Magistrala CFR 300

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Magistrala CFR 300
Harta CFR 300.svg
hartă magistrală
Lungime 647 km
Județe
tranzitate
Ilfov, Prahova, Brașov, Mureș, Alba, Cluj, Bihor
Orașe
tranzitate
București, Brașov, Sighișoara, Teiuș, Cluj-Napoca, Oradea
Magistrale
secundare
301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314a, 314b, 315, 316, 317, 318

Magistrala 300 este o magistrală a Căilor Ferate Române. Județele tranzitate de către aceasta sunt, în ordine: București (municipiu cu rang de județ), Ilfov, Prahova, Brașov, Harghita, Mureș, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor. Orașele străbătute sunt: București, Buftea, Ploiești, Băicoi, Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Săcele, Brașov, Rupea, Sighișoara, Dumbrăveni, Mediaș, Copșa Mică, Blaj, Teiuș, Aiud, Ocna Mureș, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Huedin, Aleșd, Oradea.

Traseul magistralei CFR 300[modificare | modificare sursă]

Magistrala CFR 300 pornește din municipiul București, capitala României, aflat în vestul Câmpiei Vlăsiei, pe văile râurilor Dâmbovița și Colentina. De aici, parcurge următorul traseu complex:

  • merge spre nord-vest, ajungând în orașul ilfovean Buftea;
  • continuă spre nord, traversând văile râurilor Ialomița și Prahova, în sectorul Câmpiei de subsidență Titu-Gherghița, ulterior ajungând în municipiul Ploiești, a doua reședință de județ de pe traseu;
  • merge spre nord-vest, străbătând Câmpia Târgoviște-Ploiești, până la înscrierea în valea Prahovei, la intrare în Subcarpații Prahovei;
  • traversează Depresiunea Câmpina, separând apoi Delurile Câmpiniței (aflate în est) de Dealurile Proviței (aflate în vest);
  • intră în sectorul montan al Munților Carpați, separând Grupa munților Bucegi (aflată în vest) de Carpații de Curbură (aflați în est), respectiv masivul Bucegi (aflat în vest) de Munții Baiului (aflați în est);
  • intră în Clăbucetele Predealului, iar apoi, părăsind valea Prahovei, se înscrie în valea Timișului, traversând Munții Bârsei, respectiv separând Masivul Postăvaru (aflat în nord-vest) de Masivul Piatra Mare (aflat în sud-est);
  • ajunge în Municipiul Brașov, a treia reședință de județ de pe itinerarul magistralei CFR 300;
  • continuă spre nord, înscriindu-se, în satul Feldioara, în lunca Oltului;
  • traversează, de la sud spre nord, Culoarul depresionar Feldioara-Augustin, despărțind Munții Bogății, aflați în vest, de Munții Baraolt, aflați în est;
  • străbate Defileul Oltului de la Racoș, separând Munții Bogății, aflați în sud, de Munții Vârghișului, aflați în nord;
  • intră în sectorul sudic al Subcarpaților Transilvaniei, cunoscut sub denumirea de Subcarpații Odorheiului și ai Homoroadelor, traversând Depresiunea intracolinară Hoghiz;
  • traversează, în continuare, dinspre sud-est spre nord-vest, ulucul depresionar Archita-Beia-Rupea, intrând, ulterior, în Podișul Târnavelor;
  • se înscrie în valea Târnavei Mari, separând:
    • în sectorul Sighișoara-Copșa Mică: Podișul Hârtibaciului, aflat în sud, de Dealurile Dumbrăvenilor, aflate în nord;
    • în sectorul Copșa Mică-Blaj: Podișul Secașelor, alfat în sud, de Dealurile Blajului, aflate în nord;
    • în sectorul Blaj-Teiuș: Podișul Secașelor, aflat în sud, de Dealurile Lopadei, aflate în nord.
  • în sectoul Blaj-Teiuș, magistrala CFR 300 urmează valea râului Târnava, până la vărsare, în orașul Teiuș.
  • în continuare, intră în Culoarul depresionar Alba Iulia - Turda, pe care îl străbate de la sud la nord, urmând cursul râului Mureș; în vest se află Munții Trascăului, în spatele unui șir de dealuri submontane, printre care se numără dealurile Bilag și Măhăceni, iar în est se află Dealurile Lopadei;
  • în orașul Ocna Mureș, deservit de stația CFR Războieni, magistrala CFR se înscrie în lunca Arieșului, până în municipiul Câmpia Turzii;
  • de aici, aceasta urmează cursul Pârâului Florilor, traversând Dealul Feleacului și ajungând în municipiul CLuj-Napoca, aflat la vărsarea râului Nadăș în râul Someșul Mic;
  • mai departe, traversează Podișul Păniceni, cunoscut și sub denumirea de Dealurile Nadășului, urmând ca apoi să intre în Depresiunea submontană Huedin;
  • ulterior, traversează sectorul nordic al Munților Apuseni, de-a lungul văii râului Crișul Repede, separând Munții Vlădeasa, aflați în sud, de Munții Meseș și Plopiș (Șes), aflați în nord; în acest sector, calea ferată străbate Pasul Ciucea (582 m);
  • în continuare, magistrala feroviară intră în depresiunea Vad-Borod, din cadrul Dealurilor Crișanei, sectorul central al Dealurilor de Vest, tranzitând orașul Aleșd și ajungând, în final, în Municipiul Oradea, aflat la poalele dealurilor omonime, la granița cu Câmpia de Vest;
  • la finele traseului, calea ferată străbate partea sudică a Câmpiei Santăului, aflată în sectorul nordic al Câmpiei Crișurilor, din cadrul Câmpiei de Vest; punctul de trece a frontierei pe magistrala CFR 300 este Episcopia Bihor.
Traseu Lungime (km) Operator
301 Câmpina - Telega 8 Desființată
302 Ploiești Sud - Târgoviște 52 Transferoviar Călători
303 Ion Luca Caragiale - Moreni - Filipeștii de Pădure 28 CFR(pe distanța Ditești-Moreni este desființată, restul - trafic redus)
304 Ploiești Sud - Măneciu 51 Transferoviar Călători
305 Câmpia Turzii - Turda 9 CFR (doar transport marfă)
306 Ploiești Vest - Slănic Prahova 44 Transferoviar Călători
307 Blaj - Târnăveni - Praid 113 Regiotrans
308 Sighișoara - Odorhei 48 CFR Călători, începând cu 11 septembrie 2015
309 Turda - Abrud (linie îngustă) 93 Închisă (se circulă ocazional pe Câmpeni-Abrud)
310 Timișoara - Arad - Oradea 178 CFR
311 Huedin - Călățele 14 Desființată
312 Oradea - Cheresig-Gyoma (Ungaria) 113 CFR
313 Nădab - Grăniceri 20 Închisă din mai 2014
314 Oradea - Holod 53 Interregional Călători
315 Rogoz - Dobrești 10 Desființată
316 Ciumeghiu - Holod - Vașcău 101 Interregional Călători
317 Arad - Brad 167 Regiotrans
318 Ineu - Cermei 14 Regiotrans


Magistrale CFR
 200 
 300 
 400 
 500 
 600 
 700 
 800 
 900 
 1000