Iuliu Hațieganu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Iuliu Hațieganu
Iuliu Hațieganu.jpg
Medicul Iuliu Hațieganu
Date personale
Născut14 aprilie 1885
Dârja, Cluj, Austro-Ungaria
Decedat4 septembrie 1959, (74 de ani)
Cluj, Republica Populară Română
ÎnmormântatCimitirul Hajongard din Cluj Modificați la Wikidata
PărințiIoan Hațeganu Modificați la Wikidata
Frați și suroriEmil Hațieganu, Eugen Hațieganu, Simion Hațieganu, Ioan Hațieganu
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
Activitate
EducațieFacultatea de medicină a Universității din Cluj
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj  Modificați la Wikidata
Semnătură
IuliuHatieganusign.jpg

Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885, Dârja, Cluj - d. 4 septembrie 1959, Cluj) a fost un medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă. Astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române și fratele politicianului Emil Hațieganu.

Primii ani și afirmarea[modificare | modificare sursă]

Iuliu Hațieganu s-a născut în familia unui preot greco-catolic de pe Valea Someșului. A avut alți patru frați, între care și Emil Hațieganu. A absolvit Gimnaziul Superior din Blaj, unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. A urmat apoi cursurile Facultății de Medicină ale Universității din Cluj. În 1910 și-a încheiat studiile cu un strălucit doctorat și a devenit asistent al profesorului Zsigmond Purjesz. Un portret al profesorului Purjesz s-a aflat în cabinetul profesorului Hațieganu, chiar deasupra biroului său.[1][2]

Bazele medicinei transilvănene[modificare | modificare sursă]

S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare, publicat în Jurnalul Medical din Budapesta. A fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj. Ulterior va prezida și primul Congres al Medicilor, unde prietenul său, medicul militar Iuliu Moldovan, numit de Consiliul Dirigent în funcția de secretar cu problemele sănătății publice, va prezenta un raport asupra stării sănătății populației din Transilvania, subliniind necesitatea reluării activității la Facultatea de Medicină din Cluj.

La 34 de ani a ținut prima prelegere universitară în limba română din Ardeal, „Problema icterului cataral” prin care a pus bazele învățământului superior medical clujean. În perioada interbelică medicina clujeană a avut cea mai frumoasă și plină de rezultate perioadă.[judecată de valoare]

Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști excepționali ca Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță. În urma Dictatului de la Viena, clinicile clujene s-au mutat la Sibiu.

Profesorul Hațieganu, al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj, a fost un exemplu rar.[judecată de valoare] Marele merit al lui Hațieganu, însă, este acela că a reușit să formeze un corp didactic excepțional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinei românești.[judecată de valoare] Personalitate puternică, a coagulat repede o echipă, care s-a transformat într-un colectiv profesional de elită atât la catedre, cât și în clinici. Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu, aflat pe malul Someșului și cu o suprafață de 25 ha, a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la numai 8 ani. În prezent poartă numele întemeietorului său.

Perioada comunistă[modificare | modificare sursă]

Odată cu instaurarea comunismului, noua situație politică l-a afectat atât pe Hațieganu, cât și colaboratorii săi, mulți fiind concediați sub pretextul unor așa-zise judecăți „populare”.

În 1985, sărbătorirea centenarului nașterii lui Iuliu Hațieganu, a fost interzisă de autoritățile comuniste.[3]

Doctorul și omul de știință[modificare | modificare sursă]

O preocupare consecventă a lui Hațieganu a fost și stabilirea pediatriei sociale drept normă profesională. Profesorul Nicolae Miu spunea despre el:

„Marele Hațieganu a pus bazele. Organiza deplasări în diferite medii sociale unde voia să cunoască incidența anumitor boli, condițiile în care evoluau sau apăreau focarele.”
—Nicolae Miu

[necesită citare]

Iuliu Hațieganu era totodată un extraordinar diagnostician.[judecată de valoare] De multe ori reușea să diagnosticheze corect pacientul, doar privind modul în care se mișcă și cum arată.[necesită citare]

A fost un mare susținător al creării de parcuri sportive și locuri dedicate recreației, conform principiului o minte sănătoasă într-un corp sănătos. De altfel, când a fost numit ministru al sănătății în guvernul Iorga, și-a dat demisia după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice.[necesită citare]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dr. A. Rozor, Profesorul Iuliu Hațieganu. 110 ani de la naștere
  2. ^ De vorbă cu dl. prof. dr. I. Hațieganu, șeful Clinicei Medicale din Cluj. Patria 1926/14.
  3. ^ Aniversarea..., 9 aprilie 2010, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 7 februarie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ștefan Blăjan: Contemporanii și urmașii despre Iuliu Hațieganu, Cluj 1985,
  • Florea Marin: Vieți dedicate omului: personalități medicale clujene, vol I. Iuliu Hațieganu, Jozsef Jakabi, Victor Papilian, Cluj 1993,
  • Mihail Mihailide (), „Nașul, nașa și șantajul. Un mare cardiolog – sperjur!”, Viața Medicală, nr. 36 (1234), accesat în  
  • Florea Marin, Iuliu Hațieganu, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu“, Cluj-Napoca, 1999

Legături externe[modificare | modificare sursă]