Discuție:Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bucharest-Calea-Victoriei-Aerial-View.jpgArticolul Cluj-Napoca este un subiect de care se ocupă Proiectul Orașele României, proiectul care se ocupă cu întreținerea și dezvoltarea articolelor despre orașele din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
BAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
TopAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

Fost articol de calitate Cluj-Napoca a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.


Paragraf in discuție[modificare sursă]

"Baba Novac un important ostaș al lui Mihai Viteazul a fost judecat și ars de viu în oraș. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Câmpia Turzii."

Ar util de specificat faptele pentru care a fost judecat Baba Novac. Altfel, informatia nu ar reprezinta decat un detaliu cinic si o dovada de sadism a clujenilor.

Puteti adauga linistit motivul, eu nu stiu exact despre ce este vorba, tinand cont ca la momentul cand am scris articolul, am facut o sinteza a mai multor articole enciclopedice, si nu am gasit detalii despre aceasta. Probabil motivul a fost unirea Transilvaniei cu Romania. --Danutz 6 Mai 2004 14:30 (UTC)

Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin...aiureli ceaușiste, de care nimeni nu îndrăznește să se dezbare. Când vom intra cândva în Uniunea Europeană, va trebui să propunem unor țări mai înapoiate să ne urmeze exemplul. Se poate începe cu Paris-Lutetia, Milano-Mediolanum, Trier-Augusta-Treverorum, Köln-(Colonia)-Ara-Claudia-Agrippinensis. Vorba lui Constantin Tănase: "...dar avem Miss România, ce-i lipsește chelului." Moby Dick 15 Nov 04 , 15:41

  • Moby Dick, e vreo problemă? Ți-e rău? Ce aiureli ceaușiste? Eu sunt, de exemplu, de părere că numele sună mai bine cu Napoca în el (în nume, probabil !), și nu sunt în nici un caz comunist. Dar nu văd ce e de discutat în asta. Dacă ești cetățean al unuia din orașele astea, poți să te apuci de strâns semnături, dacă nu, nu-i oricum treaba ta. Oricum, nu văd ce legătură are asta cu Wikipedia. --Danutz
Datorită inserării observației "fructuos" am dat peste această pagină de discuții. Mi se pare cel puțin ciudat că un utilizator a răspuns la o opinie a altui utilizator cu întrebări retorice de genul "ți-e rău?". Amintesc faptul că rebotezarea Clujului în "Cluj-Napoca" a fost o măsură luată printr-un decret ceaușist din 1977, pentru a aduce un afront comunității maghiare. Mania schimbării numelor pare a fi o tradiție din specificul nostru național. Vezi: Localități cu nume schimbate din motive ideologice. Adăugarea numelui de "Napoca" nu a făcut ca orașul să devină mai românesc, ci doar a lăsat să iasă la suprafață niște străbune complexe. Mă bucur că Moby Dick a atras atenția cât de ridicol ar fi ca italienii din Milano să-și reboteze orașul în Milano-Mediolanum, sau cât de caraghios ar suna Paris-Lutetia sau Viena-Vindobona. Doar la noi Turnu Severin nu poate rămâne, simplu, Turnu Severin, ci trebuie adăugat "Drobeta", că trebuie să fim mai cu moț. Nu știu de ce îmi vine în cap expresia "prostie cu ciucur". În orice caz, puțini știu că denumirea "Cluj" este mai latină decât "Napoca", acest din urmă nume provenind din dacă. Denumirea "castrum clus" (atestată în 1173) indica faptul că orașul este situat într-un loc închis. "Clusa" și "Clusium" sugerează faptul că orașul este înconjurat din toate părțile de dealuri. --Mihai Andrei 23 octombrie 2005 12:50 (UTC)

Pe mine personal nu mă interesează faptul că denumirea este de origine latină sau nu, dar eu atrageam în principal atenția că o asemenea discuție nu are ce căuta pe Wikipedia, pentru că aici nu dezbatem cum ar trebui să se numească Clujul, ci eventual ce ar trebui să scriem în articolul Cluj-Napoca. --Danutz

