Palatul Princiar din Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Palatul princiar din Turda (Muzeul de Istorie)

Palatul Princiar din Turda, azi Muzeul de Istorie
Clădire
LocTurda
OrașTurda[1]  Modificați la WikidataTurda  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia
AdresăStrada Hașdeu Nr. 2
Coordonate46°34′19″N 23°47′04″E / 46.571946°N 23.784564°E ({{PAGENAME}})
Începutăsfârșit secol XV
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Palatul Princiar din Turda (resedință princiară, azi Muzeul de Istorie) este cel mai valoros obiect de cultură și arhitectură medievală al Turzii (str. B.P.Hașdeu nr.2), construit în locul bastionului de nord-vest demolat al fortăreței medievale.

Este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod LMI CJ-II-m-A-07794).

Generalități[modificare | modificare sursă]

Este cunoscut și sub numele de Cămara de Sare (probabil destinația originară a clădirii), Curia Casei Fiscului, Casa Fiscală, Casa Princiară, Casa Principilor, Palatul Voievodal, Conacul Princiar și Casa Bathory. El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Palatul păstrează unele fragmente din clădirea inițială de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Clădirea s-a bucurat de considerație de-a lungul timpului, numărându-se între reședințele preferate ale principilor Transilvaniei. Până în jurul anului 1588 s-au efectuat lucrări importante de reconstrucție, structura actuală a clădirii datând din acele vremi. Ea a mai suferit o refacere generală în anul 1818, reparații mai efectuându-se în anii 1886-1887 și 1911, de când datează forma pe care o are și azi. Arhitectura clădirii este în esență gotică, peste care se suprapun elemente ale stilului Renaissance (balconul etc).

Monumentul este o clădire cu parter și etaj, de formă aproximativ pătrată, având în partea de nord o anexă fără etaj. Fațada principală are un portal de intrare in arc frânt și trei ferestre de formă dreptunghiulară. Deasupra intrării se afla un balcon sprijinit pe console, în retrageri treptate. La dreapta și stânga acestuia se găsesc cele 3 ferestre dreptunghiulare cu sprâncene de cornișe și frize de denticule in partea superioară. Celelalte fațade sunt lipsite de elemente decorative, doar ferestrele dispun de anumite accente. Subsolul clădirii este acoperit cu bolți semicilindrice din cărămidă, pe când parterul poartă un tavan de lemn sprijinit pe grinzi puternice. Ușile de la încăperile parterului au cadre dreptunghiulare, cu excepția uneia încheiată sus cu un arc frânt.

Clădirea a găzduit câteva din Dietele Transilvaniei, ultima datând din anul 1799, servind totodată ca loc de cazare a celor ce participau la Diete.

Aladár Körösföi-Kriesch (1863-1920) a pictat în anul 1898 marele tablou (3 x 4 m) cu Francisc David (magh. Dávid Ferenc), expus în trecut pe peretele holului Muzeului de Istorie[2]. Tabloul înfățișează Dieta Transilvaniei în ședința din ianuarie 1568, din Biserica Romano-Catolică din Turda (pe-atunci biserică unitariană). La acea sesiune, întemeietorul Bisericii Unitariene, David Francisc, a prezentat și a obținut recunoașterea religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura a fost depozitată timp de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul de cultură clujean Gáspár Heltai și preotul calvin Méliusz Juhász Péter (1532-1572), cu care David Francisc a întreținut o lungă controversă teologică. Gáspár Heltai (adept al noii religii unitariene) apare în spate, șezând și răsfoind Biblia. În dreapta jos este reprezentat și nobilul cărășan Gáspár Bekes (1520-1579), un alt adept unitarian.

Între anii 1929-1951 clădirea a găzduit temporar "Casa de Cultură" a orașului.

Muzeul de istorie[modificare | modificare sursă]

În 1943[3] în această clădire a fost înființat Muzeul de Istorie, inaugurat în 1951 la inițiativa lui Augustin Rațiu, cu ajutorul istoricului Ioan I. Russu și al prof. Ion Țigărea.

Muzeul de Istorie cuprinde o colecție bogată de obiecte, în special din perioada romană. Materialele prezentate sunt numismatice, epigrafice și arheologice, ele constituind și obiectul de studiu al unor cercetători precum Hadrian Daicoviciu, Ioan I. Russu, Nicolae Vlassa ș.a.

Spre a evita degradarea în continuare și distrugerea prin vandalism a celor mai importante vestigii antice romane din lapidariul învecinat (în deosebi sarcofagele), în anul 2013 s-a luat hotărârea ca acestea să fie mutate definitiv în curtea Muzeului de Istorie. Aici au fost restaurate de specialiști, corespunzător normelor muzeale.[4]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Palatul Princiar din Turda la Wikimedia Commons

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

  • Palatul Princiar din Turda (vechi desen)
    Palatul Princiar din Turda (vechi desen)
  • Tabloul din 1898 a lui Aladár Körösföi-Kriesch cu Francisc David
  • Balconul renascentist (imagine din 1993)
    Balconul renascentist (imagine din 1993)
  • Muzeul de Istorie Palatul voievodal Str. B.P.Hașdeu, nr.2 History Museum 2 B.P.Hasdeu Street
    Muzeul de Istorie
    Palatul voievodal
    Str. B.P.Hașdeu, nr.2
    History Museum
    2 B.P.Hasdeu Street
  • Faţada principală cu balconul renascentist (imagine din 2009)
    Faţada principală cu balconul renascentist (imagine din 2009)
  • Palatul Princiar (imagine din 2010)
    Palatul Princiar
    (imagine din 2010)
  • Piese romane din curtea muzeului
    Piese romane din curtea muzeului
  • Muzeul de Istorie Palatul voievodal Str. B.P.Hașdeu, nr.2 History Museum 2 B.P.Hasdeu Street
    Muzeul de Istorie
    Palatul voievodal
    Str. B.P.Hașdeu, nr.2
    History Museum
    2 B.P.Hasdeu Street
  • Muzeul de Istorie Palatul voievodal Str. B.P.Hașdeu, nr.2 History Museum 2 B.P.Hasdeu Street
    Muzeul de Istorie
    Palatul voievodal
    Str. B.P.Hașdeu, nr.2
    History Museum
    2 B.P.Hasdeu Street

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Orașul Turda a comandat pictorului, care se afla atunci în satul Stremț, un tablou cu scena de la Dieta din anul 1568 de la Turda, cu Francisc David. Pictorul a finisat tabloul în anul 1895. De la Stremț tabloul a fost dus la început la o expoziție din Budapesta și abia apoi a ajuns la Turda
  3. ^ Violeta Nicula
  4. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Traducerea în limba română a cărții lui Orbán Balázs, făcută de învățătorul turdean Teodor Oțel în perioada interbelică (2 volume manuscrise), se găsește la Muzeul de Istorie Turda și la Biblioteca Municipală Turda.


v • d • m
Palate și castele din România
Țara Românească Castelul Peleș
Moldova
Transilvania
și Banat
Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza
v • d • m
Obiective turistice în Turda
Stema orașului Turda
v • d • m
Obiective turistice în județul Cluj
Localități
Orașe
Stațiuni
Stema judeţului Cluj
Obiective naturale
Construcții
Vestigii istorice
Lăcașe de cult
Muzee
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palatul_Princiar_din_Turda&oldid=16117591