Comuna Suatu, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Suatu
—  Comună  —
Suatu - Biserica unitariană (sec.XIII)
Suatu - Biserica unitariană (sec.XIII)
Suatu se află în România
Suatu
Suatu
Suatu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°46′45″N 23°57′51″E / 46.77917°N 23.96417°E / 46.77917; 23.9641746°46′45″N 23°57′51″E / 46.77917°N 23.96417°E / 46.77917; 23.96417

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 59657
Atestare 1213 [1]

Reședință Suatu
Sate componente Suatu, Aruncuta, Dâmburile

Guvernare
 - Primar Mihai Szobo[*][5][6] (UDMR, )

Suprafață
 - Total 52,84 km²
Altitudine 373 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1737 locuitori
 - Densitate 36,92 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.945 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407545
Prefix telefonic +40 x64[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Suatu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Suatu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Suatu (în maghiară Magyarszovát) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu (reședința).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Atestat documentar in anul 1213 satul are importanța turistică și istorică, fiind cunoscut pentru rezervația floralǎ unicǎ în Europa. De asemenea in sat se afla una din cele mai vechi biserici din Transilvania, construitǎ în secolul al XIII-lea, declaratǎ monument istoric. În primavara anului 1966 în Suatu a fost descoperit un important tezaur monetar, format din 1303 monede de argint, emise în perioada 1611-1648 în mai multe zone din Europa.

Obiecte din neolitic găsite pe raza counei în 2011 - fragmente ceramică și fusaiole

De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice romane, respectiv un coronament de monument funerar roman, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei clădiri și multe cărămizi romane; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o față doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența în acest punct a unei villa rustica.

Aruncuta - topor din roca dură de bazalt ,șlefuit și perforat din neolitic

În anul 2016 ,pe raza comunei , in satul Aruncuta s-a găsit un topor din rocă dură de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm., lățime = 75 mm. și grosime topor = 35 mm. Orificiul pentru coada toporului are forma unui trunchi de con { pentru o mai bună fixare } , în care baza mare are 2O mm., iar baza mica 18 mm. Jumătate din cercul de la baza mică este zencuit circa 5 mm., probabil un semn distinctiv pentru o mai ușoară identificare a toporului de către proprietarul din neolitic. Tot de pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul are și o importantă economică prin lacul de acumulare populat cu pește, în care se practicǎ pescuitul sportiv.

În Evul Mediu, Suatu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În primavara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în gradina casei nr. 348 un tezaur format din 1303 monede de argint, aflate într-un vas de lut care s-a pastrat parțial. Vasul este lucrat cu roata, dintr-o pastă fină, puternic arsă. Pereții lui sunt subțiri de 0,5 cm, neornamentați și în ruptură prezintă două straturi de culoare roșie deschisă, cel interior de culoare cenușie. În interior vasul este acoperit cu un strat subțire de glazură de două nuanțe: castaniu în partea de sus și verzui în partea de jos. Înaltimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin de 8 țări sau orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singura piesa, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese.

Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un număr de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cite 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla [7]. Urmele romane descoperite pe teritoriul localității indică existența, foarte probabil, a două așezări rurale:În partea de hotar numită „Fânațele de Jos“, aflată la sud de pârâul Gădălin, în hotarul cu satul Căianul Mic, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice romane, care indică o locuire sporadică în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar roman, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară.În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea Gădălinului.De asemenea ,în centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei clădiri și multe cărămizi romane; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o față doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența în acest punct a unei villa rustica. De pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus.[8].Satul Suatu se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat, în anul 2008, telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Scoala generalǎ - clădire cu multe încaperi şi copii tot mai puţini

Comuna Suatu are în compunere trei sate: Suatu - centrul de comună, Aruncuta și Dâmburi.[9] Satul Suatu are o mare diversitate religioasǎ, fiind întâlnite deopotrivă religia unitarianǎ, reformatǎ, calvinǎ, protestantǎ, catolicǎ, ortodoxǎ, greco-catolicǎ și alte culte recunoscute de lege.

