1945

1945
MCMXLV

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1920 · Anii 1930 ◄ Anii 1940 ► Anii 1950 · Anii 1960 · ►
◄◄ · ◄ · 1940 · 1941 · 1942 · 1943 · 1944 ◄ 1945 ► 1946 · 1947 · 1948 · 1949 · 1950 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Teatru • TV

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

27 ianuarie: Armata Roșie sovietică eliberează lagărul de concentrare de la Auschwitz.

1 ianuarie: Masacrul de la Chenogne, în care prizonierii germani sunt uciși de forțele americane în apropiere de orașul Chenogne, Belgia.
2 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Începe deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică.
5 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică recunoaște noul guvern pro-sovietic al Poloniei.
12 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică începe Ofensiva Vistula-Oder în Europa de Est împotriva Armatei germane.
13 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. O patrulă sovietică îl arestează pe Raoul Wallenberg în Ungaria.
13 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică începe Ofensiva Prusia de Est pentru a elimina forțele germane din estul Prusiei.
15 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Eliberarea lagărului de concentrare Plaszow (Cracovia) de către sovietici.
16 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Adolf Hitler se mută în Führerbunker din Berlin.
17 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Trupele sovietice ocupă Varșovia.
18 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. SS începe să evacueze lagărul de concentrare de la Auschwitz. Aproape 60.000 de prizonieri, majoritatea evrei, sunt obligați să mărșăluiască în alte locuri din Germania; în jur de 15.000 mor, iar 7.000 fiind prea bolnavi pentru a pleca, rămân fără să aibă provizii distribuite.
20 ianuarie: Președintele Franklin D. Roosevelt începe cel de-al patrulea mandat, situație fără precedent în Statele Unite.
23 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Ungaria încheie un armistițiu cu Aliații.
27 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Armata Roșie eliberează lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.
30 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Nava germană de pasageri MV Wilhelm Gustloff este torpilată și scufundată de către un submarin sovietic în Marea Baltică, în timp ce efectua evacuarea unor civili, oficiali și personal militar german de la Gotenhafen. Estimativ, au murit 9.400 de oameni, motiv pentru care acest dezastru naval este socotit ca reprezentând cea mai mare pierdere de vieți omenești din istorie într-o singură scufundare a unui vas.
30 ianuarie: Al Doilea Război Mondial. Adolf Hitler ține ultimul său discurs public și își exprimă convingerea că Germania va triumfa.

Februarie[modificare | modificare sursă]

4 februarie: Întâlnirea de la Yalta

3 februarie: Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică este de acord să intre în războiul din Pacific împotriva Japoniei imediat ce se încheie ostilitățile împotriva Germaniei.
4-11 februarie: Al Doilea Război Mondial. Președintele Statelor Unite, Franklin D. Roosevelt, prim-ministrul britanic, Winston Churchill, și liderul sovietic, Iosif Stalin, încep Conferința de la Yalta, Crimeea.
6 februarie: Al Doilea Război Mondial. Scriitorul francez, Robert Brasillach, este executat pentru colaboraționism cu germanii.
9 februarie: Al Doilea Război Mondial. Walter Ulbricht devine liderul comuniștilor germani la Moscova.
13 februarie: Al Doilea Război Mondial. Eliberarea orașului Budapesta de sub ocupația nazistă, de către trupele sovietice.
13 februarie: Al Doilea Război Mondial. Aviația britanică bombardează Dresda, Germania.
14 februarie: Chile, Ecuador, Paraguay și Peru se alătură Națiunilor Unite.
28 februarie: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I. Vîșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza.

Martie[modificare | modificare sursă]

6 martie: Sub presiune militară sovietică, Petru Groza este numit prim-ministru al României.

4 martie: Al Doilea Război Mondial. Șase avioane americane greșesc ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, lovesc orașul Zürich. Piloții sunt trimiși în fața unei curți marțiale, în Regatul Unit.
6 martie: Instaurarea guvernului Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, Regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști.
8 martie: La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, Winston Churchill s-a adresat președintelui american, Roosevelt, printr-o telegramă „personală și strict secretă", în care își manifesta îngrijorarea față de instalarea, prin forță, a unui guvern comunist și prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomuniști. În telegrama de răspuns, președintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menționa: „eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu rușii”.
8 martie: Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupație hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, Stalin consimte la reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării.
8 martie: Josip Broz Tito formează un nou guvern în Iugoslavia.
10 martie: Al Doilea Război Mondial. Bombardierele americane B-29 atacă Japonia. La Tokyo sunt uciși 100.000 de persoane.
13 martie: A avut loc, la Cluj, ședința solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administrației românești asupra întregii Transilvanii.
16 martie: Al Doilea Război Mondial. În urma unui raid de numai 20 minute al bombardierelor britanice, orașul Würtzburg, Germania, a fost distrus în proporție de 90%.
17 martie: Al Doilea Război Mondial: Orașul japonez, Kobe, este atacat cu bombe. Au decedat peste 8.000 de persoane.
18 martie: 1.250 de bombe americane cad asupra Berlinului.

