Comuna Poieni, Cluj
Poieni | |
— comună — | |
![]() Barajul Drăgan | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°55′11″N 22°51′55″E / 46.91972°N 22.86528°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 59041 |
Atestare | 1500[1] |
Reședință | Poieni |
Sate componente | Poieni, Bologa, Cerbești, Hodișu, Lunca Vișagului, Morlaca, Tranișu, Valea Drăganului |
Guvernare | |
- Primar | Gheorghe Constantin Boca[*][5][6] ( PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 190 km² |
Populație (2011)[3][4] | |
- Total | ▼ 4842 locuitori |
- Densitate | 30,53 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407470 |
Prefix telefonic | +40 x64[2] |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Localizarea comunei în județul Cluj | |
Poieni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text ![]() |
Poieni (în maghiară Kissebes) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bologa, Cerbești, Hodișu, Lunca Vișagului, Morlaca, Poieni (reședința), Tranișu și Valea Drăganului.
Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară: Kalotaszeg).
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna se învecinează cu comuna Negreni, comuna Ciucea și județul Sălaj la nord, cu orașul Huedin și comuna Sâncraiu la est, cu comuna Săcuieu la sud și cu județul Bihor la vest.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Poieni
Români (91,8%)
Țigani/ rromi (5,18%)
Necunoscută (2,43%)
Altă etnie (0,57%)
Componența confesională a comunei Poieni
Ortodocși (89,77%)
Penticostali (4,35%)
Martori ai lui Iehova (1,01%)
Necunoscută (2,43%)
Altă religie (2,41%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poieni se ridică la 4.842 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.781 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,8%), cu o minoritate de țigani (5,18%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,78%), dar există și minorități de greco-catolici, penticostali și martori ai lui Iehova. Pentru 2,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Poieni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Constantin Boca[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||||
Partidul PRO România | 2 |
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
1850 | 3.042 | 2.976 | 25 | 4 | 37 | |||
1880 | 4.780 | 4.639 | 96 | 10 | 35 | |||
1890 | 5.898 | 5.478 | 292 | 51 | 77 | |||
1900 | 6.955 | 6.218 | 596 | 78 | 63 | |||
1910 | 7.883 | 7.261 | 590 | 19 | 13 | |||
1920 | 7.514 | 7.241 | 124 | 149 | ||||
1930 | 8.652 | 8.314 | 147 | 15 | 83 | 93 | ||
1941 | 8.874 | 8.028 | 772 | 5 | 69 | |||
1956 | 8.407 | 8.142 | 142 | 2 | 108 | 13 | ||
1966 | 8.466 | 8.289 | 139 | 3 | 27 | 8 | ||
1977 | 8.646 | 8.488 | 119 | 4 | 30 | 5 | ||
1992 | 6.423 | 6.282 | 44 | 1 | 96 | 0 | ||
2002 | 5.781 | 5.561 | 29 | 1 | 189 | 1 |
Poieni, Cluj - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Obiective turistice și arii protejate[modificare | modificare sursă]
- Vestigiile romane de la Poieni
- Acumularea Drăgan (zonă peisagistică protejată)
- Lunca Vișagului-Valea Drăganului (zonă cinegetică protejată)
- Biserica de lemn din Tranișu
- Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Dejeu (1923-1958), opozant anticomunist
- Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne al României în perioada 1996-1999
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Șteiu, Nicolae, Poieni, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-686-455-3
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 208
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Poieni
- ^ Structura etno-demografică a României
Imagini[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Tranişu (1850)
|