Cred că dacă am înțelege cu adevărat semnificația numelui orașului nostru, n-am mai simți nevoia să schimbăm și să adăugăm și să ne plecăm ideologiei național-comuniste. Iar asta este treaba wikipediei: să informeze corect, să spună, iar oamenii să-și formeze singuri parerea. Pentru mine personal Clujul rămâne Cluj, iar când aud de Cluj-Napoca îmi reprezint involuntar altă realitate, adică o colonie muncitorească, cu platforme industriale și cu oameni noi ai revoluției socialiste, triști, ignoranți, violenți. Cine socotește că merită, poate să evite pe cât posibil folosirea numelor schimonosite cu intenții vădit șovine. În orice caz, cei care se încăpățânează să spună că Matei Corvin s-ar fi născut la Cluj-Napoca, aceia își dau singuri nota. Pentru un alt exemplu pitoresc, vezi: Discuție:Baronul Haussmann. --Mihai Andrei 23 octombrie 2005 13:45 (UTC)

"Napoca" e denumirea latina a orașului. De ce ar trebui sa fie asociată național-comunismului?--R.S. 26 decembrie 2005 23:26 (EET)

Numele Clujului este unul latin (de la "clusa", loc închis). Napoca a fost denumirea unei localități dace (atestate de Ptolemeu), peste care romanii au construit Municipium Aelium Hadrianum. După retragerea romană, municipiul a decăzut și în cele din urmă viața urbană s-a stins. În anul 1167, în același loc s-a înfiripat din nou o așezare, menționată sub denumirea "Castrum Clus". Mai apoi denumirea a fost tradusă în germană în forma "Klausen-burg". Iar din germană în maghiară: Kolozs-vár. (În ungurește "kolostor" înseamnă mănăstire, tot din latinescul "claustrum", loc închis). În română s-a fixat forma "Cluș", mai apoi "Cluj", ca și "Blaș", mai apoi "Blaj" sau "Lugoș", mai apoi "Lugoj". Demnitarii din epoca național-comunistă au crezut sau au vrut să creadă că denumirea "Cluj" ar fi ungurească. În dorința de a aduce un afront comunității maghiare, au adăugat denumirea dacă "Napoca", crezând că astfel orașul va deveni mai românesc. Tare mă tem că prin aceasta n-au făcut decât să-și scoată la suprafață incultura și aversiunea față de Clujul burghez. --Mihai Andrei 26 decembrie 2005 23:41 (EET)
Poate sa dea cineva o referinta care e prima atestare a Clujului in forma românească Cluș ? Mulțumesc. --Morosanul (discuție) 3 august 2010 15:14 (EEST)
Bineinteles ceausism in toata regula. Fraza În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localității, folosită în epoca ocupației romane. e o aberatie, Cluj si Napoca sunt localitati diferite despartite de "numai" 700 de ani de istorie. Masura a avut un caracter nationalist-propagandist clar. Plinul cel tanar 4 septembrie 2007 12:22 (EEST)

Nelămurire[modificare sursă]

Cam care a fost criteriul introducerii unor licee ? Vechime, prestigiu, rezultate ? Pentru că așa cum apare aici liceele din Cluj sunt mai multe. Mulțumită lui Mihai Andrei și universitățile sunt mai multe.Elerium | Mesaje către Elerium 30 decembrie 2005 22:46 (EET).

Prima data com. magh. era separat si liceele era in cadrul com. magh., deci erau introduse numai licee in care se preda si in ungureste..., la fel era si cu universitati...

Știu cum era prima dată. Dar am zis că nu era locul lor acolo. Articolul Cluj-Napoca este în general despre Cluj. Mă gândesc că locul acelor informații ar fi într-un articol mai amplu numit, Comunitatea maghiară din Cluj-Napoca, cu o legătură din articolul Cluj-Napoca. Iar ceea ce lipsește articolului este capitolul Educație, nu doar educație în limba maghiară. Cu ce ar fi mai diferită educația în limba maghiară, de educația în limba română ? Părerea mea. Elerium | Mesaje către Elerium 1 ianuarie 2006 23:25 (EET).

