Necropola de la Apahida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Necropola de la Apahida
Generalități
Istoric
Note site

Necropola de la Apahida este un sit arheologic situat în Apahida, România. Două morminte au fost descoperite aici, și un al treilea ar putea fi existat.[1][2] Unul dintre morminte a fost descoperit în 1889, iar artefactele acestuia se află astăzi în Budapesta. Cel de-al doilea a fost descoperit în 1968, la 300 m distanță față de primul, în timpul săpăturilor pentru instalarea unor stâlpi din beton. Mormântul și inventarul lui sunt expuse acum la Muzeul Național de Istorie a româniei. Cel de-al doilea mormânt datează din cica 475 d. Hr. și a fost, probabil, mormântul unui rege gepid, pe baza inscripției de pe un inel de aur: Om(a)harus.[3]

Tezaurul[modificare | modificare sursă]

La Apahida, în apropiere de Cluj-Napoca, au fost găsite în 1889, 1968 și respectiv în 1979 trei morminte princiare atribuite Gepizilor. Situat pe malul drept al râului Someșul Mic și aproape de fostul drum roman care a creat legătura dintre între Napoca și tabere militare de pe râul Someș (Gherla, Cășeiu, Ilișua), mormintele ocupă o suprafață nu mai mare de 500 m2.

Fibulă din tezaur

Descoperirea primului mormânt în 1889 a fost făcută în timp ce se exploata pietriș din zona vecină Apahidei.[4] Unele dintre artefacte au fost recuperate de muzeul Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, cu ajutorul lui H. Finály, și alte două piese (un inel sigilar cu monogramă și un pandantiv cu clopoțel) au fost achiziționate de Muzeul Național maghiar pe piața de antichități în anul 1897. Din inventarul mormântului s-au păstrat mai multe obiecte de aur, o broșă cruciformă cu butoni în formă de ceapă, o brățară cu capetele evazate, trei inele, două catareme, cinci pandantive cu clopoței, două căni de argint, o bandă de aur și mai multe aplici, probabil, folosite pentru a decora sau a repara vase.

Descoperirea celui de-al doilea mormânt a fost făcută, de asemenea, din întâmplare, în octombrie 1968, în momentul săpării unei fundații pentru un turn de transmisie.[5] Piese de aur cu o greutate totală de cca. 900 g au fost găsite; din acestea autoritățile au recuperat doar 800 g. Când descoperirea a devenit publică în februarie, restul cantității a fost probabil topită și folosită pentru realizarea unor bijuterii moderne.[6] În timpul săpăturilor, partea superioară a mormântului a fost distrusă, lăsând doar partea inferioara a acestuia pentru a fi studiate de arheologi. Artefactele recuperate de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, iar mai apoi au fost transferate la București, în timpul înființării în 1971 a Muzeul Național de Istorie.

În 1979, un copil de 6 ani a descoperit o mare cataramă de aur în pământul excavat în timpul construcției sediului central al poștei. Catarama este singura piesă păstrată din al treilea mormânt. Piesa a fost preluată în anul 1980 de către Banca Națională a României, iar în 2002 a fost transferată la Muzeul Național de Istorie.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Crișan, Ion Horațiu (). Necropola celtică de la Apahida [Celtic necropolis at Apahida] (în Romanian). Acta Musei Napocensis. 
  4. ^ Rus, Adi (). „Apahida, tezaurul Clujului”. România Liberă (în Romanian). 
  5. ^ „Tezaurul de la Apahida”. InfoApahida (în Romanian). . Arhivat din original la . 
  6. ^ „Tezaurele de la Apahida”. romania.ici.ro (în Romanian). . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]