SuperLiga României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Superliga României)
Sari la navigare Sari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Superliga (dezambiguizare).
Pix.gif SuperLiga României Football pictogram.svg
SuperLiga Romania.svg
Sport Fotbal
Țară  România
Confederație UEFA
Organizator LPF
Înființat(ă) în 1909; acum 113 ani (1909)
Alte nume Cupa ASAR
Divizia A
Liga I
Nivelul în piramidă 1
Retrogradare în Liga a II-a
Cupe locale Cupa României
Supercupa României
Competiții internaționale Liga Campionilor
Europa Conference League
Nr. de ediții 105
Periodicitate anuală
Participanți 16
Campion 600px Culori CFR.svg CFR Cluj (al optulea titlu)
(2021-2022)
Cele mai multe trofee 600px FCSB colors.svg FCSB (26 de titluri)
Cele mai multe apariții Ionel Dănciulescu (515)
Cele mai multe goluri Dudu Georgescu (252)
Televizări Prima Sport, Digi Sport, Orange Sport
Site oficial lpf.ro
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția actuală, vedeți :
SuperLiga României 2022-2023

SuperLiga României este o competiție profesionistă pentru cluburi de fotbal, localizată în primul eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc. A fost fondată în anul 1909, din 1932 și până în sezonul 2005-2006 fiind cunoscută sub numele de Divizia A,[1] și apoi sub numele de Liga I până în sezonul 2021-2022. Ea este administrată de Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și se află în prezent pe locul 25 în clasamentul coeficienților UEFA.

Începând cu sezonul 2020-2021, liga este alcătuită din 16 echipe. Echipele dispută câte 30 de meciuri de fiecare în sezonul regular, înainte de a intra în play-off-ul pentru titlu sau în play-out-ul pentru retrogradare în funcție de pozițiile lor în clasamentul sezonului regular. Sezoanele durează din iulie până în mai. Etapele se desfășoară de vineri până luni, în general cu două partide pe zi, însă, ocazional, unele etape au loc și în timpul săptămânii, de marți până joi.

O sută cinci cluburi au participat de-a lungul timpului în SuperLigă din 1932 și până în prezent, printre care și Dragoș Vodă Cernăuți, singura echipă din afara teritoriului actual al României. Cel mai titrat club este FCSB cu 26 de titluri,[nota 1] urmat de rivala din capitală, Dinamo București, cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: Venus București, UTA Arad, Chinezul Timișoara, Universitatea Craiova, Petrolul Ploiești, Ripensia Timișoara, Rapid București și CFR Cluj. Acesta din urmă a avut un succes remarcabil doar în secolul XXI.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele campionate (1909-1921)[modificare | modificare sursă]

group of 11 men in three rows, sitting, kneeling and standing, dressed in black and white football kit, flanked by 2 men in suits
Olympia București, campionii din 1909-10.

În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. Federația Română de Fotbal a fost fondată în octombrie 1909, Asociațiunea Cluburilor de Fotbal, devenită, apoi, Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR).[2]

În data de 6 decembrie 1909 a avut loc primul joc de campionat din Regatul României, în cadrul Cupei ASAR. Atunci, pe un frig tăios, Olympia și Colentina s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.[2]

Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine Comisiunea de Football-Asociație din cadrul UFSR (Uniunea Federațiilor Sportive din România), care a luat ființă la 1 decembrie 1912.[3]

Campionatul Național (1921-1932)[modificare | modificare sursă]

Chinezul Timișoara a cucerit titlul de 6 ori consecutiv (record) în această perioadă

Sezonul 1921–22 a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921. Sezonul inaugural al Campionatului Național a fost câștigat de Chinezul Timișoara.[4] Înainte de sezonul 1931-32, competiția era dominată de Chinezul și Venus București, Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane.

Divizia A (1932-2006)[modificare | modificare sursă]

Echipa Ripensia

În sezonul 1932–33 apare o altă schimbare în alcătuirea și desfășurarea competiției. Se decide folosirea unui sistem divizionar (tip campionat), cel care este folosit și astăzi. În sezonul inaugural al acestui sistem, participă 14 echipe care sunt împărțite în două serii. Câștigătoarele acestor serii se confruntă apoi într-o finală tur-retur pentru a decide campioana României. Ripensia Timișoara este prima echipă care câștigă în noul format și care, alături de rivala Venus, a urmat apoi să câștige încă opt campionate din nouă posibile, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe stadionul Romcomit din București.[5] În 1934 se înființează și Divizia B, creându-se astfel un sistem de promovare/retrogradare între Divizia A și B, care este menținut și în prezent.

Anii postbelici au fost dominați de CCA București, UTA Arad și Petrolul Ploiești. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui Dinamo București, cu ajutorul atacanților Gheorghe Ene și Florea Dumitrache - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui Dudu Georgescu, de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul Gheata de aur pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.[6][7] Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui Rodion Cămătaru, și în sezonul 1988–89, în numele lui Dorin Mateuț, acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), Universitatea Craiova (4 titluri), Rapid București, FC Argeș și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și Petrolul Ploiești (un titlu).

Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1956–57 al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul 1991–92, înainte ca competiția să-și schimbe numele în Liga Campionilor. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de Steaua București care a câștigat trofeul în sezonul 1985–86 și a ajuns în semifinale în sezonul 1987–88 și o altă finală în sezonul 1988–89. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul 1981–82 și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul 1983–84.[8][9] Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de secolul XXI.

Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul 2005-06 al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească Middlesbrough FC.

Liga I (2006-2022)[modificare | modificare sursă]

group of several men in several rows, standing, dressed in black and white football kit, flanked by man with camera
CFR Cluj a câștigat opt titluri în formatul Ligii I

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar Federația Română de Fotbal a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit Liga a II-a, Divizia C a devenit Liga a III-a și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, CFR Cluj și Unirea Urziceni fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, Oțelul Galați. Oțelul este primul și singurul club din regiunea Moldovei care a câștigat un titlu național.

CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul 2008–09 și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în Liga Campionilor 2012–13 cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu Manchester United, SC Braga și Galatasaray, CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe.

Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, Astra Giurgiu și Viitorul Constanța obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu CFR Cluj care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022.

SuperLiga (2022-prezent)[modificare | modificare sursă]

În 2022 are loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu sezonul 2022-2023 sub numele de SuperLiga. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre Liga Profesionistă de Fotbal, eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și Superbet, care se întinde pe următorii doi ani.[10] Tot sezonul 2022-23 a fost primul sezon în care a avut loc implementarea sistemului VAR.

Formatul competiției[modificare | modificare sursă]

Istoric
  • Campionatul Național de Fotbal s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă în anii precedenți, din 1909-10, au fost desfășurate competiții regionale. Abia în 1921 s-a putut vorbi de Campionatul Național, ce se juca între echipele care câștigau campionatul regional.
  • În 1932-33 echipele ce participau au fost împărțite în două grupe, prima dată de câte 7 echipe, apoi anul următor, cu 8 echipe. Finala se desfășura într-o întâlnire cu tur și retur.
  • Primul campionat cu o singură grupă s-a disputat în anii 1934-35 cu 12 echipe, formulă ce nu a fost schimbată până în 1940 când s-a mai introdus o echipă. În sezonul 1937-38 s-a revenit la campionatul cu două grupe, apoi imediat abandonat.
  • După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, campionatul român a reînceput în sezonul 1946-47 cu 14 echipe, ce aveau să devină apoi 16 după care se va întoarce la 14.
  • În 1950 s-a trecut la sistemul de desfășurare primăvară-toamnă, comun țărilor din Uniunea Sovietică, cu 12 echipe, 14 din 1954 și 13 din anul următor.
  • S-a întors la formula tradițională (din toamnă în primăvară) în 1957-58, cu 12 echipe. Numărul lor se mărește la 14 în 1960-61 până în 1967-68 (cu o ediție cu 15 echipe în 1962-63).
  • Din 1968-69 s-a trecut la 16 echipe, care au devenit apoi 18 în 1973-74. Acesta a rămas constant până în 1999-2000, sezon în care numărul echipelor au fost redus din nou la 16. Dintre acestea ultimele 2 erau retrogradate în Liga a II-a (Divizia B).
  • Din 2006 până în 2014, campionatul era compus din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradau.
  • Din 2015 până în 2019, SuperLiga era alcătuită din 14 echipe, fiind introdus și sistemul play-off și play-out.[11]

Competiția[modificare | modificare sursă]

Începând cu sezonul 2020, sunt 16 cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul căruia echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.[12]

Promovarea și retrogradarea[modificare | modificare sursă]

Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și Liga a II-a. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.[13]

Cluburi[modificare | modificare sursă]

Campioane[modificare | modificare sursă]

Locul Club Sportiv Titluri Sezoane
1 600px FCSB colors.svg FCSB Competitiester.svgCompetitiester.svg 26 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015
2 600px Culori DinB LAN.svg Dinamo București Competitiester.svg 18 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007
3 600px Culori CFR.svg CFR Cluj 8 2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022
4 600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg Venus București 7 1920, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940
5 600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg Chinezul Timișoara 6 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927
600px Culori UTA.png UTA Arad 6 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970
7 Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești
4
1930, 1958, 1959, 1966
600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png Ripensia Timișoara 4 1933, 1935, 1936, 1938
600px Culori Craiova LAN.svg Universitatea Craiova 4 1974, 1980, 1981, 1991
10 600px Culori Rapid.png Rapid București 3 1967, 1999, 2003
11 Rosso e Nero (Strisce).png Olympia București 2 1909, 1911
630px seven vertical stripes Black and White.svg Colentina București 2 1913, 1914
600px Culori Arges.png Argeș Pitești 2 1972, 1979
600px Culori Unirea Tricolorul.png Unirea Tricolor 2 1921, 1941
15 600px chequered HEX-FED10A HEX-002D68.svg United Ploiești 1 1912
600px Blu Giallo e Rosso.png Româno-Americană București 1 1915
600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png Prahova Ploiești 1 1916
600px Nero con doppie strisce Bianche.png Colțea Brașov 1 1928
600px Culori CSM Reșița.png CSM Reșița 1 1931
600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg CA Oradea 1 1949
600px Culori Unirea LAN.svg Unirea Urziceni 1 2009
600px Culori OtelulGL.svg Oțelul Galați 1 2011
900px Culori Astra Giurgiu.png Astra Giurgiu 1 2016
Bianco e Blu.svg Farul Constanța 1 2017
  • echipă care evoluează și în prezent în SuperLigă
  • echipă care evoluează în ligile naționale a II-a și a III-a.
  • echipă care joacă la nivel județean
  • echipă desființată

Locațiile campioanelor din România.
Blue pog.svg Albastru: peste 10 titluri; Green pog.svg Verde: 6-10 titluri; Red pog.svg Roșu: 2-5 titluri; Yellow pog.svg Galben: un titlu.

Campioanele din București.
Blue pog.svg Albastru: peste 10 titluri; Green pog.svg Verde: 6-10 titluri; Red pog.svg Roșu: 2-5 titluri;
Yellow pog.svg Galben: un titlu.

După orașe[modificare | modificare sursă]

Oraș Titluri Cluburi câștigătoare
ROU Bucharest CoA.svg București 61 FCSB (26 ), Dinamo (18), Venus (7), Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2), Româno-Americana (1), Unirea Tricolor (2)
ROU TM Timisoara CoA.svg Timișoara 10 Chinezul (6), Ripensia (4)
Coa Romania Town Cluj History.svg Cluj-Napoca 8 CFR (8)
Coa Romania Town Arad.svg Arad 6 UTA (6)
ROU PH Ploiesti CoA.gif Ploiești 6 Petrolul (4), Prahova (1), United (1)
ROU DJ Craiova CoA1.png Craiova 4 Universitatea (4)
ROU AG Pitesti CoA.png Pitești 2 FC Argeș (2)
ROU BV Brasov CoA.svg Brașov 1 Colțea (1)
ROU GL Galati CoA.png Galați 1 Oțelul (1)
ROU BH Oradea CoA2.png Oradea 1 CAO (1)
ROU CS Resita CoA1.png Reșița 1 CSM (1)
ROU IL Urziceni CoA.png Urziceni 1 Unirea (1)
ROU GR Giurgiu CoA.png Giurgiu 1 Astra (1)
ROU CT Ovidiu CoA.jpg Ovidiu 1 Viitorul (1)

Sezonul 2022-2023[modificare | modificare sursă]

Șaisprezece cluburi participă în SuperLiga României 2022-2023, trei fiind promovate din Liga a II-a:
Notă: Datele statistice sunt bazate pe ceea indică forurile competente de conducere, LPF și UEFA.

