Sándor Petőfi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sándor Petőfi
Barabás Petőfi.jpg
Date personale
Nume la naștereAlexander Petrovič Modificați la Wikidata
Născut[1][4][5][6] Modificați la Wikidata
Kiskőrös, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (26 de ani)[1][4][5][6] Modificați la Wikidata
Albești, Principatul Transilvaniei, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiucis în luptă Modificați la Wikidata
Părinți Mária Hrúzová[*][[Mária Hrúzová (Mother of Sándor Petőfi (1791-1849))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și surori Petőfi István[*][[Petőfi István (poet)|​]]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJúlia Szendrey () Modificați la Wikidata
Copii Petőfi Zoltán[*][[Petőfi Zoltán (Hungarian poet, actor)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
traducător
actor
scriitor Modificați la Wikidata
PseudonimRónai Sándor, Andor deák  Modificați la Wikidata
Partid politic Ellenzéki Párt[*][[Ellenzéki Párt (19th century Hungarian political party)|​]]  Modificați la Wikidata
Limbilimba engleză
limba franceză
limba germană
limba maghiară[2][3]  Modificați la Wikidata
Studii Budapest-Fasori Evangélikus Gimnázium[*][[Budapest-Fasori Evangélikus Gimnázium (high school in Budapest District VII in Hungary)|​]] ()
Piarista Gimnázium[*][[Piarista Gimnázium |​]] ()
Pápai Református Kollégium[*][[Pápai Református Kollégium |​]] ()
Activitatea literară
Mișcare/curent literarRomantism
Subiectelibertatea, iubirea
Specie literarăpoezie, nuvelă
Opere semnificative Q466479[*]
Az alföld[*][[Az alföld |​]]
János vitéz[*][[János vitéz |​]]
Q784950[*]
Nemzeti dal[*][[Nemzeti dal |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Petőfi Sándor aláírása.png

Sándor Petőfi (n. ,[1][4][5][6] Kiskőrös, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac – d. ,[1][4][5][6] Albești, Principatul Transilvaniei, Imperiul Austriac) a fost un poet romantic maghiar de origine slovacă, erou al Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania.

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie modestă: tatăl său, Stevan Petrović (n. 15 august 1791 - d. 21 martie 1849), era un meșter măcelar evanghelist de origine slovacă din comitatul Nitra, iar mama sa, Maria Hrúz (n. 26 august 1791 - d. 17 mai 1849), era de origine burgheză slovacă din Kecskemét.

Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu avea să îl considere orașul său natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli. În total Petőfi a învățat la nouă școli, având vârsta de abia 5 ani când a început școala. Când poetul a împlinit vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petőfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron.

Poetul[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Sándor Petőfi la Oradea

După multe călătorii aventuroase, a ajuns să fie studentul colegiului din orașul transdanubian Pápa, unde l-a întâlnit cu scriitorul Mór Jókai, care avea să îi devină prieten. După un an, în 1842, i-a fost publicată în ziarul Athenaeum o poezie pe care a semnat-o Petrovics Sándor. În același an, la 3 noiembrie, a publicat prima poezie semnată Petőfi.

La început, el era mult mai interesat de actorie și în vara anului 1841 și-a început scurta carieră în acest domeniu. A făcut parte din trupa lui Károly Sepsy, cu doar 6 actori. Fiind o trupă foarte săracă, a renunțat la actorie la sfârșitul acestui an și a hotărât să își continue studiile la colegiul din Pápa. În 1844 a mers pe jos de la Debrețin până la Pesta ca să găsească un editor pentru poeziile lui. În poeziile lui, foarte apreciate, folosea elemente populare, tradiționale, deseori cu rime folosite și în cântecele populare. În 1845 a scris cea mai lungă lucrare, poemul narativ „János vitéz”.

În 1846 a întreprins o călătorie la Carei, unde l-a cunoscut pe contele opoziționist Sándor Teleki și pe viitoarea lui soție, Júlia Szendrey. În 1847, la Baia Mare, a coborât într-o mină, ocazie cu care a scris poezia „În mină”. Soții Petőfi au locuit în Coltău între 8 septembrie 1847 și 20 octombrie 1847. În timpul acesta, Sándor Petőfi a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Crezul său poetic și politic este destăinuit în anul 1847: „Dacă poporul va fi stăpân în poezie, nu va fi departe să stăpânească și în politică, iată ce ne învață acest secol, iată țelul pe care trebuie să-l urmărim... Sus poporul, în iad aristocrația!”

Revoluționarul[modificare | modificare sursă]

Orlai Petrics Soma: portretul lui Sándor Petőfi (anii 1840)

În 1848 a participat activ la revoluție. La 16 septembrie a scris proclamația de egalitate și s-a înrolat în armată. Superiorii lui nu au fost mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea ineficientă a armatei. Soția sa Júlia a dat naștere fiului lor, Zoltán, la 15 decembrie. Petőfi a fost nevoit să ceară o permisie, iar adversarii săi din armată l-au acuzat de lașitate.

Din cauza acestor atacuri împotriva sa, într-o scrisoare plină de demnitate, a cerut să fie primit în armata lui Bem, în Ardeal. La 19 ianuarie 1849 a plecat prin Mediaș la Slimnic, unde a fost primit cu deosebită căldură de generalul Bem și a participat prima oară la luptă. A fost distins cu „Medalia pentru merite în război”.

La 30 iulie 1849, în încercuirea făcută de trupele țariste în bătălia de la Albești, poetul Sándor Petőfi a fost dat dispărut. Unii susțin că și-a aflat moartea în timpul retragerii, alții că ar fi fost dus prizonier de război în Rusia țaristă.

HUP 50 1932 obverse.jpg

Principalele opere literare[modificare | modificare sursă]

  • Viorele (1843)
  • Scrisori de drum (1844)
  • János vitéz (János cel viteaz) (1845)
  • La sfârșit de septembrie (1847)
  • În numele poporului (1847)
  • Libertate, dragoste... (1847)
  • Apostolul (1848)
  • Cântec național (1848)
  • S-a trezit marea (1848)
  • Cum să te numesc? (1848)
  • Europa e liniștită, iarăși e liniștită... (1849)
Bustul lui Sándor Petőfi din Sovata
  • Tisa
  • Regilor
  • Politicienilor maghiari
  • Pentru János Arany
  • Lui Laci Arany
  • Câmpia
  • Dietei naționale
  • Un gând mă frământă pe mine...
  • Plan nereușit
  • Toamna a venit, iar a venit...
  • Domnul Pál Pató
  • Destin, deschide-mi spațiul...

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Sándor Petőfi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Petőfi, Alexander (BLKÖ)[*][[Petőfi, Alexander (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 22, p. 84))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b c d Sándor Petőfi, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Sándor Petőfi, International Music Score Library Project, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Sándor Petőfi

Vezi și[modificare | modificare sursă]