Pădurea Hoia
| Pădurea Hoia | |
 | |
  | |
| Cel mai apropiat oraș | Cluj-Napoca |
|---|---|
| Coordonate | 46°48′N 23°30′E / 46.8°N 23.5°E |
| Suprafață | 12 (protejate), 295 (total) ha |
| Înființare | 2009 |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0146 |
Modifică date / text  | |
Pădurea Hoia-Baciu este o pădure situată în partea vestică a municipiului Cluj-Napoca, în apropierea secției în aer liber a Muzeului de Etnografie din Cartierul Grigorescu.[1][2]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Pădurea se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 kilometri pătrați. Granița sa sudică este culmea orientată în direcția est-vest a dealului care delimitează valea râului Someșul Mic și nu conține panta sudică abruptă a dealului. La nord, pădurea se termină pe o pantă mai lină, care întâlnește râul Nadăș.
Capătul estic al pădurii este dat de Tăietura Turcului, o vale artificială care împarte dealul de la nord la sud și care conține o stradă cu același nume. Capătul vestic al pădurii atinge versantul nord-estic al Dealului Melurilor, în apropiere de Pădurea Mujai, care se extinde mai spre vest. Valea Bongar se întinde de-a lungul capătului sudic al acestei părți, care conține o pădure de stejar pufoasă unică pentru stepa sudică. O parte a capătului nord-estic al pădurii este mărginită de Valea Lungă, care trece prin calcarul eocen și formează Cheile Baciului. Există mai multe izvoare cu apă potabilă la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă.
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Floră[modificare | modificare sursă]
Pădurea Hoia este o pădure mixtă de stejar pufos, carpen, corn, alun, salcâm, gorun, pin silvestru, pin negru, tei, arțar, măr sălbatic și peri sălbatici.[2][3][4][5] Sunt prezente și plante de mici dimensiuni precum rușcuța de primăvară, salvia transsylvanica, stipa pulcherrima, viola jooi, centaurea atropurpurea, cephalaria radiata și măseaua ciutei.[2][6]
Faună[modificare | modificare sursă]
Sunt prezente în pădure animale terestre precum șoarecele de câmp, pisica sălbatică, veverița, mistrețul, iepurele de câmp sau gușterul, dar și zburătoare precum liliacul, mierla, cucul, gaița, pițigoiul mare, pițigoiul albastru, mierla, țicleanul, cinteza sau cucuveaua.[3][7]
Conservare[modificare | modificare sursă]
O suprafață de 12 hectare din Pădurea Hoia acoperită de stejar pufos este arie protejată Natura 2000.[2] În ciuda acestui lucru, situl este afectat adesea de defrișări ilegale.[5][8]
În cultura populară[modificare | modificare sursă]
Pădurea Baciu a căpătat notorietate datorită asocierii ei cu fenomene paranormale.[9][10] În anii 1950, biologul Alexandru Sift a susținut că a fotografiat mai multe „forme ciudate, cu aspect nebulos”.[9] Fotografiile nu au fost niciodată publicate.[9] Ulterior, chimistul Adrian Pătruț a publicat mai multe materiale despre apariția unor fenomene paranormale în pădure cu legături cu „proiectări subconștiente ale unor energii psihice”.[9] Cercetarea lui Pătruț este de natură pseudoștiințifică, neavând la bază observații sau date concrete.[9]
Pădurea a ajuns cunoscută la nivel mondial când, în anul 1968, tehnicianul militar Emil Barnea a fotografiat ce susținea el că erau OZN-uri în Poiana Rotundă, în partea vestică a pădurii.[11] De atunci, s-au propagat mai multe mituri despre evenimente asociate pădurii, cum ar fi cel că o fată ar fi dispărut în pădure și ar fi reapărut cinci ani mai târziu în aceeași locație fără să-și amintească nimic din perioada respectivă.[9][11] Un alt mit spune că ar exista anomalii geomagnetice în zona pădurii, care sunt responsabile pentru descărcarea bruscă a aparatelor electronice și pentru diverse efecte psihologice negative pe care le-ar suferi persoanele care străbat pădurea.[9][11] Cu toate astea, nu există vreo dovadă că vreunul din miturile care circulă despre pădure ar avea vreo bază reală.[9][11]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Cartierul Grigorescu și Pădurea Hoia
Potecă din pădure
Statuia sfântului Donath
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Padurea Hoia-Baciu Cluj - Obiective turistice Cluj”. Cluj.com. Accesat în .
- ^ a b c d „N2K ROSCI0146 dataforms”. natura2000.eea.europa.eu. Accesat în .
- ^ a b „Parcuri si spatii verzi”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în .
- ^ „Cluj: Comoara perilor pădureți din zona Hoia-Baciu - AGROTV”. Accesat în .
- ^ a b „Pădurea Hoia Baciu, de la legendă, la adevăr. De ce copacii au forme atât de ciudate?”. monitorulcj.ro. Accesat în .
- ^ „FOTO: Hoia, Făget și Cheile Turzii – vietăți și plante în fotografii de primăvară”. Cluj.com. . Accesat în .
- ^ „Făget și Hoia: animale și peisaje surprinse de un fotograf clujean”. Cluj.com. . Accesat în .
- ^ „Tăieri ilegale de copaci în pădurea Hoia-Baciu! Un „plâmân verde" al Clujului dispare încet, dar sigur.FOTO/VIDEO”. monitorulcj.ro. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h „Misterele din Pădurea Hoia-Baciu, „Triunghiul românesc al Bermudelor": dematerializări, aeroforme, bioforme, OZN-uri” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în .
- ^ „Solving the Haunted Hoia-Baciu Forest”. Skeptoid. Accesat în .
- ^ a b c d „This woman spent the night in a haunted forest in Transylvania” (în engleză). The Independent. . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- VIDEO Misterele din Pădurea Hoia-Baciu, „Triunghiul românesc al Bermudelor“: dematerializări, aeroforme, bioforme, OZN-uri, 16 aprilie 2012, Monika Krajnik, Adevărul
- Capitala mondială a paranormalului: Pădurea Hoia-Baciu - Enigme, numărul 1054 . anul 2013, Valentin Iacob, Formula AS
- OZN- urile "invizibile" din Padurea Hoia-Baciu, 5 iulie 2004, Vasile Surcel, Jurnalul Național
Multimedia
- Padurea Baciu: Între mit și realitate - partea I, 2 sep 2009, videoprod2003, YouTube
- Padurea Baciu: Între mit și realitate - partea a II-a, 2 sep 2009, videoprod2003, YouTube
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.jpg){kind=small}