10 martie: Bombardierele americane B-29 atacă Japonia.

19 martie: Al Doilea Război Mondial. Adolf Hitler ordonă ca industria, instalațiile militare, magazinele, facilitățile de transport și de comunicații din Germania să fie distruse.
21 martie: A luat ființă Universitatea Muncitorească a PCR, devenită ulterior Academia de învățământ social-politic „Ștefan Gheorghiu" de pe lângă CC al PCR.
23 martie: În România are loc legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate toate proprietățile agricole ale tuturor celor care colaboraseră cu Germania, ale „criminalilor de război" și ale celor care dețineau mai mult de 10 ha, dar nu le lucraseră singuri în ultimii șapte ani. De asemenea, au fost expropriate toate proprietățile cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. Această confiscare a condus la exproprierea a 1.143.911 ha. Un total de 1.057.674 ha au fost distribuite la 796.129 beneficiari care au primit în medie un lot de 1,3 ha.^[1]
26 martie: Al Doilea Război Mondial. S-a încheiat bătălia de la Iwo Jima; pierderile japonezilor au fost de 22.000 de soldați, iar cele ale armatei SUA au fost de 4.500.
29 martie: Ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat decretul-lege pentru purificarea administrației publice, promulgat de rege în aceeași zi.
30 martie. A fost promulgată Legea nr.271, pentru purificarea administrației publice, învățămîntului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.
30 martie: Al Doilea Război Mondial. Forțele sovietice invadează Austria și preiau controlul asupra orașului Viena.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

30 aprilie: Adolf Hitler, împreună cu soția sa, Eva Braun, se sinucid, în buncărul său (Führerbunker) din Berlin.

1 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula Okinawa de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.
4 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Teritoriile Ungariei și Slovaciei au fost complet eliberate de sub ocupația nazistă, de către trupele sovietice și române.
7 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Cuirasatul japonez Yamato este scufundat la 320 km. nord de Okinawa în drumul său spre misiunea sinucigașă de a apăra insula Okinawa de invazia americană și să lupte până la distrugere.
7 aprilie: Kantarō Suzuki devine prim-ministru al Japoniei.
11 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
12 aprilie: Președintele Statelor Unite, Franklin D. Roosevelt, moare brusc la Warm Springs, Georgia; Vice-președintele Harry S. Truman, devine cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite ale Americii.
15 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
23 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Hermann Göring trimite o telegramă lui Hitler spre a obține confirmarea să preia conducerea Germaniei, în conformitate cu decretul din 29 iunie 1941. Hitler privește acest lucru ca pe o trădare.
24 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Bătălia de la Halbe, Germania.
27 aprilie: Se înființează clubul de fotbal Sportul Studențesc (ulterior FC Politehnica Iași).
28 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Benito Mussolini și amanta sa, Clara Petacci, sunt capturați și executați de membrii mișcării de rezistență italiene, în timp ce încercau să părăsească Italia.
30 aprilie :Al Doilea Război Mondial. Adolf Hitler și soția sa, Eva Braun, se sinucid, în timp ce Armata Roșie se apropie de buncărul (Führerbunker) unde se ascundeau. Karl Dönitz îl succede pe Hitler ca președinte al Germaniei, iar Joseph Goebbels ca prim-ministru al Germaniei.

Mai[modificare | modificare sursă]

9 mai: Ziua Victoriei în Europa

1 mai: Al Doilea Război Mondial. Joseph Goebbels și soția sa se sinucid după ce își omoară cei 6 copii ai lor. Karl Dönitz îl numește pe contele Lutz Schwerin von Krosigk drept noul cancelar al Germaniei.
2 mai: Al Doilea Război Mondial. Oficialii Uniunii Sovietice au anunțat căderea Berlinului. Soldații sovietici înalță steagul roșu deasupra clădirii Reichstag.
5 mai: Al Doilea Război Mondial. Trupele americane eliberează prizonierii din lagărul de concentrare Mauthausen, printre care Simon Wiesenthal.
5 mai: Al Doilea Război Mondial. Trupele canadiene eliberează orașul Amsterdam.
5 mai: Al Doilea Război Mondial. Insurecția din Praga.
6 mai: Al Doilea Război Mondial. Ofensiva Praga.
7 mai: Al Doilea Război Mondial. Șefii militari germani capitulează fără condiții la Reims, Franța, în fața generalului american Dwight Eisenhower, aceasta însemnând sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
8 mai: Al Doilea Război Mondial. Capitularea Germaniei semnată la 9 mai în fața reprezentanților URSS, Marii Britanii, Statele Unite și Franța.
8 mai: Semnarea unui acord între România și Uniunea Sovietică prin care se înființează SovRom-urile, care erau companii mixte sovieto-române, la care fiecare parte ar fi trebuit să aibă o contribuție egală. Aceste companii erau exceptate de la taxe, iar produsele lor erau trimise direct în Rusia.^[2]
8 mai: Al Doilea Război Mondial. Capitularea guvernului slovac la Kremsmünster, Slovacia, se predă.
9 mai: Ziua Europei.
12 mai: Al Doilea Război Mondial. Armata română încheie participarea pe Frontul de Vest.
14 mai: La București, „Tribunalul Poporului" începe judecarea primului lot de criminali de război.
23 mai: Al Doilea Război Mondial. Președintele Germaniei, Karl Dönitz și cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk sunt arestați de trupele britanice la Flensburg.
23 mai: Al Doilea Război Mondial. Heinrich Himmler, capul Gestapo-ului se sinucide în timp ce era în custodie britanică.
30 mai: Începe procesul ziariștilor criminali de război vinovați de dezastrul țării. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr și Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.
30 mai: Guvernul iranian cere ca trupele sovietice și cele britanice să părăsească țara.

