Metroul din Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Metroul din Cluj
Informații generale
TipMetrou
LocalizareGilău, Florești, Cluj-Napoca (România)
Stații terminusGilău (etapa a 2-a)
Florești (etapa 1)
Cluj-Napoca
Stații15[1]
Trasee1
Operațiuni
ProprietarMunicipiul Cluj
Parametri tehnici
Lungimea liniei~ 16 km[1]
Ecartament?
Metroul din Cluj
Metroul din Cluj
Gilău Centru
Gilău Est
↑ Extindere în etapa a 2-a
↓ Etapa 1
Luna
Florești Vest
Florești Centru
Florești Est
Spitalul de urgențe
Vivo
(acces la VIVO!)
Parcul Colina
(acces în Mănăștur)
Calvaria
(acces în Mănăștur)
Sala Polivalentă
Piața Lucian Blaga
Piața Avram Iancu
Piața Mărăști
Între Lacuri
Pod IRA

Metroul din Cluj este o rețea de metrou propusă a fi realizată în orașul Cluj-Napoca din România.

Context[modificare | modificare sursă]

Discuții despre soluții de descongestionare a traficului din ce în ce mai intens din oraș au fost inițiate încă de la începutul anilor 2010, diverse personalități publice sau instituții propunând extinderea liniilor de tramvai, construirea unui tren suspendat sau a unei linii de monorail de-a lungul râului Someșul Mic.[2][3] Ideea de monorail în Cluj este mai veche, un proiect în acest sens fiind întocmit încă din anii 1980.[4] În 2013, primăria municipiului a introdus în bugetul pentru acel an fonduri pentru un studiu de fezabilitate pentru monorail, însă acestea nu au fost cheltuite.[4]

În septembrie 2015, primarul Clujului, Emil Boc, a respins ideea construirii unei rețele de metrou, din cauza costurilor „exorbitante”, estimate de el la 5 miliarde de euro, și a numărului relativ redus de locuitori ai municipiului.[5][6] În anii următori discuțiile au continuat însă, iar în septembrie 2017 primarul Boc a relansat ideea metroului, declarând că, în 10–15 ani, Clujul ar putea avea un metrou pe ruta FloreștiApahida.[7] Boc considera la acea vreme că populația din Cluj și împrejurimi este în creștere, iar acest lucru ar justifica proiectul construirii unei linii de metrou: „când ai trecut de 500 000 spre un milion sunt orașe care își asigură mobilitatea urbană prin metrou”.[7]

Planificare și licitație[modificare | modificare sursă]

O stație este propusă la centrul comercial VIVO!

Primii pași concreți s-au făcut în 2018, când Consiliul Local Cluj a aprobat proiectul de buget pe acel an în care, la poziția 27 din capitolul „Transporturi”, se alocau fonduri pentru „studiul de prefezabilitate, consultanță și diverse studii pentru construire metrou”.[8] În luna aprilie 2018, primarul Emil Boc a anunțat că mai multe firme din Japonia ar fi interesate de proiectarea și construirea unei linii de metrou în Cluj.[9] Presa a speculat că era vorba de gigantul japonez din domeniul feroviar East Japan Railway Company.[10]

O licitație internațională a fost organizată în iunie 2019, având ca obiect: „Tren Metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții, conform cerințelor caietului de sarcini și a documentației de atribuire”.[11] În privința metroului, anunțul de participare solicita furnizarea de către firma câștigătoare a următoarelor produse:[11]

  1. predare studiu de prefezabilitate – la finele lunii a 5-a;
  2. predare Plan Urbanistic Zonal – la finele lunii a 16-a;
  3. predare studiu de fezabilitate – la finele lunii 26.

Cinci firme sau consorții de firme din Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie și România au depus oferte pentru realizarea documentațiilor solicitate prin licitație:[12][13]

  • SWS Engineering Spa (Italia) - SYSTRA (Franța) - Metrans Engineering SRL (România),
  • Asocierea Explan SRL (România) - Dr. Sauer & Partners (Marea Britanie),
  • Asocierea Metroul SA (România) - PADECO Co., LTD (Japonia),
  • Asocierea Eurocerad Internațional SRL (România) - 3TI Progetti (Italia) - Ingegneria Integrata S.p.A (Italia);
  • Egis Rail SA;

Consorțiul SWS Engineering Spa - SYSTRA - Metrans a fost declarat câștigător în octombrie 2019[14], dar Metroul SA a depus o contestație,[15] iar aceasta a fost admisă de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC),[16][17] care a decis, pe 8 noiembrie 2019, să „oblige autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii să excludă din procedura de atribuire oferta asocierii SWS Engineering SPA - Systra - Metrans Engineering SRL”[16]. În urma deciziei CNSC, asocierea Metroul SA - PADECO Co., LTD a devenit practic câștigătoarea licitației,[18] dar primăria Cluj și asocierea SWS Engineering - SYSTRA - Metrans au atacat decizia CNSC la Curtea de Apel Cluj,[19] care le-a dat câștig de cauză pe 3 martie 2020[20].

