Pădurea Hoia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pădurea Hoia
Hoia toamna-Hoia Forest autumn 2012 - panoramio.jpg
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Cel mai apropiat orașCluj-Napoca
Coordonate46°48′N 23°30′E / 46.8°N 23.5°E
Suprafață12 (protejate), 295 (total) ha
Înființare2009
Cod SCI/SPAROSCI0146

Pădurea Horia-Baciu este o pădure situată în partea vestică a municipiului Cluj-Napoca, în apropierea secției în aer liber a Muzeului de Etnografie din Cartierul Grigorescu.[1][2]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Map

Pădurea se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 kilometri pătrați. Granița sa sudică este culmea rientată în direcția est-vest a dealului care delimitează valea râului Someșul Mic și nu conține panta sudică abruptă a dealului. La nord, pădurea se termină pe o pantă mai lină, care întâlnește râul Nadăș.

Capătul estic al pădurii este dat de Tăietura Turcului, o vale artificială care împarte dealul de la nord la sud și care conține o stradă cu același nume. Capătul vestic al pădurii atinge versantul nord-estic al Dealului Melurilor, în apropiere de Pădurea Mujai, care se extinde mai spre vest. Valea Bongar se întinde de-a lungul capătului sudic al acestei părți, care conține o pădure de stejar pufoasă unică pentru stepa sudică. O parte a capătului nord-estic al pădurii este mărginită de Valea Lungă, care trece prin calcarul eocen și formează Cheile Baciului. Există mai multe izvoare cu apă potabilă la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă.

În cultura populară[modificare | modificare sursă]

Pădurea Baciu a căpătat notorietate datorită asocierii ei cu fenomene paranormale.[3][4] În anii 1950, biologul Alexandru Sift a susținut că a fotografiat mai multe „forme ciudate, cu aspect nebulos”.[3] Fotografiile nu au fost niciodată publicate.[3] Ulterior, chimistul Adrian Pătruț a publicat mai multe materiale despre apariția unor fenomene paranormale în pădure cu legături cu „proiectări subconștiente ale unor energii psihice”.[3] Cercetarea lui Pătruț este de natură pseudoștiințifică, neavând la bază observații sau date concrete.[3]

Pădurea a ajuns cunoscută la nivel mondial când, în anul 1968, tehnicianul militar Emil Barnea a fotografiat ce susținea el că erau OZN-uri în Poiana Rotundă, în partea vestică a pădurii.[5] De atunci, s-au propagat mai multe mituri despre evenimente asociate pădurii, cum ar fi cel că o fată ar fi dispărut în pădure și ar fi reapărut cinci ani mai târziu în aceeași locație fără să-și amintească nimic din perioada respectivă.[3][5] Un al mit spune că ar exista anomalii geomagnetic în zona pădurii care sunt responsabile pentru descărcarea bruscă a aparatelor electronice și pentru diverse efecte psihologice negative pe care le-ar suferi persoanele care străbat pădurea.[3][5] Cu toate astea, nu există vreo dovadă că vreunul din miturile care circulă despre pădure ar avea vreo bază reală.[3][5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Padurea Hoia-Baciu Cluj - Obiective turistice Cluj”. Cluj.com. Accesat în . 
  2. ^ „N2K ROSCI0146 dataforms”. natura2000.eea.europa.eu. Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h „Misterele din Pădurea Hoia-Baciu, „Triunghiul românesc al Bermudelor": dematerializări, aeroforme, bioforme, OZN-uri” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Solving the Haunted Hoia-Baciu Forest”. Skeptoid. Accesat în . 
  5. ^ a b c d „This woman spent the night in a haunted forest in Transylvania” (în engleză). The Independent. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pădurea Hoia

Multimedia