Compania de Transport Public Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Compania de Transport Public Cluj-Napoca
TipCompanie de Transport Public
PredecesorÎntreprinderea de Transport Urban Cluj
Fondată1961 - ca Întreprinderea de Transport Urban Cluj
1991 - ca Regia Autonomă de Transport Urban de Călători
SediuBulevardul 21 Decembrie 1989 128-130, Cluj-Napoca, România
Oameni cheieIoan Rusu
IndustrieTransport
Venit998.000 Lei - 2016
Profit brut3643 Lei - 2016
ProprietarPrimăria Municipiului Cluj-Napoca
Prezență online
http://ctpcj.ro/index.php/ro/

Compania de Transport Public Cluj-Napoca (fostă Regia Autonomă de Transport Urban de Călători ) este subordonata Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Compania prestează servicii către populație, principala activitate fiind transportul de persoane în municipiul Cluj-Napoca.

Istoria transportului urban din Cluj[modificare | modificare sursă]

Sfârșitul Primului Război Mondial a adus o înviorare a activității economico sociale și - totodată - creșterea semnificativă a numărului de locuitori ai orașului care, în 1920, ajung să numere 83.000 de inși. În această situație, transportul public a devenit o problemă stringentă, a cărei rezolvare cerea măsuri rapide.

Astfel, în 1922, două autocamioane „Saurer" rămase captură de război, cumpărate de la armată - recondiționate și carosate în autobuze, dintre care unul cu etaj descoperit - asigurau transportul de călători în oraș, de la barierele Someșeni - azi piața Mărăști - prin strada Dorobanților, Centru, Horea, până la gara CFR. Pentru protecția călătorilor pe timp de ploaie, se utiliza o rogojină care acoperea etajul descoperit al autobuzului.

În anul 1924 au luat ființă societățile „Blaga Mărgărit" și „Rotația", prima desființându-se după numai un an de existență.

Societatea „Rotația" s-a dezvoltat treptat, astfel că în 1926 a ajuns să aibă un număr de 32 de membri. Drept urmare a acestui fapt, pe diferite trasee ale orașului ajung să circule peste 50 de autobuze. Dintre acestea, multe aparțineau unor particulari independenți. Între 1929 și 1930 a luat ființă „Uniunea Automobilelor de Călători și Marfă", urmată, în 1931, de „Asociația Autocamionagiilor Profesioniști".

Cei mai mulți posesori de mijloace de transport public s-au grupat în asociația proprietarilor de autobuze „Rapid", asociație care a obținut ulterior, din partea primăriei, dreptul exclusiv de a organiza, în Cluj, transportul de persoane, în comun. Traseele autobuzelor legau, în continuare, gara orașului de centru, precum și de cartierele mărginașe.

În pragul celui de-al Doilea Război Mondial existau în total nouă linii de autobuz, dintre care trei erau cu caracter sezonier.

Cetățenii cu dare de mână puteau recurge și la alte mijloace de transport urban. Existau și birji, precum existau și taxiuri, gata să-și transporte clienții la destinațiile dorite. Astfel de stații de taxi erau organizate în principalele piețe ale orașului.

În primii ani de după război, transportul urban s-a confruntat cu diverse probleme, generate de lipsa carburanților și de numărul scăzut de autobuze. Din acest motiv, o bună parte din autobuzele firmei „Rapid" au folosit gazul metan drept combustibil.

În anul 1959, pe lângă autobuzele existente, în Cluj a fost introdus transportul electric urban, cu troleibuze provenite din producția autohtonă. În 1957, la uzinele „Tudor Vladimirescu" din București a început fabricarea primelor autobuze și autoutilitare românești din gama TV.[1]

Înființare[modificare | modificare sursă]

La 1 ianuarie 1961 a luat ființă Întreprinderea Orășenească de Transport Cluj, transformată ulterior în Întreprinderea de Transport Urban Cluj.

Apoi, tot la 1 ianuarie, dar în anul 1980, s-a înființat Întreprinderea Județeană de Transport Local, care organiza activitatea de transport public în toate municipiile din județ.

Creșterea semnificativă a populației orașului ca urmare a procesului de industrializare de după anul 1970 a determinat introducerea transportului cu tramvaiul. Acesta a fost inaugurat în anul 1987.