Iunie[modificare | modificare sursă]

Congresul Frontului Plugarilor, București, Stadionul A.N.E.F. De la dreapta: Romulus Zăroni, Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej (vorbind), Mihai Ralea, Miron Bele.

1 iunie: Autoritățile române înființează Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară, pentru a arăta bunăvoință în perspectiva Tratatului de Pace din 1947.
6 iunie: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei se întoarce în Norvegia.
18 iunie: Procesul celor șaisprezece.
24 iunie: Parada victoriei din Piața Roșie de la Moscova.
26 iunie: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite.

Iulie[modificare | modificare sursă]

16 iulie: "Trinity Test"

9 iulie: A fost citit, la Londra, în cadrul unei conferințe de presă, textul declarației ce punea bazele mișcării Pugwash (mișcare a oamenilor de știință pentru pace, dezarmare și securitate); inițiatorii mișcării au fost savanții Bertrand Russel și Albert Einstein, declarația fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri.
13 iulie: A fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice.
16 iulie: În deșertul Alamogordo, SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice, „Trinity Test", în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
17 iulie-2 august: Al Doilea Război Mondial. A avut loc Conferința de la Potsdam a șefilor de stat și guvern ai URSS, Marii Britanii și SUA, consacrată reglementării situației postbelice în Europa, reprezentați de Iosif Stalin, Winston Churchil (înlocuit ulterior de Clement R. Attlee) și Harry Truman.
21 iulie: Al Doilea Război Mondial.Președintele american Harry Truman a aprobat ordonanța prin care se permitea folosirea bombelor atomice.
26 iulie: Al Doilea Război Mondial.Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei.
30 iulie: Al Doilea Război Mondial.Submarinul japonez I-58 aflat sub comanda lui Mochitsura Hashimoto scufundă vasul american USS Indianapolis. Comandamentul Forțelor Navale nu a avut cunoștință de scufundarea navei până când n-au fost reperați supraviețuitori trei zile și jumătate mai târziu. Din cei 1.196 membri ai echipajului au supraviețuit 321.

August[modificare | modificare sursă]

9 august: Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice deasupra orașului Nagasaki

6 august: Al Doilea Război Mondial. Aviația americană lansează prima bomba atomică asupra localității japoneze Hiroshima, unde au decedat 70-80.000 de persoane.
6 august: Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946.
8 august: Al Doilea Război Mondial. URSS declară război Japoniei.
9 august: Al Doilea Război Mondial. Aviația americană lansează cea de-a doua bomba atomică din istoria umanității asupra localității japoneze, Nagasaki, unde au decedat 35-40.000 de persoane.
9 august: Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică începe ofensiva împotriva Japoniei în regiunea Manciuriei controlată de japonezi.
15 august: Împăratul Hirohito anunță la radio capitularea Japoniei.
17 august: Proclamarea independenței de stat a Indoneziei. Sărbătoare națională.
20 august: Încurajat de faptul că președintele american, Harry S. Truman, a refuzat recunoașterea guvernului, Regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi („greva regală" care va dura până la 6 ianuarie 1946).
23 august: Prima aniversare a loviturii de stat din august 1944, care va deveni sărbătoare națională timp de 45 de ani. Regele Mihai, aflat la Sinaia în „grevă regală", nu participă.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

2 septembrie: Semnarea capitulării Japoniei

2 septembrie: Al Doilea Război Mondial. Semnarea actului privind capitularea necondiționată a Japoniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945).
2 septembrie: Ho Chi Minh promulgă Declarația Vietnameză de Independență și unește nordul cu sudul.
8 septembrie: Trupele americane ocupă sudul Coreei, Uniunea Sovietică ocupă nordul.
11 septembrie: Hideki Tōjō, prim-ministru al Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se sinucide pentru a evita confruntarea cu un tribunal pentru crime de război.
20 septembrie: Mahatma Gandhi și Jawaharlal Nehru cer trupelor britanice să părăsească India.
22 septembrie: Un grup de intelectuali români printre care dr. C.I Parhon, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Zaharia Stancu semnează un document de solidarizare cu manifestațiile de sprijinire a guvernului dr. Petru Groza.
23 septembrie: Apare săptămânalul literar, artistic, social, Lumea (până în ianuarie 1946), condus de G. Călinescu.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

