Bricolaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bricolajul reprezintă o reparație provizorie sau un retuș. Termenul se folosește pentru a desemna construirea, modificarea sau repararea unui lucru fără ajutor din partea vreunui expert sau a vreunui profesionist. Termenul a devenit un concept social, prin intermediul căruia oamenii își împărtășesc unul altua, pe internet sau pe față, idei, design-uri, tehnici, metode și proiecte terminate.

Prima referire la bricolaj apare într-o istorie a artei care se referă la lucrurile realizate manual la sfârșitul secolului al XIX-lea.[1] Subculturile moderne au preluat apoi acest sistem ca pe o revoltă împotriva globalizării și industrializării.[1] Comportamentul bricolerilor mai poate fi generat și de multe alte cauze, considerate anterior ca motive de la iarmaroc (beneficii economice, lipsa disponibilității de produse, a calității lor, nevoia de înfrumusețare), precum și identitatea de eficientizare (meșteșug, împuternicire, căutarea vreunei comunități, unicitate). [2]

Exprimarea „Do it yourself” a fost folosită pentru prima oară în 1950 și promova exact conceptul cunoscut astăzi, posibilitatea ca oamenii să apeleze la prefabricate, pe care apoi să le folosească în locuință în diverse scopuri, în locul obiectelor și articolelor furnizate deja finalizate.[1]

Bricolajul se poate referi la:

  • cărți, reviste intelectuale și de benzi desenate publicate pe cont propriu;
  • cântăreți solo sau trupe de muzicieni care își publică albumele de cântece, din buzunarele lor sau din donații;
  • schimbul de casete audio;
  • bunuri făcute acasă, pe principiul "reciclează, reutilizează și micșorează", pentru acele bunuri învechite găsite de oameni la ei în locuințe și deja utilizate care mai pot servi la altceva, dar și reciclarea de materiale simple (ca hârtia);
  • meșteșuguri precum: tricotatul, croșetatul, coasere, bijuterii făcute manual, prelucrarea de ceramică;
  • elaborarea de cărți de vizită pentru afaceri, de invitații și altele asemănătoare;
  • crearea de marfă muzicală avangardistă prin reutilizarea de materiale de la magazinele de vechituri ori de materiale abandonate, de obicei prin intermediul serigrafiei;
  • dezvoltarea de jocuri video independente, dar și modificarea de jocuri video;
  • concursuri contemporare de patinaj pe role;
  • parcuri pentru skateboard-uri construite de împătimiții de skateboard, fără a chema, pe bază de contract, profesioniști;
  • construirea de circuite electronice muzicale, cum ar fi consola "Atari Punk", și crearea de mașinării zgomotoase prin manipularea circuitelor provenite din jocuri pentru copii vechi;
  • modificarea de bunuri obișnuite, pentru a se permite utilizarea extinsă sau cea neintenționată, în mod obișnuit cunoscută prin procedee ca "life-hacking" (termen preluat de pe internet);
  • delectarea în electronică sau producerea de novice a echipamentelor de radio;
  • știința bricolajului: utilizarea de hardware cu sursă deschisă pentru a face echipamente științifice, cu scopul de a dirija științele participative sau cele tradiționale ieftine și simple (inginerie electronică, cea biologică).

Bricolajul în România[modificare | modificare sursă]

În anul 2011, în România existau aproximativ 100 de magazine de bricolaj[3], iar în anul 2014, numărul acestora ajunsese la aproximativ 120.[4]

Piața de bricolaj în România, pe ani:

  • 2005: 700 milioane euro [5]
  • 2007: 1,5 miliarde euro [5]
  • 2008: 2,8 miliarde euro [6]
  • 2009: 2,1 miliarde euro [6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Bricolajul, un concept mondial, 25 septembrie 2009, Misiuneacasa.ro, accesat la 24 iulie 2014
  2. ^ Wolf & McQuitty (). Understanding the Do-It-Yourself consumer: DIY motivation and outcomes. Academy of Marketing Science Review. 
  3. ^ O piață saturată în bricolaj? Nu chiar, 24 noiembrie 2011, Cristi Moga, Ziarul financiar, accesat la 24 iulie 2014
  4. ^ Cum schimbă mișcările din ultimele 15 luni piața de bricolaj. Rețele din Germania, Franța și Austria care aveau 64 de magazine s-au retras din România, Ziarul financiar, accesat la 24 iulie 2014
  5. ^ a b Bricolajul incepe oficial ofensiva, 1 aprilie 2008, Business Magazin, accesat la 24 iulie 2014
  6. ^ a b Dedeman a angajat 200 de oameni pentru un magazin in Craiova, 23 martie 2010, Mihaela Popescu, Ziarul financiar, accesat la 24 iulie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]