Edictul de la Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Franz Davidis în fața Dietei de la Turda, pictură de Aladár Körösfői-Kriesch (1898), Muzeul de Istorie din Turda

Edictul de la Turda este un decret emis în 1568 de Dieta Transilvaniei, întrunită la Turda, decret prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei. Edictul de la Turda a fost promulgat de Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei. Este primul edict de acest fel din istoria Europei moderne. Documentul original este păstrat la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Edictul a fost emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase izbucnite între catolici și protestanți în Europa Occidentală, în urma declanșării procesului de reformă protestantă a călugărului Martin Luther din 1517.

Conform edictului, nici o persoană nu putea să fie dezavantajată din cauza confesiunii sale și nimănui nu i se putea impune o credință sau alta, deoarece credința provine de la Dumnezeu.

Edictul din Turda nu precizează în particular nici o confesiune religioasă, ceea ce a condus la conflicte între diferitele confesiuni protestante. De aceea, în 1571, principele Ștefan Bathory a emis, în completare, Edictul de la Târgu Mureș, în care a precizat că religiile recepte sunt cea romano-catolică, calvinistă, luterană și, în plus, cea unitariană, interzicând orice inovații religioase.

Libertatea religioasă a rămas, oricum, piatra de încercare pentru mulți principi ai Transilvaniei: Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen și cei care care au urmat. Respectarea acesteia a fost o condiție pusă de nobilimea transilvăneană, după supunerea Principatului Transilvaniei sub Imperiul Austriac, prin Diploma Leopoldină din 1691.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]