Târgoviște

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Târgoviște (dezambiguizare).
Târgoviște
—  municipiu și reședință de județ[*]  —
Turnul Chindiei, Primăria Târgoviște, Curtea Domnească, Muzeul de Artă și Poarta Brăilei
Turnul Chindiei, Primăria Târgoviște, Curtea Domnească, Muzeul de Artă și Poarta Brăilei
Stemă
Stemă
Târgoviște se află în România
Târgoviște
Târgoviște
Târgoviște (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°55′27″N 25°27′24″E ({{PAGENAME}}) / 44.92417°N 25.45667°E

Țară România
Județ Dâmbovița

Atestare documentară1396

ReședințăTârgoviște[*]
ComponențăTârgoviște[*]

Guvernare
 - primar al municipiului Târgoviște[*]Daniel-Cristian Stan[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total50,4 km²
Altitudine260 m.d.m.

Populație (2021)
 - municipiu66.965 locuitori
 - Urbană91.669 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal130002–130169

Localități înfrățite
 - TrakaiLituania
 - OrvaultFranța
 - MiamiStatele Unite ale Americii
 - CorbettaItalia
 - SantarémPortugalia
 - Comuna VellingeSuedia
 - Ivano-FrankivskUcraina
 - New York CityStatele Unite ale Americii
 - KazanlâcBulgaria
 - GuilinRepublica Populară Chineză
 - CăușeniRepublica Moldova
 - Castellón de la PlanaSpania

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Reprezintă principalul centru economic, cultural, politic și administrativ al județului Dâmbovița. Împreună cu acesta face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Este situat în partea central sudică a României și este străbătut de paralela 44°55'27"N și meridianul 25°27'24"E, fiind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile Subcarpaților ce continuă spre Munții Bucegi.

Târgoviște se află la o distanță de 80 km de București, capitala României.

În 2021 avea o populație de 66.965 locuitori[2] și era 27-lea oraș al României după numărul de locuitori.

Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al regiunii, Târgoviște fiind cetatea de scaun a Țării Românești.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Preistoria și antichitatea[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș, Gumelnița, Coțofeni, apoi din perioada bronzului și din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) și apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval.

Epoca medievală[modificare | modificare sursă]

Perioada medievală i-a adus recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

Turnul Chindiei, simbolul orașului

Nicolae Iorga crede că[necesită citare] la Târgoviște a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi și pârcălabul Dragomir al cetății Dâmboviței în vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Vodă, câștigată de români. Este de reținut că, în cronica arhidiaconului maghiar Ioan de Küküllö, se pomenește de existența, pe locul unde se află astăzi orașul, a unei fortificații, căci „voievodul Nicolae, după ce a trecut cu oastea [...] râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire.

Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei. Ultimele cercetări arheologice însă, au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici încă înainte de Mircea cel Bătrân.

Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. Mircea I Basarab, voievodul Țării Românești, duce de Făgăraș și Almaș, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului, spre cunoștința acestora, atât celor de acum, cât și celor viitori", așa cum semna tratatele sale de alianță.

În această perioadă, Târgoviște deja beneficia de un statut privilegiat, fiind cel mai important centru economic și cultural al Țării Românești, fapt favorizat și de poziția sa la răscrucea unor importante drumuri comerciale.

Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea, ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.

Vlad Țepeș (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. În timpul domniei sale a fost construit Turnul Chindiei, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului.

Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab, de zugravul Dobromir din Târgoviște. Tot Radu cel Mare a început și construcția bisericii mitropolitane „Înălțarea Domnului” din Târgoviște, terminată în anul 1520 de Neagoe Basarab (actuala Catedrală arhiepiscopală din Târgoviște, cu hramul Înălțarea Domnului, a fost ridicată între anii 1892-1895, după dărâmarea bisericii mitropolitane aflate pe locul vechiului sediu al Mitropoliei Țării Românești).

După toate probabilitățile[3], la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei cărți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512). Către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547).

