Comuna Buza, Cluj
| Buza | |
| — comună — | |
  Buza (România) | |
| Coordonate: 46°54′25″N 24°09′18″E / 46.90694°N 24.15500°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 56327 |
| Atestare | 1329 [1] |
| Reședință | Buza |
| Sate componente | Buza, Rotunda |
| Guvernare | |
| - Primar | Stefan Czegher[*][5] ( UDMR, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 29,37 km² |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 1264 locuitori |
| - Densitate | 47,46 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407115 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Buza (în maghiară Buza, în trad. "Grâu") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Buza (reședința) și Rotunda.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna Buza se află în nord-estul județului Cluj, la 80 de km de Cluj-Napoca, 50 de km de Dej și 35 de km de Gherla. Este situată la poalele Dealului Ascuțit, care aparține dealurilor Jimborului, fiind extinsă pe o suprafață de 2.937 ha, din care 415 ha intravilan și 2.522 ha extravilan.
Comuna numără 1.394 de locuitori, dintre care 1.213 în satul reședință de comună, Buza, și 176 în satul Rotunda.
Buza se învecinează cu comunele Țaga, Geaca, Cătina și Chiochiș, teritoriul comunei fiind traversat de râul Valea Buzei.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Buza
Români (47,78%)
Maghiari (46,12%)
Romi (3,95%)
Necunoscută (2,13%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Buza
Ortodocși (47,46%)
Reformați (40,03%)
Penticostali (5,93%)
Adventiști de ziua a șaptea (3,56%)
Necunoscută (2,29%)
Altă religie (0,71%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buza se ridică la 1.264 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.389 de locuitori.[3] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (47,78%), maghiari (46,12%) și romi (3,96%). Pentru 2,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (47,47%), reformați (40,03%), penticostali (5,93%) și adventiști de ziua a șaptea (3,56%). Pentru 2,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Buza este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Stefan Czegher[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 1.364 | 832 | 469 | 61 | 2 | |||
| 1880 | 1.186 | 622 | 548 | 16 | ||||
| 1890 | 1.658 | 869 | 701 | 25 | 63 | |||
| 1900 | 1.804 | 983 | 811 | 10 | 0 | |||
| 1910 | 2.004 | 1.058 | 937 | 2 | 7 | |||
| 1920 | 1.856 | 935 | 870 | 4 | 47 | |||
| 1930 | 2.096 | 1.224 | 805 | 30 | 37 | |||
| 1941 | 2.382 | 1.273 | 1.096 | 13 | ||||
| 1956 | 2.233 | 1.327 | 886 | 13 | 7 | |||
| 1966 | 2.169 | 1.147 | 1.021 | 1 | ||||
| 1977 | 1.915 | 1.016 | 893 | 4 | 2 | |||
| 1992 | 1.506 | 796 | 693 | 17 | 0 | |||
| 2002 | 1.389 | 716 | 663 | 10 | 0 | |||
Buza - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Economie[modificare | modificare sursă]
Cea mai importantă activitate economică este agricultura.
Un domeniu care are potențial economic în zonă este pomicultura, pe teritoriul comunei existând numeroase livezi de meri, cireși, pruni, nuci, caiși și vișini.
Agroturismul are de asemenea un potențial economic, în zonă existând mai multe situri arheologice care pot fi exploatate din punct de vedere turistic.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 97
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Primăria comunei Buza
- Pagina Primăriei
- Date demografice
- Date despre comuna Buza
- Imagine din satelit
- Dicționar de localități din Transilvania