Pe 4 martie 2020, primarul Emil Boc a confirmat că, urmare a deciziei instanței, asocierea SWS Engineering - SYSTRA - Metrans rămâne câștigătorul definitiv al licitației.[1] Pe 23 aprilie, primarul a semnat contractul care prevede realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate pentru acest proiect, valoarea fiind de 35,9 de milioane de lei.[21]

Pe 12 mai 2020, primarul Emil Boc a anunțat că se lucrează la studiul de fezabilitate pentru construcția metroului și a trenului metropolitan și că lucrările de execuție ar putea dura zece ani.[22][23]

Detalii și etape constructive[modificare | modificare sursă]

Numărul propus de stații al viitoarei rețele de metrou a variat de-a lungul timpului în funcție de etapa de planificare, fiind anunțat a fi cuprins între 12[10] și 16[24]. În final, numărul a fost stabilit la 15 stații.[1] Lungimea totală a viitoarei rețele este estimată la 16 km, distanța medie dintre stații fiind deci de 1035 m.[1]

Etapele de implementare ale rețelei de metrou au fost decise a se realiza după cum urmează:

  • în prima etapă: centrul zonei de sud a comunei Florești, viitorul spital regional de urgență, centrul comercial VIVO!, cartierul Mănăștur, centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului (zona Aurel Vlaicu /Pod IRA);
  • în a doua etapă: centrul zonei de sud a comunei Florești și comuna Gilău.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Emil Boc (). „Cluj-Napoca: Proiectul cu privire la Metrou și la Trenul Metropolitan merge mai departe”. Postare pe Facebook. Accesat în . 
  2. ^ Luminița Silea (). „Ce va salva traficul din oraș peste 30 de ani. Tramvai, tren suspendat sau metrou?”. Actual de Cluj. Accesat în . 
  3. ^ „Marius Nicoara propune un tren suspendat intre Gilau - Cluj-Napoca - Apahida”. Știri de Cluj. . Accesat în . 
  4. ^ a b „Cluj. Emil Boc despre metrou și tren suspendat (monorail, un proiect vechi de 40 de ani)”. Cluj Capitala. . Accesat în . 
  5. ^ „Emil Boc: Metroul nu este sustenabil”. Ziar de Cluj, interviu cu Emil Boc postat pe YouTube. . Accesat în . 
  6. ^ „Emil Boc a spus de ce nu se poate face METROU la Cluj. Ar costa ENORM un metrou din Florești la Aeroport”. Știri de Cluj. . Accesat în . Soluția metroului nu se poate implementa la Cluj, pentru că avem un oraș cu jumătate de milion de oameni și cu un cost de 5 miliarde de euro pentru metrou. Ar fi o soluție care nu se poate susține financiar. Ar fi frumos să ai de la Polus la Aeroport o linie de metrou. Din nefericire costurile exorbitante, de 5 miliarde de euro, nu ne permit nici să visăm. 
  7. ^ a b „Emil Boc face metrou la Cluj în următorii 15 ani. "Nu sunt gogoși". monitorulcj.ro. . Accesat în . 
  8. ^ „Lista Obiectivelor de Investiții pentru Anul 2018” (PDF). Direcția Tehnică a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. . p. 13. Accesat în . 27. SPF, cons., Div studii Construire metrou 
  9. ^ C. Ivanov (). „Cluj: Primarul Emil Boc anunță interesul unor firme japoneze pentru construirea metroului”. Hotnews. Accesat în . 
  10. ^ a b „Planul metroului la Cluj-Napoca: Traseu și harta stațiilor - EXCLUSIV”. Știri de Cluj. . Accesat în . 
  11. ^ a b „Romania-Cluj-Napoca: Engineering design services for the construction of civil engineering works 2019/S 119-292428”. TED Tenders Electronic Daily. . Accesat în . 
  12. ^ „5 oferte depuse pentru realizarea Studiilor de pre-fezabilitate și fezabilitate pentru Metrou și Tren Metropolitan”. Primăria Municipiului Cluj-Napoca. . Accesat în . 
  13. ^ „Cinci oferte pentru SF construcție metrou în Cluj-Napoca”. Arena Construcțiilor. . Accesat în . 
  14. ^ „O asociere de firme din România, Italia și Franța a câștigat contractul în valoare de 30 de milioane de lei pentru studiile de fezabilitate”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  15. ^ „Licitația pentru proiectantul liniei de metrou din Cluj Napoca a fost contestată de Metroul SA”. Club Feroviar. . Accesat în . 
  16. ^ a b „Decizie 2301”. CNSC. . Accesat în . 
  17. ^ Elena Icleanu (). „CNSC a anulat rezultatul licitației de atribuire a studiilor pentru metroul din Cluj”. Agenda Construcțiilor. Accesat în . 
  18. ^ „Metroul SA câștigă licitația pentru S.F. metrou Cluj – Napoca”. Club Feroviar. . Accesat în . 
  19. ^ „Dosar 958/33/2019”. Curtea de Apel Cluj. . Accesat în . 
  20. ^ „Dosar 949/33/2019”. Curtea de Apel Cluj. . Accesat în . 
  21. ^ „Metroul de la Cluj intră în linie dreaptă. Emil Boc a semnat un contract de 35,9 milioane de lei”, Digi 24, , accesat în  
  22. ^ Alina-Elena Vasiliu (), „Care este al doilea oraș din România care va avea metrou. Totul este stabilit, a fost anunțată și data finalizării construcției”, Business Magazin, accesat în  
  23. ^ „Primarul Emil Boc anunță stadiul metroului din Cluj: Vom lansa licitația de execuție și construcție. Peste 10 ani sigur vom avea metrou în Cluj.”, Ziarul financiar, accesat în  
  24. ^ „Metroul de la Cluj va avea 16 stații”. Știri de Cluj. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]