Germanii din România

Germanii din România Rumäniendeutsche
Piața Mică din Sibiu
Populație totală
36.042 (2011)
Regiuni cu populație semnificativă
Județul Timiș 8.504 (1.3%) Județul Satu Mare 5.006 (1.5%) Județul Sibiu 4.244 (1.1%)
Limbi vorbite
limba germană, dialectul șvăbesc, dialectul săsesc, limba română, limba maghiară
Religii
romano-catolici, evanghelici luterani
Grupuri înrudite sau legate cultural
Germanii din Ungaria, Germanii din Slovacia, Germanii din Polonia
Note
Vezi și: sași, șvabi bănățeni, țipțeri, șvabi sătmăreni

Germanii din România (2011)

Harta ponderii germanilor în fiecare comună (2002)

Zone tradițional germane din Transilvania, Satu Mare și Banat în care au deținut majoritatea în trecut

Inscripție bilingvă în Sibiu

Inscripție trilingvă în Satu Mare

Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche) reprezintă o minoritate etnică din interiorul României. În timpul perioadei interbelice, în interiorul Regatului României trăiau în jur de 745.421 de germani, conform recensământului din 1930. Acest număr a tot scăzut. Conform recensământului din 2002, în România erau 59.764, iar în 2011 mai erau doar 36.042 de germani, reprezentând 0,17% din întreaga populație a țării.

Grupuri

Germanii din România și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a înțelege limba, cultura și istoria lor, trebuie văzuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc unele de altele atât ca obârșie, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării:

• Sașii - cel mai cunoscut grup, adesea identificat cu germanii din România,
• Șvabii sătmăreni și majoritatea șvabilor bănățeni, grupuri ale șvabilor dunăreni din România,
• Landlerii protestanți din zona Sibiului,
• Țipțerii germani din Maramureș,
• Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea populației în 1930), Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei și Cernăuți,
• Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940),
• Germanii regățeni,
  • Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891.

Demografie

Evoluția populației germane din România a fost următoarea:

• 1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României) respectiv 23,7% din populația Banatului, 8,9% din populația Bucovinei, 7,9% din populația Transilvaniei;, 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.
• 1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
• 1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
• 1977: 359.109 persoane
• 1992: 111.301 persoane
• 2002: 60.088 persoane

Statisticile oficiale arată că în ultimii ani ai dictaturii comuniste, germanii au părăsit țara după cum urmează:

• 12.809 în 1985,
• 11.034 în 1986,
• 11.639 în 1987,
• 10.738 în 1988,
• 14.598 în 1989.

O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000 - 260.000 germani.

Datele oficiale arată o "explozie" a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranților a început să scadă:

• 60.072 în 1990,
• 15.567 în 1991,
• 8.852 în 1992,
• 5.945 în 1993,
• 4.065 în 1994,
• 2.906 în 1995,
• 2.315 în 1996,
• 1.273 în 1997.

Conform recensământului din 2002 mai existau în România 60.088 de germani, reprezentând 0,3% din populația țării.

La recensământul din 2011 un număr de 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă.

Personalități

• Bernd Fabritius (n. 1965), politician, membru al Bundestagului din partea CSU;
• Klaus Iohannis (n. 1959), fizician, primar al orașului Sibiu, politician, președintele României (al cincilea);
• Michael Klein (1959-1993), sportiv, fotbalist;
• Peter Maffay (n. 1949), cantautor, cântăreț și muzician rock'n'roll;
• Herbert Müller (n. 1962), sportiv, handbalist;
• Herta Müller (n. 1953), laureată a Premiului Nobel pentru Literatură;
• Hermann Oberth (1894-1989), unul dintre părinții astronauticii;
• Paul Philippi (n. 1923), politician, președinte fondator al FDGR;
• Eginald Schlattner (n. 1933), inginer hidrolog, pastor luteran, scriitor;
• Stefan Hell (n. 1962), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;

Galerie

• 

  Stema istorică a sașilor din Transilvania

• 

  Stema istorică a germanilor din Bucovina

• 

  Stema istorică a șvabilor din Banat

• 

  Stema istorică a șvabilor sătmăreni

• 

  Distribuția germanilor în Europa centrală și de est în 1925 (în imagine pot fi văzute și comunitățile de germani din Regatul României)

• 

  Comunități de sași și șvabi din Transilvania și Banat în Regatul României (începutul secolului 20)

• 

  Un grup de germani basarabeni (circa 1935)

• 

  Un grup de șvabi germani în 1940, celebrând chirvaiul (hramul bisericii)

• 

  Un german în Colilia

• 

  Comuna Saschiz, Mureș, un exemplu de sat săsesc

• 

  Cuplu săsesc din zona Bistriței

• 

  Un sas din Gușterița

• 

  Costum tradițional săsesc din Brașov

Referințe

• de Johann Böhm: Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das Dritte Reich 1941-1944, Frankfurt am Main 2003, ISBN 3-631-50647-3.
• Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333.
• de Ioan Mărculeț: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, An IX, nr. 88, București.

Vezi și

• Șvabi bănățeni
• Șvabi dunăreni
• Șvabi sătmăreni
• Țipțeri
• Etnici germani
• Românii din Germania
• Forumul Democrat al Germanilor din România, pentru reprezentarea politică actuală a germanilor din România.
• Grupul de Acțiune Banat
• Procesul scriitorilor germani
• Lista ambasadorilor Germaniei în România
• Dialectul săsesc
• Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania
• germanii pontici

Legături externe

• William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 decembrie 2003, [2]
• Istoria și tradițiile minorităților din România
• Scriitori germani din România
• Germanii din România