Măr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol se referă la o specie de plante. Pentru alte sensuri, vedeți Măr (dezambiguizare).
Măr
Malus domestica - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-108.jpg
Malus domestica
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae sau Spiraeoideae
Gen: Malus
Specie: M. pumila
Nume binomial
Malus pumila
Mill. 1768
Sinonime

Lista sinonimelor:[1]

  • Malus sylvestris (L.) Mill.
  • Malus communis Poir.
  • Malus domestica Borkh.
  • Malus malus (L.) Britton
  • Pyrus malus L.
  • Pyrus pumila (Mill.) K. Koch
  • Malus sylvestris auct. non (L.) Mill.
  • Malus praecox (Pall.) Borkh.
  • Pyrus malus var. paradisiaca L.
  • Malus pumila var. niedzwetzkyana (Dieck) C.K. Schneid.
  • Malus sylvestris var. praecox (Pall.) Ponomar.

Mărul este o specie de plante din familia Rosaceae. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuști. Varietățile de măr cresc în zona temperată nordică din Europa, Asia și America de Nord, printre acestea existând un număr mare de hibrizi.

Cea mai răspândită formă a mărului este mărul de cultură.

Utilizări medicinale[modificare | modificare sursă]

Chiar dacă este un aliment, calitățile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Plinius cel Bătrân îl recomandă în bolile de stomac, iar ceva mai târziu, călugărița Hildegard von Bingen recomandă mărul contra migrenelor, a durerilor de ficat și de splină.[necesită citare]

Mărul are acțiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă, antiseptică, intestinală, laxativă. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescență, graviditate, anemie, reumatism, gută, litiază urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele.[necesită citare]

Partea comestibilă a mărului este receptaculul (o prelungire a codiței), iar fructul în sine este ceea ce se numește în termeni populari „cotor”, parte care în cele mai multe cazuri nu este comestibilă.

Cercetările sugerează că merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostată și cancerul pulmonar.[2] Cojile de mere conțin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe șobolani, crește masa mușchilor scheletici și a țesutul adipos brun, de asemenea scade grăsimea de culoare albă, reduce obezitate, intoleranța la glucoză și steatoza hepatică.[3]

Producători principali[modificare | modificare sursă]

Cei mai importanți 10 producători (tone)
Locul Țara 2010 2011 2012
1 uChina China 33.263.000 35.985.000 37.000.000
2 Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii 4.214.599 4.275.108 4.110.046
3 Turcia Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000
4 Polonia Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000
5 India India 1.777.200 2.891.000 2.203.000
6 Italia Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312
7 Iran Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000
8 Chile Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000
9 Rusia Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000
10 Franţa Franța 1.778.433 1.857.349 1.382.901
Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495
Sursă: FAO [4]

Soiuri de mere[modificare | modificare sursă]

În lume există peste 7.500 de soiuri de mere, iar în România există aproape 60 de soiuri de mere recunoscute oficial.[5] Printre soiurile de mere din România se pot enumera: [6]

  • Mărul Domnesc, originar din Moldova, unde se cultivă cel mai mult [5]
  • Mărul Crețesc, originar din Oltenia și Muntenia [5]
  • Mărul Pătul, originar de pe Valea Mureșului, cultivat îndeosebi în livezile din Transilvania. Este considerat cel mai bun soi autohton.[5] Se numesc „pătul” deoarece în trecut aceste mere erau păstrate în pătulul de fân.[7]
  • Bot de iepure - Starking Delicious [8]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Malus pumila (TSN 25262). Integrated Taxonomic Information System.
  2. ^ http://cancer.stanford.edu/information/nutritionAndCancer/reduceRisk/
  3. ^ Kunkel SD, Elmore CJ, Bongers KS, Ebert SM, Fox DK, et al. (2012) Ursolic Acid Increases Skeletal Muscle and Brown Fat and Decreases Diet-Induced Obesity, Glucose Intolerance and Fatty Liver Disease. PLoS ONE 7(6): e39332. doi:10.1371/journal.pone.0039332
  4. ^ „Production of Apple by countries”. UN Food & Agriculture Organization. . Accesat în . 
  5. ^ a b c d Soiuri de mere rustice, romanesti » Santerra Natural, 19 octombrie 2012, Santerra-natural.ro, accesat la 1 iulie 2016
  6. ^ http://www.gradinamea.ro/Marul___soiuri_din_sortimentul_actual_2734_543_1.html
  7. ^ Merele Pătul, secretul de toamnă al livezilor din Ardeal și … al diabeticilor agrointel.ro, 28 septembrie 2013, Agrointel.ro, accesat la 1 iulie 2016
  8. ^ http://www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/starkrimson-bot-de-iepure/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Malus domestica
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Măr

Vezi și[modificare | modificare sursă]