Pădurea Hoia
Pădurea Hoia | |
![]() | |
Cel mai apropiat oraș | Cluj-Napoca |
---|---|
Coordonate | 46°48′N 23°30′E / 46.8°N 23.5°E |
Suprafață | 12 (protejate), 295 (total) ha |
Înființare | 2009 |
Cod SCI/SPA | ROSCI0146 |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea Horia-Baciu este o pădure situată în partea vestică a municipiului Cluj-Napoca, în apropierea secției în aer liber a Muzeului de Etnografie din Cartierul Grigorescu.[1][2]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Pădurea se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 kilometri pătrați. Granița sa sudică este culmea rientată în direcția est-vest a dealului care delimitează valea râului Someșul Mic și nu conține panta sudică abruptă a dealului. La nord, pădurea se termină pe o pantă mai lină, care întâlnește râul Nadăș.
Capătul estic al pădurii este dat de Tăietura Turcului, o vale artificială care împarte dealul de la nord la sud și care conține o stradă cu același nume. Capătul vestic al pădurii atinge versantul nord-estic al Dealului Melurilor, în apropiere de Pădurea Mujai, care se extinde mai spre vest. Valea Bongar se întinde de-a lungul capătului sudic al acestei părți, care conține o pădure de stejar pufoasă unică pentru stepa sudică. O parte a capătului nord-estic al pădurii este mărginită de Valea Lungă, care trece prin calcarul eocen și formează Cheile Baciului. Există mai multe izvoare cu apă potabilă la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă.
În cultura populară[modificare | modificare sursă]
Pădurea Baciu a căpătat notorietate datorită asocierii ei cu fenomene paranormale.[3][4] În anii 1950, biologul Alexandru Sift a susținut că a fotografiat mai multe „forme ciudate, cu aspect nebulos”.[3] Fotografiile nu au fost niciodată publicate.[3] Ulterior, chimistul Adrian Pătruț a publicat mai multe materiale despre apariția unor fenomene paranormale în pădure cu legături cu „proiectări subconștiente ale unor energii psihice”.[3] Cercetarea lui Pătruț este de natură pseudoștiințifică, neavând la bază observații sau date concrete.[3]
Pădurea a ajuns cunoscută la nivel mondial când, în anul 1968, tehnicianul militar Emil Barnea a fotografiat ce susținea el că erau OZN-uri în Poiana Rotundă, în partea vestică a pădurii.[5] De atunci, s-au propagat mai multe mituri despre evenimente asociate pădurii, cum ar fi cel că o fată ar fi dispărut în pădure și ar fi reapărut cinci ani mai târziu în aceeași locație fără să-și amintească nimic din perioada respectivă.[3][5] Un al mit spune că ar exista anomalii geomagnetic în zona pădurii care sunt responsabile pentru descărcarea bruscă a aparatelor electronice și pentru diverse efecte psihologice negative pe care le-ar suferi persoanele care străbat pădurea.[3][5] Cu toate astea, nu există vreo dovadă că vreunul din miturile care circulă despre pădure ar avea vreo bază reală.[3][5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Padurea Hoia-Baciu Cluj - Obiective turistice Cluj”. Cluj.com. Accesat în .
- ^ „N2K ROSCI0146 dataforms”. natura2000.eea.europa.eu. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h „Misterele din Pădurea Hoia-Baciu, „Triunghiul românesc al Bermudelor": dematerializări, aeroforme, bioforme, OZN-uri” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în .
- ^ „Solving the Haunted Hoia-Baciu Forest”. Skeptoid. Accesat în .
- ^ a b c d „This woman spent the night in a haunted forest in Transylvania” (în engleză). The Independent. . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- VIDEO Misterele din Pădurea Hoia-Baciu, „Triunghiul românesc al Bermudelor“: dematerializări, aeroforme, bioforme, OZN-uri, 16 aprilie 2012, Monika Krajnik, Adevărul
- Capitala mondială a paranormalului: Pădurea Hoia-Baciu - Enigme, numărul 1054 . anul 2013, Valentin Iacob, Formula AS
- OZN- urile "invizibile" din Padurea Hoia-Baciu, 5 iulie 2004, Vasile Surcel, Jurnalul Național
Multimedia
- Padurea Baciu: Între mit și realitate - partea I, 2 sep 2009, videoprod2003, YouTube
- Padurea Baciu: Între mit și realitate - partea a II-a, 2 sep 2009, videoprod2003, YouTube
|
|