15 octombrie: Fostul premier francez, Pierre Laval, este executat pentru trădare.
17 octombrie: Colonelul Juan Peron, devine conducătorul Argentinei.
21 octombrie: Femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot.
24 octombrie: Este fondată Organizația Națiunilor Unite (ONU). 29 de națiuni fondatoare. Astăzi are 193 de state membre. În 20 aprilie 1946, Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor) este desființată.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

13 noiembrie: Charles de Gaulle este ales șef al guvernului povizoriu francez.
13 noiembrie: Războiul Rece: Statele Unite importă 88 de oameni de știință germani pentru a ajuta la producerea tehnologiei de rachete.
18 noiembrie: „Frontul patriotic" bulgar (comunist) obține 75% din voturi la alegerile generale.
20 noiembrie: Primul proces al criminalilor de război începe la Nürnberg, împotriva a 24 de criminali naziști din Al Doilea Război Mondial, la Palatul de Justiție din Nürnberg. În total au fost 216 procese, iar verdictul s-a dat la 1 octombrie 1946. 3 dintre inculpați au fost achitați.
29 noiembrie: Este declarată Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Această zi va fi celebrată ca zi națională până în 1990.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

4 decembrie: Cu 65 voturi pentru, Statele Unite aprobă aderarea Statelor Unite la ONU.
5 decembrie: Victorie a „Frontului patriotic" albanez (comunist) cu 93% din voturi.
27 decembrie: Pentru recunoașterea guvernului Petru Groza, britanicii și americanii cer inclusiv reprezentanți ai PNȚ și PNL.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

septembrie: Trupele române sunt primite triumfal în Capitală.
Fizicianul american Percy Lebaron Spencer inventează cuptorul cu microunde.
Liga Arabă (Liga Statelor Arabe). Organizație regională cu sediul la Cairo (Egipt). Membri: Arabia Saudită, Egipt, Irak, Liban, Siria, Transiordania (azi Iordania) și Yemen. Ulterior au intrat și alte state: Algeria, Bahrain, Comore, Djibouti, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Libia, Maroc, OEP, Mauritania, Oman, Somalia, Sudan și Tunisia.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

3 ianuarie: Petru Godja, politician român
4 ianuarie: Richard R. Schrock, chimist american
6 ianuarie: Roger Barton, politician britanic
6 ianuarie: Margrete Auken, politiciană daneză

Rod Stewart, cântăreț englez
Bob Marley, muzician jamaican
Eric Clapton, muzician și chitarist englez
Pete Townshend, muzician, compozitor, cântăreț, chitarist și autor britanic (The Who)
Priscilla Presley, actriță, scriitoare și femeie de afaceri americană, fosta soție lui Elvis Presley

