Germanii din România
| Germanii din România Rumäniendeutsche |
||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
 |
||||||
| Piața Mică din Sibiu | ||||||
| Populație totală | ||||||
|
36.042 (2011)[1] |
||||||
| Regiuni cu populație semnificativă | ||||||
|
||||||
| Limbi vorbite | ||||||
| limba germană, dialectul șvăbesc, dialectul săsesc, limba română, limba maghiară | ||||||
| Religii | ||||||
| romano-catolici, evanghelici luterani | ||||||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | ||||||
| Germanii din Ungaria, Germanii din Slovacia, Germanii din Polonia | ||||||
| Note | ||||||
|
|
.png)
Inscripţie bilingvă în Sibiu
Inscripţie trilingvă în Satu Mare
Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche) reprezintă un segment din populația României, care la recensământul din 1930 erau în număr de 745.421 de persoane. La recensământul din 2002 s-au declarat germani 60.088 de persoane.
Grupuri[modificare | modificare sursă]
Germanii din România și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a înțelege limba, cultura și istoria lor, trebuie văzuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc unele de altele atât ca obârșie, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării[2]:
- Sașii - cel mai cunoscut grup, adesea identificat cu germanii din România,
- Șvabii sătmăreni și majoritatea șvabilor bănățeni, grupuri ale șvabilor dunăreni din România,
- Landlerii protestanți din zona Sibiului,
- Țipțerii germani din Maramureș,
- Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea populației în 1930), Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei și Cernăuți,
- Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940),
- Germanii regățeni,
- Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Evoluția populației germane din România a fost următoarea:
- 1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României)[3] respectiv 23,7% din populația Banatului,[4] 8,9% din populația Bucovinei[5], 7,9% din populația Transilvaniei;[4], 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.
- 1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
- 1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
- 1977: 359.109 persoane
- 1992: 111.301 persoane
- 2002: 60.088 persoane
Statisticile oficiale arată că în ultimii ani ai dictaturii comuniste, germanii au părăsit țara după cum urmează:
- 12.809 în 1985,
- 11.034 în 1986,
- 11.639 în 1987,
- 10.738 în 1988,
- 14.598 în 1989.
O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000 - 260.000 germani.
Datele oficiale arată o "explozie" a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranților a început să scadă:
- 60.072 în 1990,
- 15.567 în 1991,
- 8.852 în 1992,
- 5.945 în 1993,
- 4.065 în 1994,
- 2.906 în 1995,
- 2.315 în 1996,
- 1.273 în 1997.
Conform recensământului din 2002 mai existau în România 60.088 de germani, reprezentând 0,3% din populația țării.
La recensământul din 2011 un număr de 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă.[6]
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Bernd Fabritius (n. 1965), politician, membru al Bundestagului din partea CSU;
- Klaus Iohannis (n. 1959), fizician, primar al orașului Sibiu, politician, președintele ales al României (al cincilea);
- Michael Klein (n. 1959), sportiv, fotbalist;
- Peter Maffay (n. 1949), cantautor, cântăreț și muzician rock'n'roll;
- Herbert Müller (n. 1962), sportiv, handbalist;
- Herta Müller (n. 1953), laureată a Premiului Nobel pentru Literatură;
- Hermann Oberth (1894-1989), unul dintre părinții astronauticii;
- Paul Philippi (n. 1923), politician, președinte fondator al FDGR;
- Eginald Schlattner (n. 1933), inginer hidrolog, pastor luteran, scriitor;
- Stefan Hell (n. 1962), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ [1]
- ^ Die deutsche Minderheit in Rumänien
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. XXIV.
- ^ a b Idem, pag. XXVII.
- ^ Idem, pag. XXVI.
- ^ COMUNICAT DE PRESĂ 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor-2011
Referințe[modificare | modificare sursă]
- de Johann Böhm: Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das Dritte Reich 1941-1944, Frankfurt am Main 2003, ISBN 3-631-50647-3.
- Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333.
- de Ioan Mărculeț: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, An IX, nr. 88, București.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Etnici germani
- Forumul Democrat al Germanilor din România pentru reprezentarea politică actuală a germanilor din România.
- Grupul de Acțiune Banat
- Procesul scriitorilor germani
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 Decembrie 2003, [2]
- Istoria și tradițiile minorităților din România
- Scriitori germani din România
- Germanii din România
|
|||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