Recensământul din 1930[modificare sursă]

Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la datele recensământului din 1930, iată rezultatele:

Recensamantul 1930.jpg
Cluj 1930.jpg
Cluj religie 1930.jpg
se poate cita sursa din care sunt trecute datele Populatiei istorice? daca la 1930 erau circa 34%romani si 47% maghiari(cu sursa de mai sus,indiscutabila) atunci cum putea fi proportia 9/88 doar 10 ani mai tarziu?--Radufan 21 februarie 2006 14:36 (EET)
În 1941, în plin război, nu a avut loc după știința mea nici un recensământ la Cluj. Datele prezentate nu sunt credibile, de aceea, eventual până la precizarea sursei, le voi îndepărta din articol. Este adevărat că administrația românească s-a retras în toamna lui 1940, însă bunăoară cei doi episcopi români, Iuliu Hossu și Nicolae Colan, au rămas, la fel cum au rămas cele două academii teologice românești, școlile confesionale românești, la fel cum a rămas pe loc majoritatea celor 34.895 de români înregistrați în 1930. Deci procentul de 9% români în Cluj în anul 1941 este cu siguranță măsluit. --Mihai Andrei 21 februarie 2006 15:08 (EET)
Este f.probabil ca totalul populatiei sa fie corect intrucat variaza in mod constant:e compozitia care nu se potriveste,evident masluita in defavoarea romanilor.Ar fi interesante si niste cifre mai vechi,unde indiscutabil populatia maghiara era mai mult decat majoritara.Cred ca rr trebui totusi publicate doar datele unde exista concret o sursa.--Radufan 21 februarie 2006 15:19 (EET)

Secțiune lipsă[modificare sursă]

Articolul are statut de articol de calitate, însă nu scrie nimic la secțiunea Sănătate, deși aceasta apare în articol. Sau scrie cineva ceva, sau scoatem de tot titlul--Adrian ach 19 noiembrie 2006 14:59 (EET)

Episcopia Evanghelică[modificare sursă]

În articol scrie de existența ei, dar eu știu că Episcopia Evanghelică este la Sibiu... cine știe, să spună cum e. --Mihai | D 20 ianuarie 2007 17:37 (EET)

Episcopia Evanghelică de Confesiune Augustană (a sașilor) la Sibiu, Episcopia Evanghelică-Luterană (a maghiarilor) la Cluj.--Iegeb (discuție) 10 februarie 2012 01:57 (EET)

Claudiopolis[modificare sursă]

Scrie ca in latina se chema Claudiopolis si ca actuala denumire vine de la Castrum Clus. claudiopolis suna a greaca nu a latina... Si apoi, Napoca din ce limba vine? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.77.1.108 (discuție • contribuții).

Napoca este în latină și vine din câte știu de la denumirea dacă Napuca. Claudiopolis parcă este denumirea latinizată a Klausenburg (numele german al orașului). Posibil să mă înșel. --R O A M A T A 2007 mesaj 24 aprilie 2007 19:51 (EEST)
Precum știu, prima dată s-a apărut ca adjectiv în documente ungare (Clusiensis) în 1177, apoi ca substantiv (castro Clus) în 1213, iar în 1252 și în limba maghiară, ca "Kulusuar" și în 1280 ca "Kuluzsvár". Numele latinizată a orașului provine deci din cel unguresc. Mult mai cert e însă că de unde provine numele unguresc (și mai ales partea "Kolozs"/"Kuluzs"/"Kulus"/"Clus"), care apare în mai multe cazuri și la alte nume de localități. Sunt tot feluri de teorii: că e de origine latină (clausa), germană (klus), sau slavonă (cluj - care de altfel înseamnă același lucru ca și germana "klus": baraj) și altele conform cărora provine din nume proprie (germană, maghiară sau slavonă: Nikolaus, Miklus sau Miklus - cele două din urmă neffiind nume identice).