7 ianuarie: Harald Alexandrescu, astronom român (d. 2005)
10 ianuarie: Rod Stewart (n. Roderick David Stewart), cântăreț englez
11 ianuarie: Tony Kaye, muzician britanic
13 ianuarie: Emil-Livius-Nicolae Putin, politician român
16 ianuarie: Keith Wayne, actor american (d. 1995)
22 ianuarie: Christoph Schönborn, cardinal austriac
22 ianuarie: Victor Soțchi-Voinicescu, actor din R. Moldova
25 ianuarie: Helmut Rellergerd, scriitor german
26 ianuarie: Evgheni Kirilov, politician bulgar
27 ianuarie: Clarissa Pinkola Estés, scriitoare americană
27 ianuarie: Luis de Grandes Pascual, politician spaniol
29 ianuarie: Jim Nicholson, politician britanic
29 ianuarie: Tom Selleck, actor american
1 februarie: Elena Roizen, cântăreață de muzică populară dobrogeană (d. 2007)
3 februarie: Napoleon Pop, politician român
4 februarie: Aureliu Manea, regizor de teatru român (d. 2014)
5 februarie: Charlotte Rampling, actriță britanică
6 februarie: Bob Marley (n. Robert Nesta), muzician jamaican (d. 1981)
7 februarie: Pete Postlethwaite, actor britanic (d. 2011)
9 februarie: Ōsumi Yoshinori, biolog japonez
19 februarie: Vasile Iorga, luptător român
20 februarie: Florica Bradu, cântăreață română
21 februarie: Lina Magaia, scriitoare mozambicană (d. 2011)
23 februarie: Ioan Turlacu, politician român
27 februarie: Lee Jong-wook, medic sud-coreean (d. 2006)
27 februarie: Daniel Olbrychski, actor polonez
27 februarie: Gérard Caudron, politician francez
1 martie: Ovidiu Ioanițoaia, jurnalist român
1 martie: Dirk Benedict, actor american
2 martie: Nicolae Mischie, om politic român (d. 2018)
2 martie: Alexandru Nicolae Mischie, politician român (d. 2018)
3 martie: George Miller, regizor de film, australian
7 martie: John Heard, actor american (d. 2017)
7 martie: Traian Tandin, ofițer criminalist și scriitor român de romane polițiste (d. 2020)
8 martie: Freddy Blak, politician danez
9 martie: Robin Trower, chitarist britanic
9 martie: Dennis Rader (aka BTK), criminal în serie, american
11 martie: Pirri, fotbalist spaniol
12 martie: Vadim Mișin, politician din R. Moldova (d. 2016)
13 martie: Valeriu Bobuțac, economist din R. Moldova
13 martie: Anatoli Fomenko, matematician rus
14 martie: Pakalitha Mosisili, politician lesothian
15 martie: Dani Yatom, politician israelian
16 martie: Gojko Šušak, politician croat (d. 1998)
22 martie: Vasile Oltean, filolog român
27 martie: Ion Pantilie, pictor român
28 martie: Rodrigo Duterte, om politic filipinez, președintele Filipinelor
30 martie: Eric Clapton (n. Eric Patrick Clapton), muzician, compozitor, cântăreț și chitarist englez
1 aprilie: Theodor Codreanu, critic literar român
10 aprilie: Geoffrey Van Orden, politician britanic
13 aprilie: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană
15 aprilie: Pinar Kür, scriitoare turcă
15 aprilie: Liam O'Flynn, muzician irlandez (d. 2018)
16 aprilie: Irina Sanda Cajal-Marin, critic de artă român
23 aprilie: Manuela Cernat, scenaristă și profesoară de teatru, română
24 aprilie: Doug Clifford, muzician american
25 aprilie: Miron Chichișan, politician român, primar al Zalăului (1992–1996), (d. 2016)
25 aprilie: Stu Cook, muzician american
26 aprilie: Winfried Glatzeder, actor german
27 aprilie: Smaranda Dobrescu, politiciană română
28 aprilie: Sorin Dimitriu, politician român
29 aprilie: Hugh Hopper, basist englez (Soft Machine), (d. 2009)
29 aprilie: Timothy Kirkhope, politician britanic
3 mai: Armonia Bordes, politiciană franceză
4 mai: Jim Higgins, politician irlandez
6 mai: Constantin Cojocaru, actor român
8 mai: Keith Jarrett, muzician american
9 mai: Marius Țeicu, compozitor român
13 mai: Ion Oblemenco, fotbalist român (d. 1996)
13 mai: Tammam Salam, politician libanez, prim-ministru și președinte interimar al Libanului
14 mai: Yochanan Vollach, fotbalist israelian
15 mai: Duarte Pio, Duce de Braganza
16 mai: Ferenc Asztalos, politician român
18 mai: Robert Todd Carroll, filosof american (d. 2016)
18 mai: Giovanni Filoramo, istoric italian
19 mai: Wera Sæther, poetă norvegiană
19 mai: Pete Townshend (n. Peter Dennis Blandford Townshend), muzician, compozitor, cântăreț, chitarist și autor britanic (The Who)
22 mai: Gheorghe Ana, politician român
22 mai: Piero Lardi Ferrari, inginer italian
24 mai: Priscilla Presley (n. Priscilla Ann Wagner), actriță, scriitoare și femeie de afaceri americană, fosta soție lui Elvis Presley
28 mai: John Fogerty, muzician american
28 mai: Marie-Paule Kestelijn-Sierens, politiciană belgiană
28 mai: Bernadette Bourzai, politiciană franceză
31 mai: Anne-Marie Schaffner, politiciană franceză
7 iunie: John Whittaker, politician britanic
17 iunie: Eddy Merckx, ciclist belgian

Aung San Suu Kyi, politiciană democrată din Birmania, laureată al Premiului Nobel
Tudor Gheorghe, cântăreț, compozitor și actor român
Neil Young, cântăreț și compozitor canadian
Anni-Frid Lyngstad, cântăreață suedeză de origine norvegiană (ABBA)
Lemmy Kilmister, muzician și basist englez (Motörhead)