Club Clasament
2021-22
Primul sezon
în SuperLigă
Sezoane în
SuperLigă
Ultima
promovare
Titluri Ultimul titlu
600px Culori Arges.png Argeș Pitești 6 1961-1962 47 2020 2 1978-1979
600px Culori Botosani 2022.svg FC Botoșani[a] 8 2013-2014 10 2013 0
600px Culori CFR.svg CFR Cluj 1 1947-1948 28 2004 8 2021-2022
600px Culori Chindia Targoviste.svg Chindia Târgoviște[a] 13 2019-2020 4 2019 0
Bianco e Blu.svg Farul Constanța[a] 5 2012-2013 11 2012 1 2016-2017
600px FCSB colors.svg FCSB[a][b] 2 1947-1948 75 1947 26 2014-2015
600px Culori Craiova LAN.svg FC Universitatea 1948 10 1991-1992 21 2021 0
Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png FC Hermannstadt 2 (Liga a II-a) 2018-2019 4 2022 0
600px Cinci dungi galben cu verde.png CS Mioveni 12 2007-2008 4 2021 0
Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești 1 (Liga a II-a) 1933-1934 59 2022 4 1965-1966
600px Culori Rapid.png Rapid București[c] 9 1932-1933 68 2021 3 2002-2003
600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png Sepsi Sfântu Gheorghe[a] 7 2017-2018 6 2017 0
600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg Universitatea Cluj[c] 3 (Liga a II-a) 1932-1933 57 2022 0
600px Culori Craiova LAN.svg Universitatea Craiova[a] 3 2014-2015 9 2014 0
600px Culori UTA.png UTA Arad 11 1946-1947 41 2020 6 1969-1970
600px Culori Voluntari (2021).png FC Voluntari[a] 4 2015-2016 8 2015 0
  1. ^ a b c d e f g Nu a retrogradat niciodată din primul eșalon.
  2. ^ Cea mai lungă serie de sezoane consecutive în primul eșalon.
  3. ^ a b Unul dintre cele paisprezece cluburi care au jucat în prima ediție a Campionatului de Fotbal al României desfășurat în sistem divizionar.

Competiții internaționale[modificare | modificare sursă]

Graficul arată poziția României în clasamentul UEFA de-a lungul istoriei

Calificările pentru competițiile europene[modificare | modificare sursă]

Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al Ligii Campionilor din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă, precum și câștigătoarea Cupei României, se califică în al doilea tur de calificare al UEFA Conference League din sezonul următor. Al treilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al UEFA Conference League se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League.

Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține țara în clasamentul coeficienților de țară UEFA, care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și de facto SuperLiga) este locul 25, în spatele Bulgariei și în fața Azerbaidjanului.

Extras din clasamentul națiunilor din 2022 după coeficientul lor UEFA[14]
Poz. în
2022
Poz. în
2021
Schimbare Ligă 2017–18 2018–19 2019–20 2020–21 2021–22 Coeficient Locuri în Liga Campionilor UEFA Locuri in UEFA Conference League
FG PO T3 T2 T1 PL FG PO T3 T2 T1
21 15 1downarrow red.svg 6 Cipru Cipru 7,000 6,125 5,125 4,000 4,125 26,375 1 3
22 21 1downarrow red.svg 1 Israel Israel 5,625 2,625 2,375 7,000 6,750 24,375 1 3
23 23 = Suedia Suedia 5,375 4,125 5,750 2,500 5,125 22,875 1 3
24 24 = Bulgaria Bulgaria 4,000 4,000 4,125 4,000 3,375 19,500 1 3
25 25 = România România 2,900 2,375 5,875 3,750 2,250 17,150 1 3
26 26 = Azerbaidjan Azerbaidjan 4,375 2,375 3,375 2,500 4,375 17,000 1 3
27 28 1uparrow green.svg 1 Ungaria Ungaria 1,625 3,250 4,500 4,250 2,750 16,375 1 3
28 30 1uparrow green.svg 2 Polonia Polonia 2,875 2,250 2,125 4,000 4,625 15,875 1 3
29 27 1downarrow red.svg 2 Kazahstan Kazahstan 4,250 4,250 3,375 1,000 2,875 15,750 1 3

Performanțe în competițiile internaționale[modificare | modificare sursă]

Cluburile de fotbal din România au participat în competițiile de fotbal ale asociațiilor europene (Liga Campionilor UEFA/Cupa Campionilor Europeni, UEFA Europa League/Cupa UEFA, UEFA Europa Conference League și cele dispărute în prezent, Cupa UEFA Intertoto, Cupa Orașelor Târguri și Cupa Cupelor UEFA) din 1956, când echipa Dinamo București a participat la cea de-a doua ediție a Cupei Campionilor Europeni. Steaua București a avut, de asemenea, singura participare la Cupa Intercontinentală, în 1986.

Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost Dinamo București, fiind eliminată în prima rundă de CDNA Sofia din Bulgaria cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost Steaua București în 1986, după ce a câștigat finala împotriva echipei FC Barcelona la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în 1989, pierzând-o însă în fața formației AC Milan cu scorul de 0-4.

