Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Obeliscul Carolina din Cluj)
Jump to navigation Jump to search
Obeliscul Carolina
Obeliscul Carolina și Biserica Franciscană (Piața Muzeului)
Obeliscul Carolina și Biserica Franciscană (Piața Muzeului)
Poziționare
Coordonate46°46′17″N 23°35′12″E / 46.7715°N 23.5868°E / 46.7715; 23.5868
LocalitateCluj-Napoca
JudețCluj
ȚaraRomânia
AdresaPiața Muzeului, municipiul Cluj-Napoca[1]  Modificați la Wikidata
Edificare
PietrariMihály Schindler și Antal Schindler[2]
SculptoriAntal Csűrös, Josef Klieber[2]
Data finalizării1831
Înălțime10
Clasificare
Cod LMICJ-III-m-B-07816

Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca, cunoscut și ca Stâlpul Carolina sau Ștatua Carolina (în maghiară Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale. Se găsește în Piața Muzeului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 1817 împărăteasa austriacă Carolina Augusta împreună cu soțul ei, împăratul Francisc I, au efectuat o vizită la Cluj, cu scopul de a întări loialitatea supușilor din această parte a imperiului. Vizita la Cluj a fost în continuarea vizitelor efectuate de perechea imperială la Bistrița, respectiv Dej. Ca urmare a acestei vizite, clujenii au inițiat un proiect de construire a unui monument dedicat acestei vizite. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă de donația de 16.000 de forinți a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca în urma realizării obeliscului să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase.[3]

Inițial Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piața Unirii (fosta Piața Mare). În anul 1898 ea a fost mutată în actuala Piața Muzeului (fosta Piața Mică sau Piața Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin.

Acesta este primul monument laic al Clujului, celelalte construite până atunci în oraș având semnificație religioasă.

În imediata vecinătate a obeliscului se află Palatul Mikes din Cluj.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Obeliscul are o înălțime de 10 m, iar pe 3 laturi ale sale sunt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripție latină[4] (evocă această vizită), intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetății și vizita la Spitalul Orășenesc (Piața Muzeului nr.6). Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri și cei 4 vulturi de piatră care țin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni - sculptorul Anton Csürös și profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfățișând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).[5]

Descrierea reprezentărilor plastice:
- Latura de est (latura principală). Sus: basorelief cu un înger care ține în brațe un medalion cu portretele lui Francisc și Carolina Augusta. Jos: basorelief cu intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta Străzii de Mijloc.
- Latura de sud: basorelief cu stema orașului Cluj (cu 3 turnuri) în secolul al XIX-lea.
- Latura de vest: basorelief cu vizita perechii imperiale la Spitalul Orășenesc din Cluj (Piața Muzeului nr.6, clădire demolată în anul 1914). Carolina Augusta dă bani unei cerșetoare la intrarea în spital.
- Latura de nord: inscripția latină din fontă (evocă vizita perechii imperiale la Cluj).
- În patru colțuri 4 statui de vultur din calcar, ținând în cioc câte o cunună de lauri din fier forjat.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b Obeliscul Carolina în enciclopedia Transindex
  3. ^ Lukács József, p. 60-63.
  4. ^ Inscripția latină: FRANCISCO.I. AUSTRIAE.IMPERATORI. HUNGARIAE.BOHEMIAE.REGI. MAGNO.PRINCIPI.TRANSSILVANIAE. PIO.FELICI.AUGUSTO. ET. CAROLINAE.AUGUSTAE. IMPERATRICI.SERENISSIMAE. CHARUM.HUNG.SUUM. TRANSSILVANIAE.PRINCIPATUM. EIUSQUE.METROPOLIM. A.D.MDCCCXVII. CLEMENTISSIME.INVISENTIBUS. LIBERA.REGIA.CIVITAS. CLAUDIOPOLIS. DEVOTISSIME. POSUIT.
  5. ^ Ștefan Pascu, p. 261.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Obeliscul Carolina din Cluj

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]