Comuna este traversată de un drum asfaltat până în satul Aruncuta, având totodată o rețea de apă potabilǎ de la magistrala Cluj. În cursul anului 2012 s-a început derularea unei investiții privind canalizarea satului , iar în vara 2013 și betonarea unor ulițe din zona centrală a căror canalizare a fost finalizată. La marginea sudicǎ a satului Suatu, spre Aruncuta, se află cătunul Nodvegi, parte componentǎ a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școalǎ generalǎ pentru clasele primare.

În satul Suatu, la intrare, în apropiere de soseaua Cluj - Reghin, se află o benzinǎrie și un hotel-restaurant.

Satul mai deține un frumos lac de acumulare populat cu pește și unde se practicǎ pescuitul sportiv.

Lacul de pescuit, zona de sud-est, spre Aruncuta
Suatu lake.JPG

De asemenea deține o rezervație floralǎ unicǎ în Europa, respectiv o bisericǎ construitǎ în sec.XIII, declaratǎ monument istoric și o altǎ bisericǎ din sec.XVII. Pe raza comunei se aflǎ numeroase pǎsuni și pǎduri care permit atât posibilitatea dezvoltării de ferme zootehnice cât și organizarea de drumeții specifice turismului rural. Satul Suatu se afla în partea se sud-est a judetului Cluj, la 36 km. de Cluj-Napoca. Se învecineazǎ la nord cu Căianu Mic și Ghirișu Român, respectiv Mociu (nord-est) și cu satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecineazǎ cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetalǎ și creșterea animalelor. Clima este boreală, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitatiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari.

Flora și fauna satului este una specifica zonei de silvostepă, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționăm graurul, stancuta, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Suatu

     Români (39.6%)

     Maghiari (48.18%)

     Romi (9.44%)

     Necunoscută (2.53%)

     Altă etnie (0.23%)

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Suatu

     Ortodocși (33.5%)

     Reformați (21.41%)

     Penticostali (1.09%)

     Greco-catolici (10.18%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2.7%)

     Unitarieni (26.82%)

     Necunoscută (2.53%)

     Altă religie (1.72%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la 1.737 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.945 de locuitori.[3] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români (39,61%) și romi (9,44%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (33,51%), unitarieni (26,83%), reformați (21,42%), greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[10] La 31 decembrie 2013, conform fișei comunității Suatu comunicată Prefecturii Cluj, comuna Suatu număra 1699 locuitori, din care:[necesită citare]

  • maghiari 835 locuitori;
  • români 691 locuitori;
  • romi 160 locuitori;
  • alte nationalități 13 locuitori.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Suatu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mihai Szobo[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România 6            
Partidul Socialist Român 2            
Partidul Național Liberal 1            
Partidul Social Democrat 1            
Asociația Partida Romilor “Pro-Europa” 1            

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Structura populației după naționalitate[modificare | modificare sursă]

O zi obișnuită de lucru în Suatu și o populație tot mai îmbătrânită

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[12] [13] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.145 1.219 769 146 11
1880 2.154 1.028 937 189
1890 2.732 1.329 1.298 105
1900 2.889 1.202 1.679 1 7
1910 3.251 1.587 1.638 26
1920 2.839 1.429 1.352 58
1930 3.331 1.701 1.528 1 58 43
1941 4.227 2.232 1.897 5 93
1956 4.106 2.177 1.891 36 2
1966 3.897 2.064 1.833 0
1977 3.447 1.586 1.829 32 0
1992 2.223 956 1.173 94 0
2002 1.945 838 988 119 0


Structura populației după apartenența religioasă[modificare | modificare sursă]

La nivel de comună există următoarea structură confesională:

