Germanii din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Germanii din România
Rumäniendeutsche
Flag of Romania and Germany.svg
Populație totală

c. 22.900 (2022)[1]

Regiuni cu populație semnificativă
Coat of arms of Transylvania.svg Transilvania
CoA Banat.svg Banat
Coat of arms of Bucovina.svg Bucovina
Limbi vorbite
Limba germană, dialectul șvăbesc, dialectul săsesc, limba română, limba maghiară
Religii
În principal romano-catolici și evanghelici luterani
Grupuri înrudite sau legate cultural
Germanii din Ungaria, Germanii din Slovacia, Germanii din Polonia
Note
Germanii din România (2011)
Harta ponderii germanilor în fiecare comună (2002)
Zone tradițional germane din Transilvania, Satu Mare și Banat în care au deținut majoritatea în trecut
Inscripție bilingvă în Sibiu
Inscripție trilingvă în Satu Mare

Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche) reprezintă o minoritate etnică din interiorul României. În timpul perioadei interbelice, în interiorul Regatului României trăiau în jur de 745.421 de germani, conform recensământului din 1930. Acest număr a scăzut constant din 1989 până în prezent.

Conform recensământului din 2002, în România erau 59.764, iar în 2011 mai erau doar 36.042 de germani, reprezentând 0,17% din întreaga populație a țării. În 2022, au fost înregistrați circa 22.900 etnici germani în total în România. De asemenea, conform aceluiași recensământ, germana standard (i.e. Hochdeutsch) este vorbită ca limbă nativă de doar 0.10% din populația țării.

Grupuri[modificare | modificare sursă]

Germanii din România și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a înțelege limba, cultura și istoria lor, trebuie percepuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc unele de altele atât ca origine, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării (deși au și anumite caracteristice în comun, cel puțin unele dintre acestea):[2]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția populației germane din România a fost următoarea:

  • 1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României)[3] respectiv 23,7% din populația Banatului,[4] 8,9% din populația Bucovinei[5], 7,9% din populația Transilvaniei;[4], 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.
  • 1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
  • 1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
  • 1977: 359.109 persoane
  • 1992: 111.301 persoane
  • 2002: 60.088 persoane

Statisticile oficiale arată că în ultimii ani ai dictaturii comuniste, germanii au părăsit țara după cum urmează:

  • 13.972 în 1985,
  • 13.130 în 1986,
  • 13.994 în 1987,
  • 12.902 în 1988,
  • 23.387 în 1989.

O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000-260.000 germani.

Datele oficiale arată o „explozie” a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranților a început să scadă:

  • 60.072 în 1990,
  • 15.567 în 1991,
  • 8.852 în 1992,
  • 5.945 în 1993,
  • 4.065 în 1994,
  • 2.906 în 1995,
  • 2.315 în 1996,
  • 1.273 în 1997.

Conform recensământului din 2002 mai existau în România 60.088 de germani, reprezentând 0,3% din populația țării.

La recensământul din 2011 un număr de 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă.[6]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bogdan Păcurar (). „Recensământ 2022. România are 19.053.815 locuitori. Țara noastră a pierdut peste un milion de locuitori față de acum 10 ani”. Digi24.ro. Accesat în . 
  2. ^ Die deutsche Minderheit in Rumänien
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. XXIV.
  4. ^ a b Idem, pag. XXVII.
  5. ^ Idem, pag. XXVI.
  6. ^ COMUNICAT DE PRESĂ 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor-2011
  7. ^ Banaters.com - Kerwei

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • de Johann Böhm: Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das Dritte Reich 1941-1944, Frankfurt am Main 2003, ISBN 3-631-50647-3.
  • Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333.
  • de Ioan Mărculeț: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, An IX, nr. 88, București.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lectură adițională[modificare | modificare sursă]

  • Povești din folclorul germanilor din România de Roland Schenn, editura Corint, 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]