Cea mai mare performanță în Cupa UEFA/UEFA Europa League a fost atingerea semifinalelor, în două ocazii: prima dată de Universitatea Craiova în sezonul 1982-1983, fiind eliminată de Benfica Lisabona; și a doua oară de Steaua București în sezonul 2005-2006, fiind eliminată de formația engleză, Middlesbrough FC.

Cluburile românești, de fotbal, prezente în Clasamentul Coeficienților UEFA, la data de 6 septembrie 2022, sunt următoarele:[15]

Poziție Club 2018–19 2019-20 2020-21 2021-22 2022-23 Coef.
66 600px Culori CFR.svg CFR Cluj 2,500 10,000 4,000 3,000 2,500 22,000
113 600px FCSB colors.svg FCSB 2,500 2,500 2,000 1,500 2,500 11,000
149 600px Culori Craiova LAN.svg Universitatea Craiova 2,000 2,000 1,000 1,500 2,500 9,000
România[1] 3,550
306 600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png Sepsi Sfântu Gheorghe 0,000 0,000 0,000 1,500 2,000 3,500
307 Bianco e Blu.svg Farul Constanța 1,500 1,500 0,000 0,000 0,000 3,000
308 600px Culori Botosani 2022.svg FC Botoșani 0,000 0,000 1,500 0,000 0,000 1,500

     Indică un club care este prezent în Liga Campionilor.

     Indică un club care este prezent în Europa League.

     Indică un club care este prezent în Conference League.

     Indică un club care nu este prezent într-o competiție europeană.

Note
  • ^1 – Cluburile de mai jos au un coeficient scăzut, astfel că ele preiau coeficientul țării.

Sponsorizări[modificare | modificare sursă]

La 19 decembrie 1998, SABMiller a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o Divizia A Ursus, cu scopul de a promova berea Ursus.[16]

Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în Divizia A Bürger, pentru a promova berea Bürger. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, Frutty Fresh. În sezonul 2009-2010, Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri Gamebookers.[17]. Începând cu sezonul 2010-2011, producătorul de bere Bergenbier a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de Liga I Bergenbier.[18]

Din Noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de Liga 1 Orange, deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.[19] În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit Liga I Betano.

în iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni Casa Liga 1 pentru următorii 5 ani.[20] La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.[21]

În iulie 2022, Superbet și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni SuperLiga pentru următorii 2 ani.[10]

Televizare[modificare | modificare sursă]

  • Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: TVR 1 (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), Pro TV, Antena 1 și Prima tv, care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori.
  • În 2004, Telesport a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu LPF pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: TVR1, Antena 1, Național TV și Kanal D.[22]
  • Pe 31 martie 2008, Antena 1, împreună cu RCS & RDS, au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.[23]
  • Începând cu sezonul 2014-2015, Intel Sky Broadcasting (deține televiziunile Look TV și Look Plus) a cumpărat drepturile de transmisie ale tuturor meciurilor din SuperLigă. Totuși, Digi Sport (canalul de sport al RCS & RDS) și Dolce Sport (canalul de sport al Telekom redenumit Telekom Sport) dețin drepturi de transmisie ale meciurilor. Contractele au fost valabile până în 2019.[24]
  • În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru Liga 1 Betano până în 2024. Ea va plăti echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an.[25]

Clasament all-time[modificare | modificare sursă]

Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele 1932–33 și 2021–22 inclusiv. Echipele boldate joacă în sezonul 2022–23 al SuperLigii. Echipele în italice nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte, însă el se desfășura într-un sistem de tip eliminatoriu, astfel încât datele statistice nu ar putea fi corelate cu cele extrase din campionatele desfășurate în sistem divizionar. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, Venus București a câștigat trei titluri inainte de 1932 și patru după, însă este listată cu doar patru in tabel.