Recensământul[12] [13] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Unitarieni Mozaici Adventiști Alte confesiuni
1850 2145 304 962 21 440 - 410 8 - -
1857 2099 297 912 7 439 1 418 17 - 8
1869 2487 344 1028 18 536 - 511 49 - 1
1880 2154 227 874 24 503 - 485 40 - 1
1890 2732 312 1052 51 624 - 641 52 - -
1900 2889 310 1052 62 728 3 689 45 - -
1910 3251 340 1285 45 780 - 730 71 - -
1930 3331 358 1278 28 830 1 781 55 - -
1992 2223 691 263 29 496 - 706 - 36 38


La 31.12.2013 ,conform Fișa comunității Suatu, comunicata Prefecturii Cluj , comuna Suatu numara 1699 locuitori , din care :

  • ortodoxi 691 persoane ;
  • unitarieni 459 persoane;
  • reformati376 persoane ;
  • greco-catolici 194 persoane ;
  • Adventisti 48 persoane ;
  • Penticostali 18 persoane ;
  • Baptisti 9 persoane ;
  • Fara religie 10 persoane.

Date economice[modificare | modificare sursă]

Satul, zona centralǎ. În plan îndepǎrtat se vede Biserica unitarianǎ și Casa parohială

Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de catre Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafața agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafața arabilă este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafața totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrară și nu există deocamdatǎ o strategie clarǎ de dezvoltare cum ar fi împǎdurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vițǎ de vie în anii '70-'80 , gǎsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de circa 70 hectare luciu de apă. De asemenea, deși existǎ la nivelul comunei importante obiective turistice, nu a existat și nu existǎ o strategie de promovare a acestora cum ar fi tipărirea unor simple ilustrate sau pliante. Activitatea culturală la nivel de comunǎ aceasta este practic inexistentǎ, cǎminele culturale din Suatu și Aruncuta primind alte destinații. Populația este îmbătrânită, vârsta medie apropiindu-se de 60 de ani, însa la nivel de comună nu există facilități pentru atragerea de familii tinere (concesionare teren pentru case, cabane etc.)

Creşterea vacilor de lapte - ocupaţia de bază a sătenilor

O soluție pentru reînvigorarea satului poate fi asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primǎrie și specializarea sǎtenilor în creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzatoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe cǎlǎrie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturalǎ a comunei, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe raza comunei. Din traseele turismului rural nu poate lipsi Rezervația naturală de la Suatu în suprafațǎ de 9,2 hectare, cu vegetație de stepǎ și unde se gǎsește o plantǎ rarǎ, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practicǎ pescuitul sportiv și nici Biserica Unitarianǎ din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstreazǎ celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugǎ Biserica Reformatǎ- Calvinǎ din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserica greco-catolică cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc.

Recensământul general agricol 2002-2003[modificare | modificare sursă]

Suatu - Agricultura de subzistență

Situatiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă structura detaliată a populației așa cum aceasta s-a realizat în 1992, informațiile statistice referindu-se la întreaga comună {alcătuită din satele Suatu, Aruncuța și Dâmburile}. În schimb ,recensământul din decembrie 2002 și ianuarie 2003 este bogat în informații de altă natură ; astfel , conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj , în urma recensământului general agricol 2002-2003 în satul Suatu existau următoarele categorii de animale :

In drum,spre casa,cu recolta de porumb
  • Bovine = 950, din care vaci de lapte = 638 capete și 18 bivolițe .
  • Ovine = 1932 capete și 9 caprine ;
  • Porcine = 3781 capete ;
  • Păsări de curte = 9.969 bucăți ;
  • Cabaline = 197 cai și 28 măgari ;
  • Iepuri = 85 bucați și 58 familii de albine ;

Numărul mare de animale raportat la populația satului indică un potențial economic relativ bun ,realizat cu multă hărnicie și pricepere. Pe de altă parte , numărul relativ mare de cabaline { aproape inexistent înainte de 1989 }, ne indică reîntoarcerea sătenilor la agricultura de subzistență din anii următori celui de-al doilea război mondial, când munca manuală era predominantă și eficiența scăzută. Această reîntoarcere în trecut a fost generată de legislația postrevoluționară care nu a ținut seama de realitățile satului românesc , politica prețurilor { în special la mașini agricole și carburanți care au crescut exponențial raportat la prețul produselor agricole } și de alți factori , în mare parte independenți de voința sătenilor .