În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea.[4] De numele lui Petru Cercel se leagă și lucrările de reconstrucție și amplificare de la Curtea Domnească. Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate românești - Țara Românească, Moldova și Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creștinătății era recunoscut în toată Europa. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toți românii. În timpul său, Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa, care fortifică zona centrală. În octombrie 1595, trupele creștine ale Ungariei și ale lui Mihai Viteazul eliberează orașul, care suferă însă mari pagube.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de închegare a unei școli artistice, fără de care "explozia" brâncovenească nu ar fi fost posibilă. A fost un protector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei, militând pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe. El este cel care întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați), repară vechile biserici și construiește multe altele noi.

Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării. În timpul său, reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă la București. De altfel, unul dintre motivele detronării sale de către sultan, a fost "că locuia la Târgoviște 6 până la 7 luni pe an, aducând astfel pagube Bucureștilor". După tragicul final al domniei sale, capitala s-a mutat la București, eveniment în urma căruia Târgoviște a început să piardă din puterea economică precum și din populație.

Se încheia astfel un capitol în care, timp de 3 secole și jumătate, Târgoviște a fost cel mai important centru cultural, comercial și militar din Țara Românescă și locul din care 40 de domnitori au emis acte de domnie.

Urmează un secol al domnilor fanarioți. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită și trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung să fie folosite de boieri și unii localnici ca material de construcție pentru propriile case.

Epoca modernă[modificare | modificare sursă]

Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, după ce strălucește la București, restabilind domniile pământene pe scaunul țării, se sfârșește trist la Târgoviște. Tudor și mulți dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor.

Târgoviștenii au participat activ la evenimentele anului revoluționar 1848. Ion Heliade Rădulescu a fost o personalitate marcantă a Revoluției de la 1848 din Țara Românească, fiind membru al Guvernului Provizoriu și apoi al locotenenței domnești. Poezia lui Grigore Alexandrescu, a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848.

După Unirea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a intrat în Târgoviște pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859.

Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată București - Târgoviște, înființarea primei întreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinăriilor de petrol.

Târgoviște și-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale națiunii. În războiul de independență din 1877-1878 s-au distins numeroși comandanți si ostași târgovișteni. În timpul Primului Război Mondial, Regimentul III Dâmbovița nr. 22 a primit Ordinul „Mihai Viteazul” pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916, și apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăști, Oituz si Mărășești în anul 1917.

Epoca contemporană[modificare | modificare sursă]

La Târgoviște a fost arestat, judecat, condamnat și executat liderul de stat comunist, Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, în decembrie 1989.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Așezare geografică și relief[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în partea central sudică a României și este străbătut de paralela 44°55'27"N și meridianul 25°27'24"E, fiind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile Subcarpaților ce continuă spre Munții Bucegi. Se află la o altitudine cuprinsă între 260 și 300 metri, poziționându-se între râurile Dâmbovița și Ialomița, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei, Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Târgoviște se află la o distanță de 80 km de București, Capitala României. Unitatea administrativ-teritorială Târgoviște are o suprafață de peste 35 km pătrați (3.500 ha) și se învecinează cu: Aninoasa, Răzvad, Ulmi, Dragomirești, Șotânga.

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Sub aspect hidrografic orașul se găsește în bazinul râului Ialomița, care curge pe direcția nord-vest – sud-est, străbătând municipiul pe o distanță de aproximativ 9 km, delimitând spre est vatra orașului propriu-zis. Este poziționat între râurile Dâmbovița și Ialomița, distanța dintre cele două râuri în zona Târgoviștei fiind de numai 8 km, limita estică a orașului (spre Dragomirești) aflându-se la 2,7 km de albia Râului Dâmbovița.

Pârâul Milioara era un mic curs de apă ce curgea prin oraș, Șanțul Cetății Târgoviște fiind de fapt cursul Milioarei. Lacurile de la Priseaca sunt situate pe cursul Milioarei, pârâul fiind deviat ulterior și secat aproape în întregime.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat – continentală, caracteristică poziției sale geografice, cu o temperatură multianuală de 9,9 °C (ianuarie 2,5 °C, iulie 20,8 °C). Amplitudinea dintre temperatura maximă înregistrată, de 40,4 °C și cea minimă, de −28 °C, este relativ însemnată. Vânturile mai frecvente bat din direcțiile nord-vest (20%), sud-vest (16%) și nord (11%). Precipitațiile multianuale ajung la 683 mm, dintre care 435 mm în sezonul cald și 248 mm în sezonul rece.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a municipiului Târgoviște