Numele "Napoca", bineînțeles, e mult mai veche. E tot latină, preluată conform unor teorii din limba dacă.

[1] [2] http://franka-egom.ofm.hu/irattar/irasok_gondolatok/hazsongad/kolozsvar/kolozsvar_tortenete.htm http://www.erdelyiutazas.hu/magyar/telepules/kolozsvar-922 http://www.transylvaniatop10.com/HU/Kolozsvar/MoreAboutTheCity.aspx --Iegeb (discuție) 1 februarie 2012 01:50 (EET)

Calitate[modificare sursă]

Poate că ar trebui semiprotejat articolul.--Venator 13 iulie 2007 18:50 (EEST)

Imaginea din infobox[modificare sursă]

Am revenit la vechea imagine în infobox. Articolul este unul de calitate și schimbarea acestei imagini ar trebui discutată întâi, fie și doar pentru că duce la nesincronizări între imaginea apărută pe pagina principală și prima imagine care se vede aici.--Andreidiscuție 26 decembrie 2008 00:15 (EET)

Dacă tot este „Articol de calitate”, din cauza vîrfului tăiat la biserica din imagine, propun schimbarea imaginii în infobox. Sunt destule imagini pe Commons, poate se potrivește chiar și imaginea cu Piața Avram Iancu (vedere aeriană): Piata-Avram-Iancu2 (Cluj-Napoca).jpg. --L.Kenzel 8 martie 2009 01:31 (EET)
De acord. --R O A M A T A Cross Alcantara.svg mesaj 8 martie 2009 09:17 (EET)
OK.--Andreidiscuție 8 martie 2009 19:51 (EET)

Rezolvat. --L.Kenzel 8 martie 2009 21:40 (EET)

Interwiki[modificare sursă]

Să verifice cineva legăturile interwiki. --78.96.150.26 (discuție) 21 februarie 2009 19:42 (EET)

Yes check.svg Realizat. Problema era la {{BRA}}—Sebimesaj 21 februarie 2009 19:47 (EET)

Imaginea despre "kürtőskalács"[modificare sursă]

Am citit că și Andrei Stroie avea probleme cu imaginea despre cozonacul secuiesc (Wikipedia:Reevaluări articole de calitate/Cluj-Napoca/Arhiva 1). Fiind de acord cu aceast lucru (deoarece kurtoskalacs e într-adevăr o specialitate secuiască, fără prea multă relevanță privind acest subiect), am înlocuit-o pe această imagine cu imaginea Teatrului Maghiar din Cluj - asta fiind mult mai relevantă și în relație cu viața culturală a orașului și ca unul dintre cele două mebrii din românia al Uniunii Teatrale Europene merită și instituția pe care o găzduiește să fie prezentată și prin această imagine. (În plus teatrul este mult mai important "edificiu" și pt. maghiarii clujeni decât un cozonac secuiesc). Dacă totuși nu sunteți de acord, mă regret și anulez modificarea.--Iegeb (discuție) 1 februarie 2012 15:09 (EET)

Următoarele lucruri am schimbat în articol:

  • - Am făcut o secțiune nouă despre Cimitirul Hajongard și una despre cele mai importante licee din Cluj.
  • - Am făcut două galerii: unu despre universitățile clujene (despre care am găsit imagine în commons) și unu despre cimitirul Hajongard.
  • - am pus 4 imagini la secțiunea despre licee: un colegiu național, un liceu teoretic, un liceu teologic și un liceu de artă (de muzică)
  • - am pus 4 imagini la secțiunea despre transport (despre gara, aeroportul național și diferite mijloace de transport)
  • - la Sport o imagine despre Stadionul Dr. Constantin Rădulescu
  • - la Turism, imagini despre Biserica Sf. Mihail (am înlocuit-o pe imaginea veche, aparent scanată), Catedrala Ortodoxă, Casa Matei (despre care - în mod ciudat - nu erau imagini), o imagine nouă (și cred că mai bună) despre Parcul Central
  • - la Reprezentanțele politice am pus o imagine despre Consulatul Maghiar (singura despre care am găsit imagine în Commons)
  • - la subcapitolul "Împrejurimi" din secțiunea "Turism" - o imagine despre Castelul Banffy de la Bonțida
  • - am pus o imagine (la secțiunea "Evenimente" unde se găsea deja o imagine despre statuia Sf. Gheorghe) despre Ansamblul Monumental Matia Corvin (în mod ciudat nu era nici-o imagine în articol despre acest monument reprezentativ)
  • - am dezvoltat lista personalităților clujene, și ca urmare și imaginile puse la acest capitol (să fie continuă lista de la începutul capitolului până la capăt), cu imagini despre clujeni renumiți, de diferite naționalitate: Iuliu Hossu (român), Yekusiel Yehudah Halberstam (evreu), Gheorghe Dima (român), Gyorgy Harag (maghiar de origine evreiască) și László Tőkés (maghiar). Le-am selectat așa să fie reprezentate prin ele cam toate domeniile importante politică (Iuliu Maniu, regele Matia, László Tőkés), religie (David Francisc, I. Hossu, Y. Y. Halberstam, L. Tőkés), artă (Harag, Dima) și știință (E. Racoviță).
  • - am adăugat câteva biserici la lista lăcașelor de cult și am precizat subcapitolul despre viața religioasă din Cluj
  • - la capitolul despre comunitatea maghiară am pus o imagine despre Janos Bolyai.
  • - am pus o imagine despre zona metropolitană Cluj, la capitolul respectiv și am actualizat informațiile despre conducere (primar, viceprimar)
  • - am mai adăugat două denumiri ale orașului în prezentare (cea săsească și cea evreiască în idiș).

Dacă mai am timp, o să mai lucrez cu acest articol, însă nu îndrăznesc să scriu prea mult text pt. că încă nu mă exprim prea bine românește. Totuși, dacă pot ajuta în orice măsură dezvoltarea articolului, aș face cu fericire (am stat și eu câțva ani la Cluj, am și rudenii acolo, deci îmi e drag orașul). Mare păcat ar fi să rămână retrogradat un articol atât de important (timp ce în wp. maghiară și ebraică este articol de calitate).--Iegeb (discuție) 3 februarie 2012 16:56 (EET)

Imagini[modificare sursă]

Sunt prea multe imagini in articol si textul nu are o curgere placuta, arata aiurea. Va trebui sa mai scoatem din ele. --R O A M A T A mesaj 3 septembrie 2012 10:48 (EEST)

Stemă[modificare sursă]

Într-adevăr, proiectul funarian de stemă nu a fost aprobat prin hotărâre de guvern, ceea ce îl face să nu fie o stemă. Întrebarea care se pune este: în acest caz, nu cumva stema este aceasta? —Andreidiscuţie 29 aprilie 2015 10:36 (EEST)