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Unitariană din comuna Suatu, jud. Cluj-sec. XIII
  • Pe terenul fostului sat Suatu de Sus se află vechea Biserică Unitariană din secolul al XIII-lea (inițial Romano-Catolică, stil gotic), cu arcade și cu portalul de sud din secolul al XV-lea. Pe capitelele colonadelor se găsesc steme cu lupi ale familiei Suki. În biserica din Suatu există trei variante ale stemei cu lupi a familiei nobiliare Suki, una din acestea fiind amplasată pe biserică, la intrarea principală dinspre sud, iar celelalte două în interior.

Data construcției bisericii este necunoscută, însa se estimează că aceasta a avut loc în a doua jumatate a secolului al XIII-lea de către familia de moșieri Suki, de origine germanică, venită in Transilvania în cursul secolului al XIII-lea. Datele dovedesc că deja în 1330 biserica a aparținut acestei familii. La sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, în nava actuală, s-a construit un sistem de boltire gotică care se sprijină pe contraforturi cu boltare ornamentală.

În anul 1790 biserica a suferit o reparație capitală, realizată de Laszlo Suky (1741-1791), pe atunci curatorul Bisericii Unitariene și prim curator al Școlii superioare din Cluj, ultimul urmaș al celebrei familii nobiliare Suki. De altfel acesta și-a lăsat, prin testament, toată averea bisericii, devenind astfel cel mai mare binefăcător al bisericii unitariene din secolul al XVIII-lea.

  • Pe terenul fostului sat Suatu de Jos se găsește Biserica Reformată-Calvină, construită în 1682. În interiorul bisericii, stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu (în maghiară Jenö).

Personalități { satul Suatu }[modificare | modificare sursă]

Mihai Szobo - arhitectul modernizarii satului Suatu
  • Benczedi Huba Laszlo - dirijor , născut în anul 1941.
  • Andrei Bodor - istoric și traducător, profesor universitar / 1915-1999 /
  • Laszlo Boer - medic,scriitor / 1907-1972 /
  • Mihai Szobo - primar { mai multe mandate, din partea UDMR }. Bun gospodar și fire pragmatică, în perioada 2004 - 2013, a reușit - alături de viceprimarii Roman Alexandru din Aruncuta {2004 - 2012} și Nagy Ștefan din Suatu { 2012 și continuare } - să schimbe aspectul satului Suatu prin introducerea apei potabile {2007}, canalizare și asfaltarea întregului sat {2011 - 2013}.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

-Stema cu lupi
  • Rezervația naturală "Fânațele Suatu (I și II)" (9,2 ha), cu vegetație de stepă, unde se găsește o plantă care poate fi găsită doar aici - Astragalus peterfii (Lintea Pratului)[14]
  • Lacul artificial (70 ha), unde se practică pescuitul sportiv.
  • Biserica Unitariană, inițial romano-catolică, sec.XIII - monument istoric.
  • Biserica Reformată - Calvină, sec.XVII - monument istoric.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 223
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ Tezaure monetare din nordul Transilvaniei, secolele XVI - XVIII, editată de Muzeul de Istorie și Artă Zalău, 1970, paginile 81 - 91, Autori: Eugen Chirila și Ioan Chifor
  8. ^ Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
  9. ^ Comuna Suatu
  10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  11. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  12. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  13. ^ a b Structura etno-demografică a României
  14. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 233

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Gheorghe Tare - Monografia localității Aruncuta, jud.Cluj,editia 2-a,rev.si adaug. Editura Ecou Transilvan Cluj, 2012. ISBN 978-606-8438-37-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Suatu