     Români (81,22%)

     Romi (2,9%)

     Alte etnii (0,92%)

     Necunoscută (14,96%)




Componența confesională a municipiului Târgoviște

     Ortodocși (80,05%)

     Alte religii (3,71%)

     Necunoscută (16,24%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târgoviște se ridică la 66.965 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 79.610 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,22%), cu o minoritate de romi (2,9%), iar pentru 14,96% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,05%), iar pentru 16,24% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Târgoviște - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Muzee[modificare | modificare sursă]

Monumente[8][modificare | modificare sursă]

Parcuri[modificare | modificare sursă]

Parcul Chindia - Aleea Voievozilor

Grădinile domnești au fost situate pe locul actualului parc Chindia și au fost amenajate de Petru Cercel după modelul celor din apus. Pe aleile din aceste curți, Mihai Viteazu negociază tratatul cu solii împăratului Rudolf al Austriei. Constantin Brâncoveanu mărește aceste curți și adaugă foișorul.

În prezent, orașul Târgoviște are 2 parcuri mari: Parcul Chindia (14 ha) și Parcul Mitropoliei (2,8 ha); și unul mai mic, finalizat în 2021: Parcul de lângă Dâmbovița Mall (1,6 ha).

Parcul Chindia este situat în partea de nord-vest a orașului, în imediata vecinătate a Curții Domnești, cel mai important loc istoric și turistic al orașului. Lângă parc găsim și Grădina Zoologică Târgoviște ce se întinde pe o suprafață de 4 ha și deține specii de păsări și animale de pe toate continentele. Parcul are o suprafață de peste 135.000 mp, iar în el găsim mai multe specii de arbori și arbuști, spații verzi, alei (cea mai importantă fiind Aleea Voievozilor pe care se regăsesc busturile voievozilor ce au domnit la Târgoviște vreme de 350 de ani), loc de joacă pentru copii, spații pentru câini, pistă de biciclete și un lac cu bărci, hidrobiciclete și debarcader ce are un luciu de apă de peste 25.000 mp.

Parcul Mitropoliei este situat în centrul orașului și include Catedrala Mitropolitană Târgoviște, clopotnița, ruinele vechii mitropolii a Țării Românești. În parc găsim mai multe specii de arbori, spații verzi, loc de joacă pentru copii și fântâni arteziene. Parcul are o suprafață de peste 27.500 mp care se învecinează cu Piața Mihai Viteazul și Casa de Cultură.

Complexul de natație[modificare | modificare sursă]

Bazinul olimpic, situat în Complexul Turistic de Natație

În urma unei investiții de 88.349.662 lei (19,8 mil. €), în anul 2016 a fost inaugurat Complexul Turistic de Natație Târgoviște. Situat pe Calea Ialomiței, nr. 9-15, Complexul cuprinde: ștrand, plajă, bazin olimpic acoperit, terenuri de sport.

Ștrandul funcționează în sezonul de vară și cuprinde plajă amenajată, umbrele, sezlonguri, tobogane (twister, space bowl, black hole, rafting, kamikaze) și 4 bazine de înot: Lazy River (râu apă lină cu poduri, H: 90 cm), Baby Lagon (loc de joacă cu apă pentru copii, H: 40 cm), Relax Pool (bazin de înot și relaxare, H: 120 cm), Splash Pool (bazin de înot, H:180 cm). Bazinul olimpic acoperit (25x50m, H: 2,07m) are o capacitate maximă de 300 de locuri, este dedicat atât sportului de performanță, cât și celui amator fiind deschis peste 330 de zile pe an. Bazinul acoperit dispune de o construcție în suprafață construită de 4.410 mp, vestiare, cabinet medical, saună, sală de forță, 200 șezlonguri și bar.

Terenurile de sport acoperă o varietate de activități, Complexul dispunând de: 3 terenuri de tenis, 2 terenuri de minifotbal, 1 teren de baschet, 1 teren de volei.