19 iunie: Aung San Suu Kyi, politiciană democrată din Birmania, laureată al Premiului Nobel pentru pace (1991)
20 iunie: Emilio Menéndez, politician spaniol
20 iunie: Jean-Claude Izzo, scriitor francez (d. 2000)
25 iunie: Alexandru Marin, fizician român (d. 2005)
29 iunie: Aurel Dumitru, pictor român
30 iunie: Dorin Tudoran, poet și jurnalist român
30 iunie: Sean Scully, artist american
3 iulie: Saharon Shelah, matematician israelian
4 iulie: Andre Spitzer, scrimer israelian (d. 1972)
4 iulie: Eizo Yuguchi, fotbalist japonez (d. 2003)
6 iulie: Doru Davidovici, aviator și scriitor român (d. 1989)
7 iulie: Natsuki Ikezawa, scriitor japonez
7 iulie: Heidemarie Wenzel, actriță germană
11 iulie: Junji Kawano, fotbalist japonez
11 iulie: João de Deus Pinheiro, politician portughez
13 iulie: Alison Leslie Gold, scriitoare americană
16 iulie: Virgil Tănase, scriitor francez
17 iulie: Alexandru II, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei (n. Aleksandar Karađorđević)
19 iulie: Anna Enquist, scriitoare olandeză
22 iulie: Daniel Turcea, poet român (d. 1979)
24 iulie: Constantin Mihail, antrenor român (atletism), (d. 2016)
25 iulie: Joseph Delaney, scriitor britanic
26 iulie: Helen Mirren, actriță britanică
27 iulie: Bárbara Dührkop Dührkop, politiciană spaniolă
29 iulie: Mircea Lucescu, jucător de fotbal și antrenor român
30 iulie: Jean-Claude Martinez, politician francez
30 iulie: Patrick Modiano, scriitor francez
31 iulie: Germano Almeida, scriitor capverdian
1 august: Tudor Gheorghe, cântăreț, compozitor și actor român
1 august: Douglas Dean Osheroff, fizician american
2 august: John Bowis, politician britanic
3 august: Vladimir Socor, jurnalist american
7 august: Reinhard Rack, politician austriac
7 august: Zephania Kameeta, politician namibian
9 august: Peder Wachtmeister, politician suedez
9 august: Avraham Poraz, politician și avocat israelian, deputat în Knesset, ministru de interne
11 august: Alain Girel, sculptor francez (d. 2001)
11 august: Charles Aberg, artist american (d. 1982)
14 august: Ioan Chezan, muzician și dirijor român
14 august: Constantin Conțac, politician român
14 august: Steve Martin, actor american
15 august: Alain Juppé, politician francez
19 august: Arthur Wellesley, Marquess of Douro, politician britanic
20 august: Cristian Gațu, handbalist român
29 august: Mariana Stoica, politiciană română
31 august: Itzhak Perlman, violonist și dirijor israelian și american
31 august: Leonid Popov, cosmonaut rus
1 septembrie: Mustafa Balel, scriitor turc
4 septembrie: Doina Furcoi, handbalistă română
6 septembrie: Charles Towneley Strachey, 4th Baron O'Hagan, politician britanic
9 septembrie: Doug Ingle, cântăreț american
11 septembrie: Franz Beckenbauer (Franz Anton Beckenbauer), fotbalist german
12 septembrie: Richard Thaler, economist american
13 septembrie: Victor Vaida, deputat român (n. 1945)
15 septembrie: Hans-Gert Pöttering, politician german
15 septembrie: Ron Shelton, regizor de film, american
16 septembrie: Gheorghe Schwartz, scriitor român
17 septembrie: Beryl Korot, artistă americană
18 septembrie: Katya Paskaleva, actriță bulgară de teatru și film (d. 2002)
19 septembrie: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania (d. 2008)
19 septembrie: Bernard Poignant, politician francez
20 septembrie: Michel Dary, politician francez
21 septembrie: G.C. Cameron, muzician american
22 septembrie: Ursula Stenzel, politiciană austriacă
22 septembrie: Bashir Khanbhai, politician britanic (d. 2020)
24 septembrie: David Drake, scriitor american
27 septembrie: Vasile Tărâțeanu, poet român
5 octombrie: Alexandru Călinescu, istoric literar, critic literar și publicist român
6 octombrie: Emeric Dembroschi, fotbalist și antrenor român
13 octombrie: Ion Vela, politician român
15 octombrie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare
19 octombrie: Gloria Jones, cântăreață americană
25 octombrie: Ștefania Grimalschi, pictoriță română
3 noiembrie: Gerd Müller, fotbalist german
6 noiembrie: Alexandru Nilca, scrimer român
9 noiembrie: George Iacobescu, inginer român
10 noiembrie: George Țărnea, poet român (d. 2003)
12 noiembrie: Neil Young (n. Neil Percival Young), cântăreț și compozitor canadian
12 noiembrie: Michael Bishop, scriitor american
12 noiembrie: George Eaton, pilot canadian de Formula 1
14 noiembrie: Jeremy Siegel, economist american
14 noiembrie: Brett Lunger, pilot american de Formula 1
15 noiembrie: Anni-Frid Lyngstad, cântăreață suedeză de origine norvegiană (ABBA)
18 noiembrie: Petru Dugulescu, politician român (d. 2008)
19 noiembrie: Dumitru Dumitriu, fotbalist român
19 noiembrie: Frans Sammut, scriitor maltez (d. 2011)
20 noiembrie: Rachid Mimouni, scriitor algerian (d. 1995)
24 noiembrie: Nuruddin Farah, scriitor somalez
26 noiembrie: Michael Omartian, muzician american
26 noiembrie: Daniel Davis, actor american
29 noiembrie: Franco Trevisi, actor italian
30 noiembrie: Roger Glover, basist, producător, muzician și compozitor britanic (Deep Purple)
30 noiembrie: Radu Lupu, pianist român
1 decembrie: Mircea Cosma, politician român
1 decembrie: Ghiță Licu, handbalist român (d. 2014)
2 decembrie: Lualhati Bautista, scenaristă filipineză
3 decembrie: Alexei Barbăneagră, politician din R. Moldova
5 decembrie: Magdalena Brătescu, scriitoare română
6 decembrie: Yorgo Voyagis, actor grec
8 decembrie: Gheorghiță Lupău, politician român
8 decembrie: Maryla Rodowicz, cântăreață poloneză
8 decembrie: John Banville, scriitor irlandez
13 decembrie: Bogdan Pietriș, pictor român (d. 2006)
14 decembrie: Mike Nattrass, politician britanic
18 decembrie: Alexandru Dincă, handbalist român (d. 2012)
19 decembrie: Nicolae Dudău, politician din R. Moldova
23 decembrie: Raymond E. Feist, romancier american
24 decembrie: Lemmy Kilmister, muzician și basist britanic (Motörhead), (d. 2015)
24 decembrie: Noel Davern, politician irlandez (d. 2013)
27 decembrie: Iuliu Păcurariu, politician român
28 decembrie: George Zebrowski, scriitor austriac