Poz. Echipa S Pct. MJ P/M V E î GM GP 1 2 3 4 5 6 T Debut Ultima apariție Top
1 600px FCSB colors.svg FCSB 74 4.397 2.312 1,9 1.288 533 491 4.359 2.323 26 19 9 4 6 6 70 1947 2021–22 1
2 600px Culori DinB LAN.svg Dinamo București 73 4.127 2.281 1,8 1.207 506 568 4.223 2.522 18 20 10 4 5 6 63 1948 2021–22 1
3 600px Culori Rapid.png Rapid București 67 3.061 1.939 1,57 869 454 614 2.999 2.295 3 14 8 9 4 0 38 1932 2021–22 1
4 Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești 58 2.281 1.667 1,36 632 385 650 2.274 2.206 3 2 4 0 6 5 20 1933 2015–16 1
5 600px Culori Arges.png Argeș Pitești 46 2.091 1.483 1,41 599 294 590 1.920 1.893 2 2 4 3 3 3 17 1961 2021–22 1
6 600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg Universitatea Cluj 56 1.996 1.610 1,24 552 339 717 2.072 2.481 0 1 1 4 3 2 11 1932 2014–15 2
7 Colori di Brasov.svg FC Brașov 46 1.912 1.429 1,33 533 313 583 1.765 1.845 0 1 2 3 4 2 12 1957 2014–15 2
8 600px Bianco e Nero (Bordato).png FC Timișoara 44 1.845 1.336 1,38 508 321 507 1.782 1.839 0 2 5 1 4 6 18 1948 2010–11 2
9 600px Blu Giallo e Blu.png FCM Bacău 42 1.729 1.319 1,31 489 262 568 1.538 1.809 0 0 0 1 4 6 11 1956 2005–06 4
10 Bianco e Blu.svg Farul Constanța 42 1.679 1.299 1,29 473 260 566 1.577 1.840 0 0 0 3 2 2 7 1955 2008–09 4
11 600px Culori UTA.png UTA Arad 40 1.607 1.159 1,38 446 269 435 1.669 1.593 6 1 1 3 3 1 15 1946 2021–22 1
12 600px Culori CFR.svg CFR Cluj 27 1.564 944 1,65 436 256 252 1.293 982 8 0 2 2 3 0 15 1947 2021–22 1
13 Culori Sportul LAN.svg Sportul Studențesc 36 1.561 1.154 1,35 435 256 463 1.569 1.575 0 1 3 6 1 4 15 1937 2011–12 2
14 600px Culori Craiova LAN.svg Universitatea Craiova 28 1.511 885 1,7 442 185 284 1.397 972 4 3 6 4 3 3 23 1964 1990-91 1
15 600px Nero e Bianco (Strisce).png Jiul Petroșani 41 1.456 1.197 1,21 402 250 545 1.403 1.845 0 0 1 0 2 2 5 1937 2006–07 3
16 600px Blu e Verde (Strisce).png Național București 32 1.326 945 1,4 379 189 377 1.353 1.324 0 3 2 3 1 2 11 1955 2006–07 2
17 600px Culori OtelulGL.svg Oțelul Galați 27 1.263 894 1,41 361 180 353 1.096 1.115 1 0 0 3 3 2 9 1986 2014–15 1
18 600px Steag cu cal Poli Iași.png Politehnica Iași 28 1.078 881 1,22 297 187 397 1.029 1.265 0 0 0 0 0 1 1 1960 2009–10 6
19 600px BAD LML.png Gloria Bistrița 22 940 724 1,29 269 133 322 903 1.003 0 0 1 0 2 4 7 1990 2012–13 3
20 600px Culori Craiova LAN.svg FC Universitatea 1948 20 925 665 1,39 255 160 250 902 829 0 2 1 3 0 0 6 1991 2021–22 2
21 900px Culori Astra Giurgiu.png Astra Giurgiu 18 900 617 1,45 247 162 206 815 686 1 1 1 2 3 1 9 1998 2020–21 1
22 600px blu e rosso con stella.png ASA Târgu Mureș 21 862 690 1,24 251 109 330 817 1.025 0 1 1 2 0 1 5 1967 1991–92 2
23 Culori Ceahlaul LAN.svg Ceahlăul Piatra Neamț 18 740 596 1,24 202 134 260 689 851 0 0 0 1 2 1 4 1993 2014–15 4
24 Azzurro e Bianco.svg Corvinul Hunedoara 17 728 562 1,29 210 98 254 831 881 0 0 1 0 1 2 4 1954 1991–92 3
25 600px Blu e Rosso (Strisce)2.png Bihor Oradea 18 661 572 1,15 181 118 273 683 893 0 0 0 0 0 0 0 1963 2003–04 7
26 600px Culori Gaz Metan.png Gaz Metan Mediaș 16 639 558 1,14 161 162 235 597 791 0 0 0 0 0 1 1 1947 2021–22 6
27 600px Culori CSM Reșița.png CSM Reșița 16 565 482 1,17 154 103 225 666 890 0 0 0 2 0 1 3 1938 1999–00 4
28 600px Azzurro e Bianco.png Pandurii Târgu Jiu 12 532 412 1,29 140 112 160 459 491 0 1 1 0 0 0 2 2005 2016–17 2
29 Bianco e Blu.svg Farul Constanța 10 521 365 1,42 141 98 126 484 436 1 0 1 1 2 0 5 2012 2021–22 1
30 600px White centre HEX-09872C bordered.svg Crișana Oradea 17 515 378 1,36 145 80 153 633 635 1 1 1 3 0 3 9 1932 1962–63 1
31 600px Culori Craiova LAN.svg Universitatea Craiova 8 492 313 1,57 141 69 87 408 293 0 1 3 1 2 0 7 2014 2021–22 2
32 600px Culori Vaslui.png FC Vaslui 9 489 302 1,27 137 78 87 393 303 0 1 2 0 2 1 6 2005 2013–14 2
33 600px Culori Botosani 2022.svg FC Botoșani 9 481 343 1,4 128 97 118 418 402 0 0 0 1 0 1 2 2013 2021–22 4
34 Giallo e Verde Diagonale.svg Olt Scornicești 11 475 373 1,27 137 64 172 424 546 0 0 0 1 0 0 1 1979 1989–90 4
35 600px Culori Dinamo (pre-1990).png Dinamo Cluj 16 462 347 1,33 128 78 141 625 669 1 0 1 0 1 0 3 1932 1957–58 1
36 600px Blu e Bianco.png Chimia Râmnicu Vâlcea 10 427 340 1,25 121 64 155 368 533 0 0 0 0 0 0 0 1974 1986–87 8
37 600px diagonal White HEX-BF0000.svg CFR Timișoara 11 382 273 1,39 104 70 99 406 392 0 1 1 2 1 0 5 1946 1970–71 2
38 600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg Inter Sibiu 8 377 272 1,38 110 47 115 358 376 0 0 0 1 0 1 2 1988 1995–96 4
39 600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg Venus București 9 359 180 1,99 108 35 37 499 248 4 0 2 1 1 1 9 1932 1940–41 1
40 600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png Ripensia Timișoara 9 358 184 1,94 110 28 46 512 277 4 2 2 0 0 1 9 1932 1940–41 1
41 600px Culori Chindia Targoviste.svg CF Chindia Târgoviște 9 349 298 1,17 95 64 139 312 469 0 0 0 0 0 0 0 1961 1997–98 7
42 600px Steag cu cal Poli Iași.png Politehnica Iași 8 347 303 1,14 91 74 138 303 407 0 0 0 0 0 1 1 2012 2020–21 6
43 600px Culori Voluntari (2021).png FC Voluntari 7 318 279 1,13 81 75 123 295 379 0 0 0 1 0 0 1 2015 2021–22 4
44 600px Verde e Giallo.png Concordia Chiajna 8 314 296 1,06 77 83 136 299 423 0 0 0 0 0 0 0 2011 2018–19 9
45 600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg Energia Tîrgu Mureș 10 301 241 1,24 85 46 110 360 418 0 0 0 2 0 0 2 1946 1957–58 4
46 600px Giallo e Blu (Strisce)2.png Maramureș Baia Mare 7 284 230 1,23 83 35 112 267 370 0 0 0 1 1 0 2 1964 1994–95 4
47 600px Culori Unirea LAN.svg Unirea Urziceni 5 269 170 1,58 74 47 49 199 162 1 1 0 0 1 0 3 2006 2010–11 1
48 600px White background HEX-0262C1 centre.svg Vagonul Arad 9 259 184 1,4 76 31 77 318 323 0 1 1 2 0 0 4 1932 1968–69 2
49 600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png Sepsi Sfântu Gheorghe 5 254 194 1,3 63 65 66 230 218 0 0 0 1 0 1 2 2017 2021–22 4
50 600px Oro e Blu.png Olimpia Satu Mare 7 247 222 1,11 69 40 113 223 363 0 0 0 0 0 0 0 1937 1998–99 9
51 600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg Victoria București 5 243 169 1,43 70 33 66 242 251 0 0 3 0 0 0 3 1985 1989–90 3
52 600px Blu e Rosso (Strisce)2.png Gloria Buzău 7 237 238 0,99 64 45 129 236 403 0 0 0 0 1 0 1 1978 2008–09 5
53 600px Rosso e Blu (Strisce).png ASA Târgu Mureș 5 218 178 1,22 55 53 70 179 213 0 1 0 0 0 1 2 2010 2016–17 2