Complexul de Natație Târgoviște mai dispune de: locuri de joacă pentru copii, 225 locuri de parcare, piste pentru biciclete și role, zonă de spectacole, iar din 2020 va avea în imediata vecinătate un teren sintetic de fotbal la dimensiuni standard (peste 9000mp amenajați, tribună 300 locuri, nocturnă etc).

Transport[modificare | modificare sursă]

Panorama orașului Târgoviște văzută de pe acoperișul Turnului Chindia

Transport feroviar[modificare | modificare sursă]

Gara din Târgoviște în 1930. Clădirea a fost inaugurată în 1884.
Clădirea gării după renovarea dintre anii 2000-2004.

Gara Târgoviște este un nod feroviar secundar, orașul fiind legat de București, Ploiești și Pietroșița. Gara din oraș a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884, împreună cu calea ferată Titu—Târgoviște. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgoviște—Pucioasa. Linia Târgoviște—Ploiești a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946, deși construcția ei fusese începută încă din 1929.

Orașul este deservit și de halta Teiș, gara Târgoviște Nord și punctele de oprire de la Romlux și Valea Voievozilor.

Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimații de călătorie —, cât și traficului de marfă. Deservește prin linii industriale mari operatori economici ai orașului — COST, Oțelinox, Erdemir, Romlux, Rondocarton, Cromsteel.

Transport rutier[modificare | modificare sursă]

Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. Municipiul Târgoviște este situat în vecinătatea capitalei României, la o distanță de 80 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Prin Târgoviște trec drumurile naționale:

Drum național Traseu Lungime (km)
DN71 Tărtășești - Târgoviște - Pucioasa - Sinaia 109
DN72 Găești - Târgoviște - Ploiești 76
DN72A Târgoviște - Câmpulung 61

De asemenea, o serie de drumuri județene ajung în municipiu:

Transport public[modificare | modificare sursă]

Transport public pe traseul dintre Universitate și Complexul de natație.

Transportul public cuprinde trasee de autobuze atât în interiorul orașului, cât și legături cu localități din apropiere. În 2020 existau peste 13 trasee exclusiv în interiorul orașului și 14 trasee ce care făceau legătura cu localități din jurul municipiului Târgoviște.

Trasee care asigură legătura cu localitățile din împrejurimi:

Târgoviște - Șotânga, Târgoviște - Goleasca, Târgoviște - Ulmi - Matraca - Dimoiu, Târgoviște - Dragomirești, Târgoviște - Săteni, Târgoviște - Viforâta, Târgoviște - Gorgota, Târgoviște - Lucieni, Târgoviște - Mănești, Târgoviște -Viișoara - Râncaciov, Târgoviște - Dragomirești - Râncaciov, Târgoviște - Doicești, Târgoviște - Comișani, Târgoviște - Mogoșești - Geanoești. În anul 2021 au fost achiziționate 28 de autobuze Mercedes-Benz Citaro Hybrid (autobuzul anului 2019 în Europa).

Achiziția celor 28 de autobuze hibrid, precum și construirea infrastructurii necesare (28 stații de călători, 3 stații de capăt de traseu, depou pe Calea Ialomiței, reabilitare 5,4 km de străzi) sunt finanțate din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și însumează peste 163.000.000 lei (33,6 mil €). Autobuzele sunt prevăzute cu: senzori numărare călători; sistem informare călători audio-video in/out bus – panouri LED; LCD – 21.5"; sistem CCTv interior bus + video exterior - 4 camere interioare si 2 camere exterioare; sistem comunicare audio-video sofer-calatori; computer de bord; echipament de vanzare bilete - instalat în bus, la șofer, cu opțiune de validare; validator dual; modul comunicații autobuz-CAN; terminal controlori; automat de reîncărcare bilete (instalat in autobuz); sistem integrat de gestiune si diagnosticare electronica;

Toate stațiile și mijloacele de transport vor fi monitorizate video, vor avea sisteme de informare pe bază de panouri LED, va fi implementat și un sistem de management flotă, sistem e-ticketing.