Strict legal, da. Pe clădiri, monumente etc. apare însă stema medievală (poarta de cetate), așa încât cred că cititorul sau turistul obișnuit are dreptul și interesul de a fi informat cu privire la însemnul reprezentativ al orașului. Juridic vorbind, stema din perioada comunistă a căzut în desuetudine, așa încât ar fi nepotrivit să o afișăm drept stemă a orașului. --Mihai Andrei (discuție) 29 aprilie 2015 12:20 (EEST)
Cât orașul folosește o stemă http://primariacj.ro/ cred că ce faceți dv. se numește abuz, încală regulile Wiki și nu are treabă cu realitatea. Aici nu suntem la Curtea de Apel, aici vorbim de realități. Legal sau nu, corect heraldic sau nu, Cluj-Napoca folosește o stemă, aceea trebuie să apară în titlu.
Dacă doriți să arătați stema veche, descrieți „anormalitatea”, nu am nimic împotrivă, faceți subtitlul, cu opinia dv., sau chiar articol.
Deci vă rog să reveniți la modificare, pagina în engleză are aceeași stemă. IVGΛ 29 aprilie 2015 14:33 (EEST)
Proiectul nostru are ca scop informarea cititorului, nu promovarea unor controverse sau ideologii. Stema Clujului, veche de șapte secole, este dăltuită în piatră la tot pasul. Dacă un marțian ajunge la Cluj, este dreptul său să cunoască motivul pentru care întâlnește în tot locul poarta de cetate ca semn heraldic. Faptul că orașul nu are la ora actuală o stemă oficială, nu este vina acestui proiect, ci vina administrației locale. Puteți reclama acest lucru la domnul Boc. --Mihai Andrei (discuție) 29 aprilie 2015 14:54 (EEST)
Dacă marțienii doresc să se informeze despre stema istorică a Clujului, o pot face din textul și imaginea existente câteva paragrafe mai jos. Ce sens are duplicarea imaginii? Nu este vina proiectului că orașul nu are la ora actuală o stemă oficială (?), dar nici nu poate decide Wikipedia, ori vreun utilizator al ei, care din stemele ilegale este mai legală. Scot imaginea din infocasetă, până la lămurirea disputei editoriale cu surse autorizate. --Pafsanias (discuție) 30 aprilie 2015 12:46 (EEST)
Nu putem lăsa orașul fără stemă, pe motiv că X sau Y are nostalgii funariote. Aici căutăm consensul, nu impunerea unui punct unilateral de vedere. Modificarea efectuată de utilizatorul Iuga a fost intempestivă, fără discuție și fără consens, așa încât voi reveni la status quo ante, până la clarificarea problemei. --Mihai Andrei (discuție) 30 aprilie 2015 12:58 (EEST)
De acord, nici nostalgii funariote, nici de altă natură. Am solicitat surse autorizate. Punctul actual de vedere este mai puțin unilateral sau este rezultatul vreunui consens? De ce nu poate rămâne orașul fără stemă, atâta vreme cât afirmați că „orașul nu are la ora actuală o stemă oficială”?--Pafsanias (discuție) 30 aprilie 2015 13:13 (EEST)
Cum am arătat la începutul discuției, stema oficială, adică ultima stemă aprobată legal, este aceasta. O panoplie cu stemele municipiilor din RSR este disponibilă aici. Vețo observa că marea majoritate a administrațiilor locale au procedat la debarasarea de simboluri comuniste și au supus spre aprobare stemele municipiilor respective. Ilustrez cu exemplele Sibiului, Timișoarei și Oradiei: Sibiu RSR, Sibiu actuală; Timișoara RSR, Timișoara actuală; Oradea RSR, Oradea actuală. Doar la Cluj administrația nu a supus spre aprobare (pentru că nu a întrunit cerințele) stema orașului. Stema comunistă fiind desuetă, singura stemă aprobată oficial este cea interbelică. Vă rog să observați exemplele simetrice, supuse atenției (Sibiul, Timișoara și Oradea), toate trei orașe medievale comparabile cu Clujul. Cu deosebirea că cele trei orașe surori au avut în frunte administrații performante, pe când Clujul a avut (și are) în frunte oameni de anvergura lui Gheorghe Funar și Emil Boc. --Mihai Andrei (discuție) 30 aprilie 2015 14:09 (EEST)
