Comuna Vad, Cluj
| Vad | |
| — comună — | |
Primăria comunei Vad | |
| Localizarea Vadului pe harta României | |
| Coordonate: 47°13′10″N 23°44′43″E / 47.21944°N 23.74528°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 59942 |
| Atestare | 1467 |
| Reședință | Vad |
| Sate componente | Vad, Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Cetan, Curtuiușu Dejului, Valea Groșilor |
| Guvernare | |
| - Primar | David Prunean[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 77,22 km² |
| Altitudine | 220 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.311 locuitori |
| - Densitate | 27,82 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407575 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [3] |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
(Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
| Modifică date / text | |
Vad (în maghiară Révkolostor) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Cetan, Curtuiușu Dejului, Vad (reședința) și Valea Groșilor.[4]
Date geologice
[modificare | modificare sursă]Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Vad
Români (95,93%)
Alte etnii (0,39%)
Necunoscută (3,68%)
Componența confesională a comunei Vad
Ortodocși (80,27%)
Penticostali (12,16%)
Greco-catolici (2,55%)
Alte religii (1,04%)
Necunoscută (3,98%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vad se ridică la 2.311 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.008 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%), iar pentru 3,68% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,27%), cu minorități de penticostali (12,16%) și greco-catolici (2,55%), iar pentru 3,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Vad este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, David Prunean[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||
Evoluție istorică
[modificare | modificare sursă]De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.058 | 2.902 | 52 | 50 | 54 | |||
| 1880 | 3.102 | 2.952 | 47 | 36 | 67 | |||
| 1890 | 3.476 | 3.322 | 46 | 36 | 72 | |||
| 1900 | 3.800 | 3.667 | 106 | 25 | 2 | |||
| 1910 | 4.155 | 3.961 | 145 | 13 | 36 | |||
| 1920 | 4.037 | 3.930 | 2 | 105 | ||||
| 1930 | 4.566 | 4.372 | 13 | 111 | 70 | |||
| 1941 | 5.172 | 4.967 | 44 | 1 | 82 | 78 | ||
| 1956 | 5.389 | 5.365 | 12 | 12 | 0 | |||
| 1966 | 4.698 | 4.695 | 2 | 1 | ||||
| 1977 | 3.743 | 3.690 | 3 | 50 | 0 | |||
| 1992 | 2.286 | 2.249 | 2 | 34 | 1 | |||
| 2002 | 2.143 | 2.092 | 8 | 43 | 0 | |||
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad, atribuită, potrivit tradiției a fi ctitorie a lui Ștefan cel Mare, stăpânitor al cetății Ciceului și al satelor dimprejur. Zidită din piatră brută, ea prezintă un plan arhitectonic triconc, de tip romanic timpuriu, în schimb boltirile, parțial distruse, sunt de tip gotic, pe nervuri. Pe lângă biserică, a existat și o mănăstire, în care a ființat, din 1523, ca reședință a unui episcop ortodox al locului. Până în 1948 a servit ca biserică comuniității greco-catolice a satului. Azi, biserica, aparținând cultului ortodox, este monument istoric, restaurat în anii 1973-1975 și, mai recent, în anii 2001-2003.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Augustin Pădurean, Teodor Petrican, Comuna Vad. Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-686-556-8
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Vad la Wikimedia Commons
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „Structura etno-demografică a României”. Arhivat din original la . Accesat în .
Imagini
[modificare | modificare sursă]- Biserica parohială ortodoxă
- Monumentul Eroilor
- Biserica parohială ortodoxă
- Bustul lui Ștefan cel Mare
- Bogata de Jos
- Bogata de Sus
- Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bogata de Sus
- Calna
- Monumentul Eroilor
- Biserica de zid „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1930-1933)
- Biserica de lemn din Calna
- Portalul intrării
- Calna
- Cetan
- Monumentul Eroilor
- Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinții Împărați Constantin și Elena (1909-1910)
- Valea Groșilor
- Biserica ortodoxă din Valea Groșilor (1976)