Cele 3 stații de capăt de traseu vor fi prevăzute cu sală de așteptare, info point, grupuri sanitare, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, cameră mama și copilul, sistem de ticketing, cel puțin 30 de locuri de parcare.

Noua autogară situată pe Calea Ialomiței, deschisă din anul 2023, este una dintre cele mai moderne din România, cu sală de așteptare la standarde europene, info point, grupuri sanitare, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, o cameră mama și copilul, sistem de ticketing, locuri de parcare, inclusiv pentru taxi și persoane cu dizabilități.

Economie[modificare | modificare sursă]

Dâmbovița Mall[modificare | modificare sursă]

În 2020 a fost inaugurat Dâmbovița Mall. Centrul comercial realizat reprezintă cea mai mare investiție privată realizată în ultimii 30 de ani la Târgoviște, peste 50 milioane €.

Dâmbovița Mall este situat lângă Centura Municipiului Târgoviște (str. Petru Cercel), iar pentru accesul facil către centrul comercial a fost realizată legătura între Bd. Regele Carol I și str. Petru Cercel, iar drumul construit în 2020 a fost denumit Bulevardul Regele Ferdinand.

Complexul comercial cuprinde peste 100 magazine, restaurante, 1500 locuri de parcare și dispune de o suprafață închiriabilă de 33.000 mp.

Magazine și restaurante[modificare | modificare sursă]

Cele mai mari magazine deschise la Târgoviște sunt: retail (Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image, Profi, Penny, Supeco), bricolaj (Dedeman, Brico Depot, Leroy Merlin, Rom Decor, Regata) și altele (JYSK, Deichman, DM, KFC, Decathlon, Flanco, Altex).

În oraș sunt și 3 complexe comerciale vechi, construite înainte de 1990: Muntenia, Mondial și Pavcom.

Târgoviștea este cunoscută și pentru calitatea restaurantelor (majoritatea acestora fiind situate în Centrul Vechi): Casa Veche, Story, Towers, Belvedere, C'est Bon, San Marco, History, Toscany, Berăria Vlad Țepeș, Casa Noastră și Alexo.

Firme din Târgoviște[modificare | modificare sursă]

Statistici firme din Târgoviște 2021

Agenți economici: 11.293 (26,93% din totalul agenților economici din jud. Dâmbovița)

Cifra de afaceri: 6,9 Miliarde lei - 1,6 Miliarde euro (28,31% din cifra de afaceri din jud. Dâmbovița)

Număr angajați: 18.484 angajați (36,25% din totalul de angajați din jud. Dâmbovița)

Profit: 803 milioane lei - 182 milioane euro (34,81% din profitul net realizat în jud. Dâmbovița)

Top 10 societăți comerciale (după nr. angajați 2021)

1. COMPANIA DE APA TARGOVISTE-DAMBOVITA SA 718 angajați

2. OTELINOX S.A. 604 angajați

3. ALPHA CLOUD WORKS SRL 568 angajați

4. ASO CROMSTEEL S.A. 455 angajați

5. ROMSTYL IMPEX SRL 404 angajați

6. COS TÂRGOVIȘTE S.A. 299 angajați

7. TREI BRUTARI S.A. 291 angajați

8. MERAK ADVERTISING SRL 289 angajați

9. GEO-STING SRL 265 angajați

10. ERDEMIR-ROMANIA SRL 246 angajați

Top 10 societăți comerciale (după cifra de afaceri 2021)

1. ASO CROMSTEEL S.A. 377 milioane lei (85 milioane euro)

2. ERDEMIR-ROMANIA SRL 226 milioane lei (51 milioane euro)

3. BIT INVEST SRL 225 milioane lei (51 milioane euro)

4. OTELINOX S.A. 192 milioane lei (44 milioane euro)

5. STALKER MEDIA SRL 147 milioane lei (33 milioane euro)

6. ROMSTYL IMPEX SRL 135 milioane lei (31 milioane euro)

7 GEO STING SRL 127 milioane lei (29 milioane euro)

8. COMPPIL SA 123 milioane lei (28 milioane euro)

9. TREI BRUTARI SA 106 milioane lei (24 milioane euro)

10. REGATA SRL 98 milioane lei (22 milioane euro)

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgoviște este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Daniel-Cristian Stan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat12            
Partidul Național Liberal5            
Uniunea Salvați România2            
Partidul Mișcarea Populară1            
Partidul PRO România1            

Străzi, piețe[modificare | modificare sursă]

Iluminat stradal inteligent, bazat pe tehnologie led.

