Județul Prahova
| Prahova | |||
| — Județ — | |||
 | |||
| |||
Prahova (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°06′N 26°01′E / 45.1°N 26.02°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | Sud | ||
| SIRUTA | 298 | ||
| Reședință | Ploiești | ||
| Componență | municipii orașe Comune | ||
| Guvernare | |||
| - Președintele Consiliului Județean | Bogdan Toader | ||
| - Prefect | Mădălina Ioana Lupea | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 4.716 km² | ||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 762.886 locuitori | ||
| - Densitate | 160 loc./km² | ||
| - Locul după populație | 3 | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prefix telefonic | 0x44 | ||
| Indicativ autovehicule | PH | ||
| Prezență online | |||
| http://www.phro.ro GeoNames  OpenStreetMap | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Prahova este un județ aflat în regiunea istorică Muntenia din România. Este al treilea cel mai populat județ din România, după București (oraș aflat în vecinătatea sa) și județul Iași, deși este doar al 33-lea din țară ca suprafață.[1] De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două municipii și alte 12 orașe.[2] Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiești, reședința județului, oraș cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se extrage în zonele deluroase ale județului, în preajma orașelor Boldești-Scăeni și Urlați.
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.
Cuprins
Stema[modificare | modificare sursă]
Descriere[modificare | modificare sursă]
Stema județului Prahova, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea Guvernului numărul 942/2003, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 633 din 4 septembrie 2003 se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată. În dextra, în câmp albastru, o capră neagră deasupra unei stânci de argint, privind la o coardă de viță de vie, de aur. În senestra, pe aur, o sondă neagră de tip turlă. Jos, în câmp roșu, o carte deschisă, de argint.
Semnificațiile elementelor însumate[modificare | modificare sursă]
Capra neagră este vechea emblemă a județului. Coarda de viță de vie (provenind din stema fostului județ Săcuieni, desființat în anul 1854) este o aluzie la marile podgorii din această regiune, dintre care cea mai renumită este Valea Călugărească. Sonda reprezintă vechile tradiții ale industriei petroliere. Cartea simbolizează dezvoltarea învățământului, tradițiile de cultură spirituală și legatura cu amintirea vie a lui Nicolae Iorga, creatorul centrului cultural de la Vălenii de Munte.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru, și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți pe valea Prahovei către pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.
Marea majoritate a rețelei hidrografice a județului face parte din bazinul hidrografic al Ialomiței, râu ce curge prin extremitatea sudică a județului, formând limita cu județul Ilfov. Principalele râuri care se varsă în Ialomița și curg în județul Prahova sunt râul Prahova (cu afluentul său Teleajen și micul său bazin hidrografic cuprinzând râuri ca Slănicul, Vărbilăul, Drajna) și râul Cricovul Sărat. O mică parte din apele județului, aflate în nord-est (râurile Zeletin, Chiojdul) fac parte din bazinul hidrografic al Siretului, ele fiind drenate de râul Bâsca Chiojdului, afluent al Buzăului.
Lista orașelor din județul Prahova[modificare | modificare sursă]
Municipii:
Orașe:
Populația[modificare | modificare sursă]
Prahova - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Recensământ 20 octombrie 2011”. INSSE. . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Prahova”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Școala prahoveană: secolele X-XIX, Constantin M. Boncu, Editura Didactică și Pedagogică, 1976
- Prahova în vremea revoluției de la 1848 (1848-1852), Paul D. Popescu, Editura Mectis, 2001
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Consiliul Județean Prahova
- Prefectura Județului Prahova
- Codurile poștale aferente localităților județului Prahova
Geografie
- Frumoasele povești care au dat numele râurilor din Prahova: „praful apei“, „locul cu catran“, „strigăturile de pe dealuri“, „valea cu drum“, 13 aprilie 2013, Dana Mihai, Adevărul
Istorie
- „Praful apei“, metafora care a dat numele județului Prahova, 11 ianuarie 2013, Dana Mihai, Adevărul
- Regionalizarea în Prahova, între fostul Saac și „canibalizarea vecinilor“. Cum a luat Prahova „partea leului“ în secolul XIX, 27 mai 2013, Dana Mihai, Adevărul
Economia
- FOTO Fabricile și uzinele Prahovei, amintiri în ruine. De la producători mondiali la subzistență. „Cernobîlul României“, apocalipsa radioactivă, 22 martie 2013, Dana Mihai, Adevărul - Foto
Hărți
Etnografie
- Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Prahova)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Prahova
- Listă de comune din județul Prahova
- Lista monumentelor istorice din județul Prahova
- Lista rezervațiilor naturale din județul Prahova
- Listă de publicații din județul Prahova
| |||||
