Uniunea Democrată Maghiară din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
Logo-ul
Președinte Hunor Kelemen
Fondat 25 decembrie 1989
Membri {{{membri}}}
Sediu Str. Avram Iancu, 8
București
Ideologie politică Drepturile minorității maghiare;
fracțiuni minore prezente: liberalism, conservatorism, social-democrație
Poziție politică Centru
Afiliație internațională nu are
Afiliație europeană PPE (asociat)
Grup europarlamentar PPE-DE
Culori Verde, alb și roșu
Site web www.udmr.ro
Vezi și Politica României

Partide politice
Alegeri

Uniunea Democrată Maghiară din România (în maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség) este o organizație politică din România, fondată pentru a reprezenta interese ale comunității maghiare. În 2007 uniunea a devenit membră a Partidului Popular European, deci se consideră un partid de centru-dreapta. .

Ponderea maghiarilor în comunele și orașele din România, conform recensământului din 2002

Statut[modificare | modificare sursă]

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizație cu o platformă culturală dar care face și politică, nefiind înregistrată în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) care desfășoară activitate politică urmărind interese ale maghiarilor care participă la alegerile locale și generale în virtutea articolului 62 (2) al Constituției României și în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 al legii 68/1992, care asimilieaza organizațiile minorităților naționale partidelor politice din punctul de vedere al procesului electoral. UDMR are reprezentare parlamentară din 1990, iar europarlamentară din 2007 până în prezent.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La 25 decembrie 1989, după căderea regimului comunist condus de Ceaușescu, a fost înființată Uniunea Democrată Maghiară din România pentru a reprezenta interesele comunității maghiare. Primul președinte a fost scriitorul Géza Domokos. Între 1993-2011 președinte al UDMR a fost Béla Markó, de profesie tot scriitor.

În 19 martie 1990, în contextul conflictului interetnic de la Târgu Mureș, sediul UDMR a fost deteriorat prin intermediul unor săteni veniți la Târgu Mureș în mod organizat. Autoritățile au intervenit târziu, deși sediul poliției se afla la câteva sute de metri de sediul UDMR. Între cei grav răniți s-a aflat scriitorul András Sütő, unul din liderii comunității maghiare. Evenimentele tragice din martie 1990 au dus la tensionarea relațiilor interetnice din Transilvania.

În anii 1996-2000 UDMR a făcut parte din guvernul CDR, apoi, între 2000-2004, a susținut guvernarea PSD+PUR fără să fie prezent în coaliție. Între 2004-2008 a fost la guvernare, inițial împreună cu Alianța D.A., apoi, după trecerea PD-L în opoziție, a rămas în coaliție cu PNL.

În urma alegerilor legislative din 2008 a trecut în opoziție alături de PNL. După demiterea Guvernului Boc (1) (PDL-PSD) în octombrie 2009, UDMR a intrat la guvernare alături de PDL și UNPR, formând Guvernul Boc (2), în funcție din 23 decembrie 2009. Uniunea a primit câteva ministere: al culturii, sănătății și mediului. La congresul UDMR desfășurat în 26-27 februarie 2011 la Oradea au participat atât primul ministru Emil Boc (PDL), partener de coaliție al UDMR, cât și liderii celor două formațiuni din opoziție, Crin Antonescu (PNL) și Victor Ponta (PSD), semn al normalizării relațiilor dintre români și minoritatea comunitară maghiară. În urma demiterii prin moțiune de cenzură al guvernului Ungureanu, coaliția dintre PDL și UDMR s-a desființat iar UDMR a trebuit să treacă în opoziție.