Târgoviște are un număr de 244 străzi și 5 piețe publice Piața Tricolorului (platoul Prefecturii), Piața Mihai Viteazul (platoul din Parcul Mitropoliei), Piața Revoluției (între Piața Mihai Viteazul și Centrul Vechi), Piața Eroilor (Sala Polivalentă), Piața Gării (Gara Târgoviște).

Iluminatul stradal inteligent din oraș folosește tehnologia led și a fost realizat prin fonduri europene.

Există 4 piețe agroalimentare în oraș: Piața 1 Mai (centru), Piața Bărăției (fostă Doi Brazi), Piața Vlad Țepeș (fostă micro XI) și Piața Unirii (fostă autogară).

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Până în anul 2019 cea mai mare parte a cartierelor orașului au purtat denumirea de raioane (sau microraioane). Termenul de raion ca subdiviziune de oraș este de origine rusă, a fost răspândit în perioada comunistă și impus țărilor satelit ale Uniunii Sovietice. Denumirile și numerotarea microraioanelor au fost înlocuite cu numele celor mai importanți voievozi care au domnit în Cetatea de Scaun a Țării Românești.

Cele 16 cartiere ale Târgoviștei sunt[10]:

  • Mircea cel Bătrân (zona centrală prin care înțelegem străzile din fața Curții Domnești, de la strada Constantin Brâncoveanu până la Școala Ioan Alexandru Brătescu Voinești, mergând până la Casa Sindicatelor și Piața Mihai Viteazul. Cuprinde Curtea Domnească, Centrul Vechi, Mânăstirea Stelea, Primăria, Catedrala Mitropolitană, centrul politico-administrativ județean, instituțiile bancare, hoteluri și restaurante etc).
  • Matei Basarab (fostele microraioane 2 și 3)
  • Radu cel Mare (fostul microraion 4)
  • Constantin Brâncoveanu (fostul microraion 5)
  • Tudor Vladimirescu (fostul microraion 6)
  • Mihai Viteazul (fostele microraioane 8 și 9)
  • Vlad Țepeș (fostul microraion 11)
  • Petru Cercel (fostul microraion 12)
  • Aleea Trandafirilor
  • CFR
  • Suseni
  • Sârbi (fost Matei Voievod)
  • Prepeleac
  • Sagricom
  • Romlux
  • Priseaca

Primari[modificare | modificare sursă]

  • ianuarie- martie 1990: Bonifaciu Tulai
  • martie 1990: Nicolae Constantinescu
  • martie-septembrie 1990 și noiembrie 1995 - mai 1996: Rică Ungureanu
  • 1990-1991: Gheorghe Ana
  • 1991-1992: Decebal Simionescu
  • 1992-1995: Radu-Florin Tudor
  • 1995-2000: Teodor Bâte
  • 2000-2008: Iulian Furcoiu (PSD)
  • 2008-2014: Gabriel Boriga (PD-L)
  • 2014-2015: Ciprian G. Prisăcaru (PDL), interimar
  • 2015-2016: Daniel Cristian Stan (PSD), interimar
  • 2016-prezent: Daniel Cristian Stan (PSD)

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgoviște este înfrățit cu următoarele orașe:[11]

Educație[modificare | modificare sursă]

Universitatea Valahia[modificare | modificare sursă]

Universitatea Valahia din Târgoviște este cea mai importantă instituție de învățământ din județul Dâmbovița și din regiunea Sud –Muntenia.

Înființată în 1992, Universitatea a avut inițial două facultăți și un colegiu universitar. În prezent are în structura sa nu mai puțin de 10 facultăți, 35 de specializări universitare, studii de masterat și doctorat. Aici, la toate formele de învățământ, studiază peste 6.000 de studenți sub îndrumarea a 330 de cadre didactice, organizate în departamente academice.

