Germanii din România

Germanii din România
Rumäniendeutsche

Populație totală

c. 22.900 (2022)^[1]

Regiuni cu populație semnificativă

Transilvania
Banat
Bucovina

Limbi vorbite

Limba germană, dialectul șvăbesc, dialectul săsesc, limba română, limba maghiară

Religii

În principal romano-catolici și evanghelici luterani

Grupuri înrudite sau legate cultural

Germanii din Ungaria, Germanii din Slovacia, Germanii din Polonia

Note

Vezi și: sași, șvabi bănățeni, germani bucovineni, țipțeri sau șvabi sătmăreni

Germanii din România (2011)

Harta ponderii germanilor în fiecare comună (2002)

Zone tradițional germane din Transilvania, Satu Mare și Banat în care au deținut majoritatea în trecut

Inscripție bilingvă în Sibiu

Inscripție trilingvă în Satu Mare

Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche) reprezintă o minoritate etnică din interiorul României. În timpul perioadei interbelice, în interiorul Regatului României trăiau în jur de 745.421 de germani, conform recensământului din 1930. Acest număr a scăzut constant din 1989 până în prezent.

Conform recensământului din 2002, în România erau 59.764, iar în 2011 mai erau doar 36.042 de germani, reprezentând 0,17% din întreaga populație a țării. În 2022, au fost înregistrați circa 22.900 etnici germani în total în România. De asemenea, conform aceluiași recensământ, germana standard (i.e. Hochdeutsch) este vorbită ca limbă nativă de doar 0.10% din populația țării.

Grupuri[modificare | modificare sursă]

Germanii din România și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a înțelege limba, cultura și istoria lor, trebuie percepuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc unele de altele atât ca origine, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării (deși au și anumite caracteristice în comun, cel puțin unele dintre acestea):^[2]

Sașii - cel mai cunoscut și vechi grup, adesea identificat cu toți germanii din România;
Șvabii bănățeni (al doilea cel important și numeros grup etnic german din România) și șvabii sătmăreni, grupuri ale șvabilor dunăreni din România;
Landlerii protestanți din zona Sibiului;
Țipțerii din Maramureș și Bucovina (mai precis Județul Suceava);
Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea populației în 1930), Suceava (germana standard/Hochdeutsch a fost principala limbă vorbită în 1900), Rădăuți, Vatra Dornei și Cernăuți, acum cu o prezență considerabil mai mică pe cuprinsul județului Suceava;
Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940);
Germanii regățeni;
Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția populației germane din România a fost următoarea:

1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României)^[3] respectiv 23,7% din populația Banatului,^[4] 8,9% din populația Bucovinei^[5], 7,9% din populația Transilvaniei;^[4], 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.
1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
1977: 359.109 persoane
1992: 111.301 persoane
2002: 60.088 persoane

Statisticile oficiale arată că în ultimii ani ai dictaturii comuniste, germanii au părăsit țara după cum urmează:

13.972 în 1985,
13.130 în 1986,
13.994 în 1987,
12.902 în 1988,
23.387 în 1989.

O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000-260.000 germani.

Datele oficiale arată o „explozie” a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranților a început să scadă:

60.072 în 1990,
15.567 în 1991,
8.852 în 1992,
5.945 în 1993,
4.065 în 1994,
2.906 în 1995,
2.315 în 1996,
1.273 în 1997.

Conform recensământului din 2002 mai existau în România 60.088 de germani, reprezentând 0,3% din populația țării.

La recensământul din 2011 un număr de 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă.^[6]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bernd Fabritius (n. 1965), politician, membru al Bundestagului din partea Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU);
Klaus Iohannis (n. 1959), profesor pre-universitar de fizică, fost inspector școlar, fost primar al orașului Sibiu, politician, președintele României (al cincilea);
Michael Klein (1959-1993), sportiv, fotbalist;
Peter Maffay (n. 1949), cantautor, cântăreț și muzician rock'n'roll;
Herbert Müller (n. 1962), sportiv, handbalist;
Herta Müller (n. 1953), laureată a Premiului Nobel pentru Literatură;
Conrad Haas (1509-1576), invetator;
Hermann Oberth (1894-1989), unul dintre părinții astronauticii;
Paul Philippi (1923-2018), politician, președinte fondator al Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR);
Eginald Schlattner (n. 1933), inginer hidrolog, pastor luteran, scriitor;
Ricky Dandel (n. 1952, Sibiu) solist vocal, compozitor, textier, prezentator, moderator și show-man;
Stefan Hell (n. 1962), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Stema istorică a sașilor din Transilvania
Stema istorică a germanilor din Bucovina
Stema istorică a șvabilor din Banat
Stema istorică a șvabilor sătmăreni
Distribuția germanilor în Europa centrală și de est în 1925 (în imagine pot fi văzute și comunitățile de germani din Regatul României)
Comunități de sași și șvabi din Transilvania și Banat în Regatul României (începutul secolului al XX-lea)
Un grup de germani basarabeni (circa 1935)
Un grup de șvabi germani în 1940, celebrând Kerwei sau chirvaiul (hramul bisericii)^[7]
Un german în Colilia, Dobrogea
Comuna Saschiz, Mureș, un exemplu de sat săsesc fortificat
Cuplu săsesc din zona Bistriței/Bistritz/Nösnerland
Un sas din Gușterița/Hammersdorf
Costum tradițional săsesc din Brașov/Kronstadt/Kruhnen

Note[modificare | modificare sursă]

^ Bogdan Păcurar (30 decembrie 2022). „Recensământ 2022. România are 19.053.815 locuitori. Țara noastră a pierdut peste un milion de locuitori față de acum 10 ani”. Digi24.ro. Accesat în 30 decembrie 2022.
^ Die deutsche Minderheit in Rumänien
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. XXIV.
^ ^a ^b Idem, pag. XXVII.
^ Idem, pag. XXVI.
^ COMUNICAT DE PRESĂ 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor-2011
^ Banaters.com - Kerwei

Referințe[modificare | modificare sursă]

de Johann Böhm: Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das Dritte Reich 1941-1944, Frankfurt am Main 2003, ISBN 3-631-50647-3.
Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333.
de Ioan Mărculeț: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, An IX, nr. 88, București.