Războiul cel Lung
| Războiul cel Lung Războiul de cincisprezece ani | |
| Parte a Războaielor Hasburgico-Otomane | |
|---|---|
 Bătălia de la Mezokeresztes, 1596 | |
| Informații generale | |
| Perioadă | 1591 / 1593 – 1606 |
| Loc | Balcani, Ungaria și Țara Românească |
| Rezultat | Pacea de la Zsitvatorok |
| Beligeranți | |
 Imperiul Habsburgic  Sfântul Imperiu Roman  Regatul Habsburg al Ungariei[1] Regatul Croației[1] Regatul Boemiei  Principatul Transilvaniei Țara Românească  Principatul Moldovei  Cazaci zaporojeni Spania  Haiduci sârbi Statele Papale  Republica Veneția  Saxonia Toscana  Persia Knights of St. Stephen Bulgari rebeli.svg){kind=small} Ducatul de Ferrara.svg){kind=small} Ducatul de Mantua Ducatul de Savoia
|
 Imperiul Otoman.svg){kind=icon} Hanatul Crimeii  Hanatul Nogai
|
| Conducători | |
| Rudolf al II-lea István Bocskai György Thurzó Hermann Christof von Russwurm |
Murad al III-lea Mehmed al III-lea Ahmed I Sinan Pașa Damat Ibrahim Pașa Lala Mehmed Pașa |
| Efective | |
| 95.000[2][3] | 160-180.000[2][3] |
| Pierderi | |
| Necunoscute, mari. | Necunoscute, mari. |
Modifică date / text  |
|
Războiul cel Lung (de asemenea numit Războiul de treisprezece ani sau de cincisprezece ani) a avut loc în perioada 1591 sau 1593 - 1606 și a fost un conflict de frontieră între monarhia habsburgică și Imperiul Otoman care a avut loc în Balcani, Ungaria și Țara Românească.
Principalii participanți la acest război au fost monarhia habsburgică, Principatul Transilvaniei, Țara Românească și Principatul Moldovei care se opuneau Imperiului Otoman. Ducatul de Ferrara, Marele Ducat de Toscana, Ducatul de Mantua și Statul Papal au fost, de asemenea, implicate în război într-o măsură mai mică.
Războiul s-a terminat cu Pacea de la Zsitvatorok (din Slovacia) la 11 noiembrie 1606. Părțile semnatare s-au înțeles să fie 20 de ani de pace între ele. Tratatul a fost semnat de sultanul Ahmed I și Matia arhiduce al Austriei, în ciuda opoziției puternice din partea împăratului Rudolf al II-lea, fratele lui Matthias.
Lista bătăliilor[modificare | modificare sursă]
- Bătălia de la Sisak
- Asediul de la Veszprém
- Asediul de la Tata (1593)
- Bătălia de la Székesfehérvár (1593)
- Bătălia de la Romhány (1593)
- Asediul de la Győr (1594)
- Bătălia de la Călugăreni
- Bătălia de la Giurgiu
- Asediul de la Esztergom (1596)
- Asediul de la Eger (1596)
- Bătălia de la Keresztes
- Asediul de la Tata (1597)
- Asediul de la Győr (1598)
- Asediul Budei (1599)
- Bătălia de la Șelimbăr
- Asediul de la Kanizsa (1600)
- Bătălia de la Mirăslău
- Bătălia de la Guruslău
- Asediul de la Székesfehérvár (1602)
- Bătălia de la Brașov
- Asediul Budei (1603)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Csorba, Csaba (). Magyarország Képes Története. Budapest: Hungarian Book-Club. ISBN 963-548-961-7. 62.-64. p.
- ^ a b Ervin Liptai: Magyarország hadtörténete I. 1984. ISBN ISBN 963-326-337-9
- ^ a b Zsigmond Pach: Magyarország története 1526-1686, 1985. ISBN 963-05-0929-6
