (PNL)


Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow.
  • Biserica Reformată-Calvină.
  • Biserica Greco-Catolică.
  • Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
  • Biserica de lemn din Borșa
  • Biserica Penticostală.

Obiective istorice și turistice[modificare | modificare sursă]

Personalităti ale comunei[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Deleanu este un jurist român, care a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996).
  • interpretul de muzică populară Aurel Tămaș
  • Liviu Cotarla medic
  • Ion Horatiu Crisan-istoric
  • Mircea Bochis (n 1950), pictor român
  • Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică.
  • József Jakobi (1882-1967): medic
  • Ferenc Ocsvay, Ocsvai (născut în Ciumăfaia în 1819 – 1887): publicist, jurist
  • Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 94
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  10. ^ Structura etno-demografică a României
  11. ^ Liviu Stoica et all, p. 48.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Borşa