54 600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg Gloria Arad 8 208 156 1,33 59 31 66 296 332 0 0 0 0 1 1 2 1932 1940–41 5
55 600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg Victoria Cluj 8 206 154 1,33 61 23 70 266 294 0 0 0 0 1 3 4 1932 1939–40 5
56 600px Rosso e Azzurro3.png Extensiv Craiova 5 198 170 1,16 54 36 80 171 213 0 0 1 0 0 1 2 1991 1999–00 3
57 600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png Dacia Unirea Brăila 6 192 177 1,08 54 30 94 193 328 0 0 0 0 0 1 1 1937 1993–94 6
58 660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg Flacăra Moreni 4 182 136 1,33 53 23 60 180 198 0 0 0 1 0 1 2 1986 1989–90 4
59 600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png CSU Galați 5 164 170 0,96 44 32 94 174 310 0 0 0 0 0 0 0 1974 1983–84 14
60 600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg Chinezul Timișoara 6 160 119 1,34 46 21 53 281 288 0 0 0 0 1 0 1 1933 1938–39 4
61 Viola e Bianco diagonale.svg ACS Poli Timișoara 4 144 154 0,93 37 47 70 147 222 0 0 0 0 0 0 0 2013 2017–18 12
62 600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg Crișana Oradea 6 140 110 1,27 40 20 50 199 232 0 0 0 0 1 0 1 1932 1937–38 5
63 600px Culori Chindia Targoviste.svg Chindia Târgoviște 3 133 116 1,14 33 34 49 100 123 0 0 0 0 0 0 0 2019 2021–22 7
64 Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png FC Hermannstadt 3 129 117 1,1 31 36 50 112 154 0 0 0 0 0 0 0 2018 2020–21 8
65 600px Culori Clinceni (2021).png Academica Clinceni 3 112 119 0,94 27 31 61 109 205 0 0 0 0 1 0 1 2019 2021–22 5
66 600px Rosso e Nero2.png Minerul Lupeni 4 105 101 1,03 30 15 56 106 207 0 0 0 0 0 0 0 1959 1962–63 11
67 630px seven vertical stripes Black and White.svg FC Ploiești 5 100 102 0,98 28 16 58 131 254 0 0 0 0 0 0 0 1932 1947–48 9
68 600px Giallo e Verde.png Foresta Fălticeni 3 99 98 1,01 24 27 47 102 145 0 0 0 0 0 0 0 1997 2000–01 13
69 600px Culori Unirea Alba Iulia.png Unirea Alba Iulia 3 93 94 0,98 24 21 49 93 171 0 0 0 0 0 1 1 2003 2009–10 6
70 600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg Carpați Baia Mare 3 89 62 1,43 26 11 25 96 106 0 0 0 0 0 0 0 1937 1939–40 5
71 600px Cinci dungi galben cu verde.png CS Mioveni 3 88 107 0,82 20 28 59 77 166 0 0 0 0 0 0 0 2007 2021–22 12
72 600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg Ciocanul București 2 82 56 1,46 24 10 22 100 87 0 0 0 0 0 0 0 1946 1947–48 7
73 600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png Rocar București 2 81 64 1,26 25 6 33 93 108 0 0 0 0 0 0 0 1999 2000–01 12
74 600px Culori FC Onești (1).png FC Onești 2 69 68 1,01 21 6 41 93 159 0 0 0 0 0 0 0 1998 1999–00 14
75 600px Rosso e Blu3-Flag.svg CA Cîmpulung Moldovenesc 2 55 33 1,66 15 10 8 50 31 0 0 1 0 0 0 1 1952 1953 3
76 600px Bianco e Celeste con pallone.png Siderurgistul Galați 2 49 52 0,94 13 10 29 62 104 0 0 0 0 0 0 0 1963 1965–66 14
77 600px Nouă dungi negru cu roșu.png Carmen București 1 47 26 1,8 14 5 7 90 44 0 1 0 0 0 0 1 1946 1946–47 2
78 600px Rosso e Blu3-Flag.svg Gloria CFR Galați 2 46 46 1 13 7 26 54 100 0 0 0 0 0 0 0 1939 1940–41 10
79 600px Rosso e Nero con banda Bianca.png Ferar Cluj 1 43 26 1,65 13 4 9 44 29 0 0 0 0 0 1 1 1946 1946–47 6
80 600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg CAM Timișoara 2 43 34 1,26 12 7 15 54 76 0 0 0 0 1 0 1 1932 1939–40 5
81 600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg Metalul Cîmpia Turzii 2 40 48 0,83 7 19 22 46 86 0 0 0 0 0 0 0 1952 1954 12
82 600px Bianco e Rosso-Blu (Diagonale).png Săgeata Năvodari 1 38 34 1,11 10 8 16 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 17
83 600px Giallo e Blu con pallone.png Dunărea Călărași 1 37 40 0,92 7 16 17 24 43 0 0 0 0 0 0 0 2018 2018–19 13
84 600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png Mica Brad 1 36 24 1,5 12 0 12 51 43 0 0 0 0 1 0 1 1940 1940–41 5
85 600px Bianco e Rosso.png Inter Curtea de Argeș 1 36 34 1,05 10 6 18 32 49 0 0 0 0 0 0 0 2009 2009–10 12
86 600px Blue HEX-0000FF White.svg CSM Suceava 1 35 34 1,02 10 5 19 36 69 0 0 0 0 0 0 0 1987 1987–88 18
87 600px Rosso e Nero.svg FC Craiova 2 35 50 0,7 10 5 35 61 171 0 0 0 0 0 0 0 1940 1946–47 9
88 600px Bianco e Blu.png CS Turnu Severin 1 32 34 0,94 7 11 16 36 47 0 0 0 0 0 0 0 2012 2012–13 16
89 Bianco e Azzurro.svg Dermata Cluj 1 32 30 1,06 7 11 12 41 50 0 0 0 0 0 0 0 1947 1947–48 11
90 600px Verde e Bianco (Strisce)2.png Voința Sibiu 1 32 34 0,94 8 8 18 24 45 0 0 0 0 0 0 0 2011 2011–12 16
91 600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg Locomotiva Sibiu 3 27 48 0,56 5 12 31 42 131 0 0 0 0 0 0 0 1932 1950 12
92 600px Rosso con striscia verticale spessa Bianca.png Victoria Brănești 1 25 34 0,73 5 10 19 35 61 0 0 0 0 0 0 0 2010 2010–11 16
93 600px Azzurro Bianco e Azzurro.png CS Otopeni 1 22 34 0,64 5 7 22 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2008 2008–09 17
94 600px Bianco e Blu (Strisce).png Juventus București 1 22 40 0,55 4 10 26 21 72 0 0 0 0 0 0 0 2017 2017–18 14
95 600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png Viitorul București 1 21 14 1,5 6 3 5 33 26 0 0 0 0 0 0 0 1962 1962–63 14
96 600px Blu Bianco e Blu (1).png Vulturii Textila Lugoj 1 20 18 1,11 6 2 10 24 41 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 7
97 600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg Metalochimic București 1 19 26 0,73 5 4 17 50 80 0 0 0 0 0 0 0 1948 1948–49 13
98 600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png Prahova Ploiești 1 16 26 0,61 5 1 20 26 97 0 0 0 0 0 0 0 1946 1946–47 13
99 Nero e Bianco (Strisce).svg UMT Timișoara 1 15 30 0,5 3 6 21 24 71 0 0 0 0 0 0 0 2001 2001–02 16
100 600px Culori Rapid.png ACFR Brașov 1 15 18 0,83 4 3 11 26 45 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 9
101 600px Blu con Bande Gialle2.png Corona Brașov 1 14 34 0,41 2 8 24 20 69 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 18
102 600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg Dragoș Vodă Cernăuți 1 12 18 0,66 4 0 14 26 57 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 10
103 600px flag Green White HEX-008000 HEX-FFFFFF.svg Avîntul Reghin 1 12 24 0,5 3 3 18 19 57 0 0 0 0 0 0 0 1955 1955 13
104 600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg Brașovia Brașov 2 6 26 0,23 1 3 22 28 85 0 0 0 0 0 0 0 1932 1933–34 13
105 600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg Mureșul Târgu Mureș 1 4 14 0,28 1 1 12 17 56 0 0 0 0 0 0 0 1933 1933–34 7