Din ianuarie 1991, urmând tendința generală a momentului de după revoluție, întreprinderea s-a descompus în unități de transport local autonome, pentru fiecare municipiu din județ. Astfel, în municipiul Cluj-Napoca s-a înființat Regia Autonomă de Transport Urban de Călători.[2]

Transport[modificare | modificare sursă]

Compania beneficiază de: 243 de autobuze (tip:Renault R312, Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus, Iveco Astra Town 118), 29 de tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM, PESA 120NaR) și 10 microbuze.

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Urbane[modificare | modificare sursă]
  • 8: P-ța Mihai Viteazul - Aeroport (prin Str. Traian Vuia)
  • 8L: P-ța Mărăști - AGRO TRANSILVANIA
  • 9: Str. Bucium - Gară
  • 18: Str. Posada - Str. Voievodul Gelu
  • 19: P-ța Mihai Viteazul - Str. Edgar Quinet
  • 20: P-ța Avram Iancu - Colonia Borhanci
  • 21: P-ța Mihai Viteazul - Calea Turzii (prin Cart. Buna Ziua)
  • 23: P-ța Mihai Viteazul - CUG
  • 24: Str. Bucium - Str. Unirii
  • 24B: Str. Unirii - Vivo! Cluj-Napoca
  • 25N: Str. Bucium - Str. Unirii
  • 26: Cartier Gigorescu, capăt - CUG
  • 26L: Cartier Grigorescu, capăt - EMERSON
  • 27: Cartier Gigorescu, capăt - Gară
  • 28: Cartier Gigorescu, capăt - P-ța Mihai Viteazul
  • 28B: P-ța Mihai Viteaul (prin Cartier Grigorescu) - Vivo! Cluj-Napoca
  • 29: Str. Bucium - P-ța Mihai Viteazul
  • 30: Cartier Gigorescu, capăt - IRA
  • 31: P-ța Mihai Viteazul - Napolact (prin Calea Baciului)
  • 32: Str Alverna - P-ța Mihai Viteazul
  • 32B: Str. Alverna - Gară
  • 33: Str. Băișoara - P-ța Mihai Viteazul
  • 34: Str. Băișoara - P-ța 1 Mai
  • 35: Cartier Zorilor - Gară
  • 36L: P-ța Mihai Viteazul - EMERSON
  • 36B: P-ța Mihai Viteazul - Str. I. I. Brad
  • 37: P-ța Mihai Viteazul - Tetarom (prin Str. Romulus Vuia)
  • 38: P-ța Mihai Viteazul - Str. Vânătorului
  • 39: P-ța Mihai Viteazul - Valea Chintenilor/Cătun
  • 40: P-ța Ștefan cel Mare - Colonia Făget
  • 41: Cartier Gigorescu, capăt - P-ța 1 Mai
  • 42: P-ța Mihai Viteazul - Str. Câmpului
  • 43: Cartier Grigorescu, capăt - Cartierul Zorilor
  • 43B: Cartier Grigorescu, capăt - Cartierul Zorilor - Calea Turzii
  • 43P: Cartier Zorilor - Vivo! Cluj-Napoca
  • 46: Str. Eugen Ionesco - P-ța Avram Iancu
  • 46B: Cartier Zorilor -Str. Aurel Vlaicu
  • 47: P-ța Mihai Viteazul - Str. Harghitei
  • 48: Str. Băișoara - CUG
  • 48L: Str. Băișoara - EMERSON
  • 50: Cartier Zorilor - CUG
  • 50L: Cartier Zorilor - EMERSON
  • 52: Str. Bucium - Str. Plevnei capăt
  • 87B: Str. Bucium - Vivo! Cluj-Napoca


Metropolitane[modificare | modificare sursă]


Troleibuze[modificare | modificare sursă]

  • 1: Str. Bucium - P-ța 1 Mai
  • 3: Str. Unirii - Gară
  • 4: Aurel Vlaicu, capăt - Gară
  • 5: Gară - Aeroport
  • 6: Str. Bucium - Aurel Vlaicu, capăt
  • 7: Str. Aurel Vlaicu, capăt - Str. Izlazului
  • 25: Str. Bucium - Str. Unirii


Tramvai[modificare | modificare sursă]

  • 100: Bd. Muncii - P-ța Gării
  • 101: Str. Bucium - P-ța Gării
  • 102: Str. Bucium - B-dul Muncii
  • 102L: Str. Bucium - Depou

Microbuze[modificare | modificare sursă]

  • 22: P-ța Gării - Str. I. Moldovan[3]

Referințe[modificare | modificare sursă]