Eu m-aș abține aici de la orice considerații referitoare la calitatea administrațiilor locale, chiar dacă aș fi înclinat să vă dau dreptate. Vă rog să admiteți că nu sunteți singurul care iubiți acest oraș, cu istoria sa și complexitatea prezentului său. Nu pot să accept că singura stemă aprobată oficial este cea interbelică și nici că ar trebui să ne lansăm în acte de reparație legală prin intermediul proiectului care ne unește. Atunci când stema reintrodusă de dumneavoastră în infocasetă va deveni stema oficială a muncipiului voi fi de acord cu păstrarea ei și mă voi bucura la fel mult ca și dumneavoastră. Deocamdată, nu este cazul. --Pafsanias (discuție) 30 aprilie 2015 14:24 (EEST)
Eu cred că ce se întâmplă pe acest articol reprezintă o vandalizare, ar trebui banați toți, argumentele :„ nu este aprobată”, „nu este legală” sunt puerile, asta dacă wikipedia nu a ajuns instanță civilă. Stema este folosită și punct, asta este stema orașulul, nu vă place puteți da pe domnul Boc și consiliu în judecată. Wikipedia trebuie să prezinte o realitate.Aveți dreptul să vă exprimați opinia(cu care sunt de acord într-un fel) într-un paragraf destinat stemei! Sunt mii de postere în oraș, pe niciunul nu apare stema medievală, rar, CI STEMA FUNARIANĂ.Așa pot și eu să vandalizez articolul despre stema României, fiindcă îi un fiasco, 1 rep. vulturul valah, nu acvila romana,2 prezintă vulturul de două ori, o aberație, după prezintă încă o un leu care ar trebui să fie al Oltenie dar este defapt al Banatului, deși Oltenia face parte din Valahia, deci 3 steme care se suprapun, să nu intru în chestiile mai grave.Stema României este aprobată, dar heraldic este un fiasco, totuși nu înseamna că o pot scoate, să pun stema lui Mihai Viteazu sau a Provinciei Dacia. Veniți aici cu steme medievale, interbelice și comuniste, zici că-i la balamuc, puneți stema folosită și scrieți paragraf despre evoluție!Dacă nu se pricepe ar trebui banată toată lumea,numai pe wiki românesc nu exită argumente ci așa vreau eu ! IVGΛ 16 mai 2015 13:00 (EEST)
  • A afișa în infocasetă – care trebuie să prezinte informațiile cele mai actuale – o stemă veche, ieșită din uz cel târziu în 1972, pentru că ea corespunde preferințelor politice ale unui utilizator este exact opusul politicilor WP:FCO și WP:NU#TRIBUNA, care nu sunt negociabile.
  • În fapt, Decretul nr. 302/1972 privind aprobarea stemelor județelor și municipiilor stabilește clar stema comunistă a orașului, iar el este abrogat prin Legea nr. 120/2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. Deci cel târziu din 1972 și 2000, stema interbelică, respectiv cea comunistă nu mai sunt în putere. Cum stema lui Funar nu a primit aprobarea guvernului cf. art. 10 din Legea 102/1992, înseamnă că orașul nu are nici o stemă legală, ci doar una folosită în mod curent de primărie, cum a fost și cea a Timișoarei între 1995 și 2009. Legea din 1992 nu prevede vreo sancțiune ptr. această stare de fapt.
  • Avem două posibilități:
1. Afișăm în infocasetă kitsch-ul lui Funar, cu precizarea că legalitatea sa este contestată și sursele ptr. asta pot fi puse în secțiunea Stemă. Legalitatea rămâne în ultimă instanță problema Primăriei C-N, iar noi nu suntem aici Curtea de Apel ca să judecăm dacă stema lor actuală e legală. Este însă practic să adoptăm însemnul folosit curent de instituția „cea mai oficială”. Așa fac toate celelalte wikipedii în acest caz.
2. Sau putem să nu afișăm nici o stemă în infocasetă, având în vedere că există o secțiune unde pot fi prezentate toate stemele în ordine cronologică, cu adnotări, și chiar un articol dedicat. Sunt numeroase alte articole la fel.
  • Dar a afișa în infocasetă o stemă ieșită de peste 40 de ani din uz, pentru că ar fi cea „legitimă”, este pur militantism politic (deși ptr. cauza de bun simț, fără fantezii cu lupi dacici șamd). --Mihai (discuție) 1 mai 2015 01:58 (EEST)