În ce ligă evoluează echipa respectivă în sezonul 2022-2023:

SuperLiga 2022-2023
Liga a II-a 2022-2023
Liga a III-a 2022-2023
Ligile de fotbal județene 2022–2023
Urmează să se determine
Cluburi care nu mai există

Recorduri[modificare | modificare sursă]

Echipe[modificare | modificare sursă]

Jucători[modificare | modificare sursă]

Prezențe în SuperLiga României - români[modificare | modificare sursă]

  • Actualizat pe data de 9 august 2021
# Jucător Perioada Echipe Meciuri
1 Ionel Dănciulescu 1993–2013 Electroputere Craiova, Steaua București, Dinamo București 515
2 Costică Ștefănescu 1969–1988 Steaua București, Universitatea Craiova, FCM Brașov 490
3 Florea Ispir 1970–1987 ASA Târgu Mureș 485
4 László Bölöni 1970–1987 ASA Târgu Mureș, Steaua București 484
5 Costel Câmpeanu 1987–2005 SC Bacău, Dinamo București, Gloria Bistrița, Progresul București, Ceahlăul Piatra Neamț 470
6 Petre Marin 1993-2011 Sportul Studențesc, FC Național, Rapid București, Steaua București, Unirea Urziceni, Concordia Chiajna 468
7 Paul Cazan 1972–1987 Sportul Studențesc București 465
8 Cornel Dinu 1966–1983 Dinamo București 454
9 Constantin Stancu 1970–1990 Argeș Pitești 447
10 Ion Dumitru 1967–1988 Rapid București, Steaua București, Politehnica Timișoara, Universitatea Craiova 442

Prezențe în SuperLiga României - străini[modificare | modificare sursă]

  • Actualizat pe data de 1 iunie 2022
# Jucător Perioada Echipa Meciuri
1 Portugalia Mário Camora 2011– CFR Cluj 335
2 Brazilia Júnior Morais 2010– Astra, FCSB, Rapid 281
3 Japonia Takayuki Seto 2009–21, 2022– Astra Giurgiu, Petrolul Ploiești 274
4 Coasta de Fildeș Ousmane Viera 2008–21 CFR Cluj, Internațional, Pandurii, Sepsi, Hermannstadt 235
5 Brazilia Eric 2008–21 Gaz Metan, Pandurii, Viitorul Constanța, FC Voluntari 222
6 Portugalia Filipe Teixeira 2010–19 Brașov, Rapid, Petrolul Ploiești, Astra, FCSB 209
7 Iordania Tha'er Bawab 2010–19 Gloria Bistrița, Gaz Metan, U Craiova, Steaua, Dinamo, Chiajna 207
8 Portugalia Ricardo Cadú 2006–14 CFR 202
9 Portugalia Nuno Viveiros 2008–16 Politehnica Iași, Brașov, Vaslui, U Cluj 199
10 Bosnia și Herțegovina Bojan Golubović 2011–18 Ceahlăul, Politehnica Iași, Steaua, Gaz Metan, Botoșani 197
Brazilia William 2011–22 Astra Giurgiu, FCSB, Academica Clinceni