Doctrina[modificare | modificare sursă]

UDMR se consideră reprezentanta comunității maghiare, întrucât este cea mai mare forță politică a ungurilor din România. Uniunea se declară și reprezentantă a intereselor secuimii. Uniunea Democrată Magiară din România crede și actvează descentralizarea României, care este un stat național unitar. UDMR susține necesitatea autonomiilor teritoriale în regiuni aparte ale țării, așa cum declara și fostul președinte al organizației, Marko Bela,[1] însă legile din Constituția României (art.30, al. 7) prevăd că este interzisă de lege incitarea la separatism teritorial; președintele României Traian Băsescu s-a declarat de mai multe ori favorabil autonomiei culturale, dar a avertizat că nu pot fi acceptate prevederile care exced Constituția.[2] UDMR este singurul partid politic reprezentat în Parlamentul României, care apără interesele comunității maghiare.

UDMR susține utilizarea limbii materne în viața politică, dezvoltarea unui sistem de școli în limba maghiară și autonomia locală pe baze etnice. În principalele puncte ale programului uniunii se mai arată necesitatea integrării României în structurile europene și consolidarea economiei de piață. Autonomia culturală este puternic susținută de către liderii partidului, la fel ca autonomia Ținutului Secuiesc.

Pentru a-și realiza scopurile, Uniunea a candidat la Parlamentul European. UDMR este membru-asociat al Partidului Popular European (EEP) și al grupului acestei organizații (EPPG) în Parlamentul European.

Structura[modificare | modificare sursă]

Béla Markó la evenimentul dedicat împlinirii 20 de ani de fondarea Uniunii la Opera Maghiară din Cluj în 2010
Conferința de presă al conducerii Uniunii după alegerile europarlamentare din 2007 în Casa Bernády din Târgu Mureș

Uniunea funcționează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive și de control. Organul decizional suprem al UDMR este congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanților Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii.

Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanților adoptă decizii privind funcționarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul de reprezentare, de coordonare și de consiliere al membrilor asociați, care adoptă decizii în cadrul atribuțiilor proprii, înfăptuindu-se astfel pluralismul de valori și de interese al sferei civile maghiare din România. Consiliul Operativ al Uniunii (C.O.U.) are caracter permanent, este compus din 11 membri și se reunește ori de câte ori se impune în perioada dintre două ședințe a C.R.U. Deciziile acestui organ sunt supuse ulterior aprobării C.R.U.

Reprezentarea supremă și coordonarea politică a U.D.M.R. sunt asigurate de președintele Uniunii. Prezidiul Executiv este organul executiv care aplică deciziile congresului și ale Consiliului Reprezentanților, având totodată competența de a lua decizii în conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este președintele executiv, care reprezintă UDMR conform atribuțiilor prevăzute în statut.

Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepreședinții executivi, care răspund de diferite domenii de activitate (organizațiile teritoriale, activitatea guvernamentală, administrația publică locală, cultura și culte, învățământul, problemele sociale și de tineret, economia și integrarea europeană).

Platforme unionale[modificare | modificare sursă]

  • Cercul Liberal (orientare social-liberală),
  • Cercul Național Liberal (orientare național-liberală),
  • Forumul Noii Stângi Democratice,
  • Inițiativa Maghiară din Transilvania,
  • Mișcarea Democrat-Creștină Maghiară din România,
  • Mișcarea Femei pentru Femei,
  • Platforma Edificării Naționale,
  • Platforma Întreprinzătorilor Maghiari din România (orientare neo-liberală),
  • Platforma Social Democrată,
  • Uniunea Micilor Gospodari și Întreprinzători Maghiari din România.