Decese[modificare | modificare sursă]

Ion Pillat, poet și publicist român
Benito Mussolini, conducătorul fascist al Italiei
Adolf Hitler, politician german, Cancelar și conducător (führer) al Germaniei
Joseph Goebbels, politician german, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist
Heinrich Himmler, comandantul SS-ului german

7 ianuarie: József Bíró, 37 ani, istoric de artă maghiar din Transilvania (n. 1907)
13 ianuarie: Zavaidoc (n. Marin Gheorghe Teodorescu), 48 ani, cântăreț român (n. 1896)
13 ianuarie: Dezső Szabó, 65 ani, scriitor maghiar (n. 1879)
17 ianuarie: István Réti, 72 ani, artist maghiar (n. 1872)
27 ianuarie: Antal Szerb, 43 ani, scriitor maghiar (n. 1901)
31 ianuarie: Johan Huizinga, 72 ani, istoric din Țările de Jos (n. 1872)
1 februarie: Ion Șiugariu (n. Ion Soreanu), 30 ani, poet român (n. 1914)
1 februarie: Prințul Kiril al Bulgariei, 49 ani, politician bulgar (n. 1895)
2 februarie: Alfred Delp, preot catolic german (n. 1907)
8 februarie: Italo Santelli, profesor de scrimă italian (n. 1866)
13 februarie: Charles Frederick Burgess, chimist american (n. 1873)
13 februarie: Henrietta Szold, scriitoare americană (n. 1860)
23 februarie: Aleksei Nikolaevici Tolstoi, scriitor rus (n. 1883)
26 februarie: Sándor Szurmay, politician austriac (n. 1860)
2 martie: Mór Petri, 81 ani, scriitor maghiar născut în România (n. 1863)
8 martie: Elena Chiriță, 27 ani, femeie-soldat română, participantă în cel de-al doilea război mondial (n. 1917)
22 martie: Heinrich Maier, preot catolic austriac (n. 1908)
27 martie: Halit Ziya Ușaklıgil, scriitor turc (n. 1865)
31 martie: Hans Fischer, chimist german (n. 1881)
2 aprilie: Vilmos Apor, preot catolic maghiar (n. 1892)
5 aprilie: Karl-Otto Koch, ofițer SS german (n. 1897)
9 aprilie: Dietrich Bonhoeffer, 39 ani, pastor lutheran, opozant al regimului național-socialist (n. 1906)
9 aprilie: Wilhelm Canaris, 58 ani, șeful serviciului de spionaj militar german (Abwehr), (n. 1887)
12 aprilie: Franklin Delano Roosevelt, 63 ani, politician american, al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (1933-1945), (n. 1882)
13 aprilie: Ernst Cassirer, 70 ani, filosof german (n. 1874)
17 aprilie: Ion Pillat, 54 ani, poet și publicist român (n. 1891)
17 aprilie: Mircea Streinul, scriitor și poet român născut în Austro-Ungaria (n. 1910)
18 aprilie: Wilhelm de Wied, 69 ani, principele Albaniei (n. 1876)
21 aprilie: Karl Gerland, politician german (n. 1905)
22 aprilie: Käthe Kollwitz, artistă germană (n. 1867)
28 aprilie: Benito Mussolini (n. Benito Amilcare Andrea Mussolini), 61 ani, conducătorul fascist al Italiei (1934-1945), (n. 1883)
30 aprilie: Adolf Hitler, 56 ani, politician german, cancelar (din 1933) și conducător (führer) al Germaniei (1934-1945), (n. 1889)
30 aprilie: Eva Braun, 33 ani, soția lui Adolf Hitler (n. 1912)
1 mai: Joseph Goebbels, 47 ani, politician german și Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist (n. 1897)
1 mai: Magda Goebbels, 43 ani, soția lui Joseph Goebbels (n. 1901)
2 mai: Hermann Hillger, politician german (n. 1865)
2 mai: Prințul Waldemar al Prusiei, jurist german (n. 1889)
9 mai: Fritz Bracht, politician german (n. 1899)
14 mai: András Arató, jurnalist român (n. 1913)
14 mai: Gheorghe Popa-Lisseanu, istoric și filolog român (n. 1866)
23 mai: Heinrich Himmler, 44 ani, comandantul SS-ului german (n. 1900)