Goluri în SuperLiga României[modificare | modificare sursă]

* Actualizat pe data de 27 aprilie 2021

# Jucător Perioada Echipa Goluri
1 Dudu Georgescu 1970–1986 Progresul București, CSM Reșița, Dinamo București, SC Bacău, Gloria Buzău, Flacăra Moreni 252
2 Ionel Dănciulescu 1993–2014 Electroputere Craiova, Dinamo București, Steaua București 214
3 Rodion Cămătaru 1974–1989 Universitatea Craiova, Dinamo București 198
4 Marin Radu 1974–1989 Argeș Pitești, Olt Scornicești, Steaua București, Inter Sibiu 190
5 Florea Dumitrache 1966–1983 Dinamo București, Jiul Petroșani, Corvinul Hunedoara 170
6 Ion Oblemenco 1964–1976 Rapid București, Universitatea Craiova 170
7 Mircea Sandu 1970–1987 Progresul București, Sportul Studențesc București 167
8 Victor Pițurcă 1975–1989 Olt Scornicești, Steaua București 166
9 Mihai Adam 1962–1976 Universitatea Cluj-Napoca, Vagonul Arad, CFR Cluj 160
10 Titus Ozon 1947–1964 Unirea Tricolor București, Dinamo București, Dinamo Brașov, Progresul București, Rapid București 157

Cei mai tineri debutanți[modificare | modificare sursă]

Actualizat pe data de 9 august 2021. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.

Jucător Vârstă Meci Sezon
1 România Nicolae Dobrin[26] 14 ani, 10 luni și 5 zile Știința Cluj - Dinamo Pitești 5–1 1961–1962
2 România Rareș Lazăr[27] 15 ani, o lună și 19 zile Ceahlăul Piatra Neamț - FC Vaslui 2–0 2013–2014
3 România Răzvan Popa 15 ani, 2 luni și 13 zile Dinamo - Sportul Studențesc 1–3 2011–2012
4 România Codrin Epure 15 ani, 2 luni și 21 zile FC Vaslui - Astra 1-4 2013–2014
5 România Vasile Chitaru 15 ani, 4 luni și 14 zile SC Bacău - Jiul Petroșani 3–0 1973–1974
6 România Ștefan Harsanyi 15 ani, 4 luni și 22 zile FC Bihor - Sportul Studențesc 2–0 1982–1983
7 România Dorel Zamfir 15 ani, 5 luni și 16 zile FC Constanța - Steaua București 0–1 1976–1977
8 România Enes Sali 15 ani, 5 luni și 17 zile Farul Constanța - Sepsi OSK 1–0 2021-2022
9 România Marius Niculae 15 ani, 6 luni și 6 zile Dinamo - Farul Constanța 5–2 1996–1997
10 România Adrian Jacotă 15 ani, 6 luni și 7 zile Dinamo - CSM Reșița 2–1 1973-1974
  • Cel mai bătrân jucător: Mircea Lucescu, Dinamo, 1989-1990 (16 mai 1990, 44 ani, 9 luni, 6 zile)[28]

Antrenori străini notabili[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ UEFA și LPF atribuie clubului FCSB campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv CSA Steaua, care și-a fondat departamentul de fotbal în 2017, afirmă și proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cea din urmă să fie cea mai de succes echipă din România, iar FCSB să rămână cu doar cinci titluri.
  1. ^ Divizia A a fost mitraliată, Cotidianul, 16 mai 2006, preluat de Hotnews.ro
  2. ^ a b Cătălin Oprișan (). „Divizia A are 102 ani. Cum a început totul”. GSP. Accesat în . 
  3. ^ George Popescu (). „Pagini din istoria fotbalului românesc”. România Liberă. Accesat în . 
  4. ^ „The Lost Champions of Romania”. Beyondthelastman.com. . Accesat în . 
  5. ^ Marian Burlacu (). „Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România”. Adevărul. 
  6. ^ „Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  7. ^ „Romanian Top Scorers”. Romanian Professional Football League. Accesat în . 
  8. ^ „European Competitions 1981–82”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  9. ^ „European Competitions 1983–84”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  10. ^ a b „Liga 1 devine Superliga. Superbet e noul sponsor al competiției: "Am semnat un parteneriat pe doi ani". Video”. fanatik.ro. . Accesat în . 
  11. ^ „Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie”. Pro Sport. . Accesat în . 
  12. ^ „Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!”, Telekomsport.ro, , accesat în  
  13. ^ „Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020”. Accesat în . 
  14. ^ „Country Coefficients 2021/22”. UEFA. 
  15. ^ „UEFA Team Ranking 2023”. kassiesa.net. Accesat în . 
  16. ^ „Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc”. Ziua (în Romanian). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne
  18. ^ Bergenbier - Ursus: 1-1
  19. ^ „Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal!”. Orange. Accesat în . 
  20. ^ „Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo”. gsp.ro. Accesat în . 
  21. ^ „LPF a rămas fără sponsorul care îi băga anual peste 2.000.000 de euro în conturi! Cum se va numi Liga 1 începând cu sezonul 2022-2023”. prosport.ro. . Accesat în . 
  22. ^ „Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui”. . Accesat în . 
  23. ^ „Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1”. . Accesat în . 
  24. ^ „LPF va încasa la 10 iunie prima rată din drepturile TV pentru sezonul 2014-2015”. . Accesat în . 
  25. ^ „A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV”. Accesat în . 
  26. ^ Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor, adevarul.ro
  27. ^ Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!", gsp.ro
  28. ^ Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!", prosport.ro

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]