Campusul Universității Valahia este unul dintre cele mai moderne din țară și găzduiește două clădiri destinate facultăților, Institutul de Cercetare Științifică și Tehnologică Multidisciplinară (ICSTM), precum și 3 din cele 6 cămine studențești. Universitatea dispune de peste 1300 locuri de cazare.

Instituția pune la dispoziția studenților cămine, cantine, club, baze sportive. De asemenea, deține și Centrul Internațional de Conferințe din Târgoviște care cuprinde 3 săli, cea mai mare având 160 de locuri.

Spațiile de învățământ cuprind 7 amfiteatre, 58 săli de curs, seminar și alte activități didactice, 57 de laboratoare, un depozit de carte și două biblioteci. Aproximativ 3300 de studenți și 250 de cadre didactice își desfășoară activitatea în această locație.

Institutul de Cercetări Științifice și Tehnologice Multidisciplinare, are în componență 15 centre de cercetare, în care își desfășoară activitatea peste 200 de cadre didactice, 21 de cercetători, precum și doctoranzii universității. Activitatea Institutului este concretizată prin implementarea a peste 50 de proiecte internaționale și 400 de proiecte naționale în domenii fundamentale ale cercetării.

Campusul Universității Valahia din Târgoviște, vedere dinspre Aleea Sinaia

Universitatea Valahia are 10 facultăți:

  • Facultatea de Științe Economice
  • Facultatea de Drept și Științe Administrative
  • Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației
  • Facultatea de Științe și Arte
  • Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare
  • Facultatea de Ingineria Materialelor și Mecanică
  • Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor
  • Facultatea de Științe Umaniste
  • Facultatea de Științe și Inginerie (Alexandria)

Licee, școli, grădinițe[modificare | modificare sursă]

Rețeaua școlară târgovișteană era formată în anul 2020 din 44 de unități de învățământ de stat sau private, fie că vorbim de grădinițe, școli gimnaziale, postliceale, licee și colegii.

Acestora li se adaugă și Clubul Sportiv Școlar Târgoviște, Casa Corpului Didactic Târgoviște, Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Dâmbovița, precum și Palatul Copiilor Târgoviște.

Colegii Naționale:

  • Constantin Carabella
  • Ienăchiță Văcărescu
  • Ion Ghica
  • Constantin Cantacuzino

Licee: Voievodul Mircea, Bălașa Doamna (de Arte), Petru Cercel, Ion Heliade Rădulescu, Sf. Ioan Gură de Aur (Seminarul Teologic Ortodox), Constantin Brâncoveanu, Nicolae Ciorănescu, Spiru Haret, Transporturi Auto.

Școli postliceale private (cu taxă): FEG, Carol Davila (sanitară), Christiana (sanitară).

Școli gimnaziale: Coresi, Grigore Alexandrescu, I.Al. Brătescu Voinești, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Prof. Paul Bănică, Radu cel Mare, Smaranda Gheorghiu, Tudor Vladimirescu, Vasile Cârlova, Specială.

Grădinițe cu program normal: 4, 5, 11, 17, Carmen Sylva, Sf. Francisc (privată, cu taxă)

Grădinițe cu program prelungit: 1, 2, 3, 11, 12, 13, 14, 15, 16, Rază de Soare, Alexandrina Simionescu Ghica, Dorothy (privată, cu taxă).

Creșe: 2 (Voinicel), 8 (Prichindel), 13 (Pinochio), 14 (Neghiniță), 15 (Degețica), 16 (Buburuza), Spiriduș, Iepurilă. Creșele au un total de 305 locuri pentru cei mici.[13]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște

Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște a fost inaugurat la 30 ianuarie 2002. Prin tematica abordată, sunt prezentate spectacole destinate adulților, tinerilor în căutare de sens, dar și celor mai mici spectatori. Teatrul a devenit destul de repede cunoscut, atât datorită echipei sale de artiști, cât și repertoriului bogat alcătuit din texte clasice, dar și din titluri noi. Teatrul poartă numele actorului Tony Bulandra, născut la Târgoviște. Are două săli: Sala Mare și Sala Studio Mihai Dimiu.