Mihail Sebastian, romancier și dramaturg român de etnie evreiască
Paul Valéry, poet francez
Pietro Mascagni, compozitor italian
Constantin Tănase, actor român de scenă și vodevil
Theodore Dreiser, scriitor naturalist american

29 mai: Mihail Sebastian (n. Iosif Hechter), 37 ani, romancier și dramaturg român de etnie evreiască (n. 1907)
31 mai: Odilo Globocnik, politician austriac (n. 1904)
5 iunie: Ilie Bărbulescu, 71 ani, filolog român (n. 1873)
7 iunie: Nishida Kitaro, filosof japonez (n. 1870)
8 iunie: Robert Desnos, scriitor francez (n. 1900)
14 iunie: Grigori Adamov, 59 ani, scritor rus (n. 1886)
2 iulie: Nil Glagolev, matematician rus (n. 1888)
9 iulie: Maria Pawlikowska-Jasnorzewska, poetă poloneză (n. 1891)
12 iulie: Lipót Ács (n. Lipót Auerbach), 76 ani, scriitor, designer, pedagog maghiar (n. 1868)
12 iulie: Wolfram von Richthofen (Wolfram Freiherr von Richthofen), 49 ani ofițer german în timpul regimului nazist (n. 1895)
20 iulie: Paul Valéry, 73 ani, poet francez (n. 1871)
25 iulie: Enea Hodoș, filolog român (n. 1858)
28 iulie: Leon Ghelerter, medic român (n. 1873)
1 august: Gyula Csortos, actor maghiar (n. 1883)
2 august: Pietro Mascagni, 81 ani, compozitor italian (n. 1863)
4 august: Gerhard Gentzen, matematician german (n. 1909)
9 august: Jan Szembek, diplomat polonez (n. 1881)
10 august: Robert H. Goddard, fizician american (n. 1882)
26 august: Franz Werfel, scriitor ceh (n. 1890)
29 august: Constantin Tănase, 65 ani, actor român de scenă și vodevil (n. 1880)
9 septembrie: Zinaida Nikolaevna Gippius, 75 ani, poetă simbolistă rusă (n. 1869)
24 septembrie: Hans Geiger, fizician german (n. 1882)
26 septembrie: Béla Bartók, compozitor și pianist maghiar (n. 1881)
29 septembrie: Norbert von Hannenheim, compozitor german (n. 1898)
11 octombrie: Scarlat Demetrescu, profesor de științe naturale și geografie (n. 1872)
13 octombrie: Lucien Simon, pictor francez (n. 1861)
23 octombrie: Constantin I. Brătescu, scriitor român (n. 1882)
26 octombrie: Alexei Krîlov, matematician rus (n. 1863)
7 noiembrie: Mircea Djuvara, 59 ani, filosof român (n. 1886)
15 noiembrie: Ion Diaconescu, 29 ani, pictor și gravor român (n. 1915)
16 noiembrie: Jenő Janovics, regizor maghiar (n. 1872)
20 noiembrie: Francis William Aston, chimist britanic (n. 1877)
21 noiembrie: Ellen Glasgow, 72 ani, scriitoare americană (n. 1873)
30 noiembrie: Ioan Missir, 55 ani, politician român născut în SUA, primar al mun. Botoșani (n. 1890)
4 decembrie: Thomas Hunt Morgan, 79 ani, biolog și genetician american (n. 1866)
13 decembrie: Fritz Klein, 57 ani, medic german în timpul regimului nazist, născut în România (n. 1888)
19 decembrie: John Amery, 32 ani, nazist britanic (n. 1912)
28 decembrie: Theodore Dreiser (n. Theodore Herman Albert Dreiser), 74 ani, scriitor naturalist american (n. 1871)

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

Fizică: Wolfgang Pauli (Elveția)
Chimie: Artturi Ilmari Virtanen (Finlanda)
Medicină: Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (Regatul Unit)
Literatură: Gabriela Mistral (Chile)
Pace: Cordell Hull (SUA)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Listă de conducători de stat din 1945

Note[modificare | modificare sursă]

^ Cifrele „oficiale", dar ele nu sunt în chip necesar și demne de încredere. Vezi, de pildă, U.N. Economic Bulletin of Europe, noiembrie 1961.
^ Ghița Ionescu - Comunismului în România, Ed. Litera, 1994

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de 1945 la Wikimedia Commons

[1] Cifrele „oficiale", dar ele nu sunt în chip necesar și demne de încredere. Vezi, de pildă, U.N. Economic Bulletin of Europe, noiembrie 1961.

[2] Ghița Ionescu - Comunismului în România, Ed. Litera, 1994

[1]

[2]