Introducere[modificare sursă]

Pentru a evita un război de reveniri privitor la introducere, câteva puncte critice:

  • e necesar ca introducerea să fie lărgită, dar în varianta lui Voloh sunt numeroase erori factuale, de logică, gramaticale
  • distanțele în mile? ce rost are? care e sursa distanțelor?
  • nu e vorba de nici un declin al reputației internaționale în anii 1990, pe motiv că orașele românești nu aveau ce reputație internațională să piardă, plus că un deceniu în istoria de peste 700 de ani a unui oraș e undue weight
  • a-l pomeni pe Funar în introducere e disproporționat, undue weight, e totuși un oraș cu o istorie de opt sute de ani
  • sursa 8 contrazice flagrant cifra de 411,379.
  • în „cadrul limitelor orașului”, care „marcează”?
  • chiar e nevoie de un paragraf de poliloghii despre populația orașului, cu menționarea în introducere a Direcției Județene de Evidență a Persoanelor?
  • formulare fără sens: „Orașul se desfășoară de la Biserica Sf. Mihail din Piața Unirii, construită în secolul 14 și numită după arhanghelul Mihail, sfântul protector al Cluj-Napocăi.”
  • informație care contrazice flagrant infocaseta: 179.52 kilometri pătrați (69.31 mi2).
  • Capitala tineretului, chiar e relevant un titlu acordat de un ngo supranațional fără legătură cu UE?

Chiar mă apucasem să corectez modificarea, dar dacă reacția sunt reverturi mai bine revenim la punctul zero și o corectează autorul. --Mihai (discuție) 26 septembrie 2017 23:26 (EEST)

Am șters formularea fără sens. Am încercat să lărgesc introducerea traducând de pe en.wp, dar iar fraza fără sens e de asemenea tradusă de acolo. Nici pe en.wp n-are ce căuta. Văd că greșesc mai des când încerc să traduc.--VolohD 26 septembrie 2017 23:58 (EEST)
În ce privește „marcează”, am corectat. E vorba de omiterea unei litere.--VolohD 27 septembrie 2017 00:00 (EEST)
Reacția a fost reverturi pentru că ați șters o bună parte din text fără o explicație suficientă pentru această ștergere. Dar nu sunt împotriva colaborării.--VolohD 27 septembrie 2017 00:14 (EEST)
  • Cum vă sună „Ana locuia în Cluj” vs. „Ana locuia în cadrul limitelor orașului Cluj”?
  • Chiar o fi având orașul peste o mie de kilometri pătrați sau e greșită înfocaseta?
  • „Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni”. Sursa opt spune „Populația totală: 379.705”. Alba-neagra?
  • De ce folosiți virgula ca separator pentru mii, când peste tot e folosit punctul? --Mihai (discuție) 27 septembrie 2017 00:38 (EEST)
  • Sigur că „Ana locuia în Cluj” sună mai bine. Văd că atunci când traduc am tendința de a mă exprima cam nefiresc.
  • Ups, da, e greșită infocaseta.
  • Acum văd și eu ce spune sursa 8. Adăugirile mele la introducere (inclusiv sursele) sunt traduceri de pe en.wp. Nu am verificat ce spun sursele.
  • Așa e, voi folosi doar punctul.--VolohD 27 septembrie 2017 01:08 (EEST)

A dispărut Clujul![modificare sursă]

M-am uitat și eu la Istoric, la caseta cu "Istoria apartenenței statale". Și ce să vezi? A dispărut Clujul!!! Unde este Clujul? Între 1919 și 1940 au venit popoarele migratoare și l-au înghițit, și l-au ținut ascuns în stomac. Păi am înțeles că el a apărut în 1526 așa cum apare un șeptar pe masă la o partidă de poker, dar chiar avem trișori care să-l ascundă 21 de ani? PheonixRo (discuție) 2 februarie 2018 04:25 (EET)