Alte informații[modificare | modificare sursă]

  • Formația de muzică rock Trooper a luat ființă la Târgoviște;
  • Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgoviște, găzduiește anual, în luna octombrie, Festivalul Național de Romanțe Crizantema de Aur. Prima ediție a fost organizată în anul 1968;
  • În cadrul Zilelor Cetății, în fiecare an la începutul lunii septembrie, se desfășoară la Târgoviște o suită de evenimentele culturale, concerte, spectacole, târguri, expoziții și competiții sportive;
  • Școala de la Târgoviște - grup de scriitori reuniți ideatic;
  • Biblioteca Ion Heliade Rădulescu din Târgoviște deține peste 330.000 de publicații de diverse tipuri (cărți și periodice tipărite, cărți și periodice în format electronic, audio book-uri, documente grafice, vederi, fotografii, CD-uri, DVD-uri, manuscrise, microfilme, documente cartografice, sigilografice și maximafilie).
  • Babel F.A.S.T. - Festivalul Artelor Spectacolului, este organizat anual de Teatrul Municipal Tony Bulandra din Târgoviște;
  • Consiliul Județean împreună cu Centrul Județean de Cultură, Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" și Biblioteca "Ion Heliade Rădulescu" organizează anual la Târgoviște, Zilele Județului Dâmbovița, cu participarea localităților din tot județul. Au loc evenimente culturale, concerte, spectacole, animație stradală, expoziții și competiții sportive.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Echipe sportive[modificare | modificare sursă]

Echipe desființate:

Echipa de fotbal Chindia Târgoviște evoluează pe Stadionul Eugen Popescu, stadion ce a fost reconstruit în perioada 2019-2023 pe amplasamentul fostei arene ce purta același nume. Capacitatea acestuia este de 8400 de locuri pe scaune, are tribune acoperite, gazon natural și o instalație de nocturnă cu tehnologie led de 1800 lucși.

Sala Sporturilor din Târgoviște, cunoscută și sub numele de Sala Polivalentă, a fost construită între anii 1975-1979 și are un număr de 2000 de locuri. Aici au avut loc, de-a lungul timpului, mai multe competiții interne și internaționale. Pot fi amintite în acest context, pe plan intern, finale de campionate naționale de seniori, tineret, juniori, la judo, lupte, box, baschet, volei, handbal. În ceea ce privește competițiile cu caracter internațional, putem aminti Euroliga Baschet Feminin unde CS Municipal Târgoviște a evoluat cu succes, Turnee Internaționale de lupte, judo, box, volei, popice și altele.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei, 1979, pp. 526-527.
  4. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală Românească, București 1976, pag 300.
  5. ^ Clima Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Lista monumentelor istorice din Târgoviște”. 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ „Toate cartierele din Târgoviște vor purta numele voievozilor care au domnit în fosta Cetate de Scaun. În oraș încă există zone botezate de sovietici microraioane”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  11. ^ „Relații la nivelul comunităților locale”. Primăria Târgoviște. Accesat în . 
  12. ^ Marius Dumitrache (). „(Și) cu Miami! Municipiul Târgoviște, înfrățit cu 15 orașe din 11 țări”. Șoimul Dâmbovițean. Accesat în . 
  13. ^ Târgoviște: Creșe

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Târgoviște, reședința voievodală 1400-1700: cercetări arheologice 1961-1986, Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Nicolae Constantinescu, Venera Rădulescu, Editura Cetatea de scaun, 2009
  • Istoria Târgoviștei: chronologie enciclopedică, George Coandă, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2005
  • Conexiuni și interferențe culturale târgoviștene: lecturi, întâlniri, evocări, Ștefan Ion Ghilimescu, Editura Cetatea de Scaun, 2005
  • Tîrgoviștea și monumentele sale, Nicolae Stoicescu, Cristian Moisescu, Editura Litera, 1976
  • Tîrgoviște: monumente istorice și de artă, Cristian Moisescu, Editura Meridiane, 1979
  • Târgoviște: călători străini. Cronicari, Victor Petrescu, Mihai Stan, Editura Bibliotheca, 2009
  • Arheologia habitatului urban târgoviștean: secolele XIV-XVIII, Petru Diaconescu, Editura Cetatea de Scaun, 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]