Alegeri[modificare | modificare sursă]

Alegeri Camera Deputaților Senat Poziție
Numărul voturilor Numărul voturilor Numărul mandatelor Proporția mandatelor Numărul voturilor Numărul voturilor Numărul mandatelor Proporția mandatelor
1990 991 601 7,23% 29 7,32% 1 004 353 7,2% 12 10,08% opoziție
1992 811 290 7,46% 27 8,23% 831 469 7,58% 12 8,39% opoziție
1996 812 628 6,64% 25 7,29% 837 760 6,82% 11 7,69% guvern
2000 736 863 6,8% 27 7,83% 751 310 6,9% 12 8,57% opoziție
(partenerul guvernului)
2004 638 125 6,2% 22 6,62% 637 109 6,2% 10 7,3% guvern
2008 425 008 6,17% 22 6,59% 440 449 6,39% 9 6,56% opoziție [3]
guvern [4]

Alegeri parlametare[modificare | modificare sursă]

Alegerile parlamentare din 2004[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 2004 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleși 189 primari, 111 consilieri județeni și 2.488 consilieri locali. În prezent cinci consilii județene (Bihor, Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare) sunt prezidate de reprezentanții UDMR, iar candidații ei au fost aleși primari în mai multe localități cu populație majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ș.a.m.d.

Alegerile parlamentare din 2008[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 2008 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleși 184 primari, 89 consilieri județeni, 2.195 consilieri locali și 4 președinți de consilii județene. Patru consilii județene (Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare) au fost prezidate de UDMR, iar candidații ei aleși primari în mai multe localități cu populație majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ș.a.m.d.

La alegerile legislative din 2008 s-a clasat pe locul 4, cu 30 de parlamentari aleși.

Alegerile parlamentare din 2012[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 2012 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleși 203 primari, 88 consilieri județeni, 2.261 consilieri locali și 2 președinți de consilii județene. În două consilii județene (Covasna și Harghita) sunt prezidate UDMR, iar candidații ei aleși primari într-o localitate cu populație majoritară românească, Marghita.

Alegeri europarlamentare[modificare | modificare sursă]

"Forumul Ardelean" din 2007

Alegerile europarlamentare din 2007[modificare | modificare sursă]

În 2007, înainte de alegerile pentru Parlamentul European a UDMR-ul a sesizat mai multe nereguli observate la campania electorală. La o conferință de presă s-a declarat că au fost deteriorate mai multe panouri de publicitate în Județul Bistrița-Năsăud, iar la Târgu Mureș compania de reclame care a montat panourile după câteva săptămâni le-a demontat fără nicio explicație. Uniunea și-a exprimat prezumția că acțiunea a fost desfășurată din inițiativa primarului municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea. [5]

La alegerile petru Parlamenul European din 2007, UDMR a obținut 282.929 de voturi, care au reprezentat 5,52% din totalul voturilor exprimate. Scorul obținut a fost suficient pentru două mandate obținute de Csaba Sógor și Iuliu Winkler (Gyula Winkler), după ce György Frunda, care fusese pe primul loc a listei UDMR, a renunțat la mandat. Înainte de 2007, UDMR a avut la Bruxelles trei observatori. În Parlamentul European, din delegația României aleasă până la 2009, alături de europarlamentarii UDMR, au făcut parte alți doi politiceni maghiari: László Tőkés (independent) și Magor Csibi (membru PNL).

Eurodeputații UDMR-ului Iuliu Winkler și Csaba Sógor și-au moderat atitudinea față de deputatul independent László Tőkés. Când Tőkés a propus să participe la grupul Partidului Popular European numai eurodeputați ai Partidului Democrat Liberal, Winkler și Sógor nu și-au dat votul.

Alegerile europarlamentare din 2009[modificare | modificare sursă]

Înainte de alegerile europarlamentare din 2009, președintele UDMR, Béla Markó, și președintele Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, au declarat în presa maghiară din România că nu au nimic împotriva unei alianțe privind viitorul. După mai multe ședințe comune, politicenii celor două formațiuni au declarat că vor avea a colaborare comună. Pe lista UDMR-ului, numită Lista Solidarității, primul loc a fost ocupat de președintele CNMT, László Tőkés, urmat de cei doi europarlamentari UDMR Iuliu Winkler și Csaba Sógor. Locul al patrulea a fost rezervat pentru CNMT, în persoana lui Zsolt Szilágyi.

Formațiunea politică a obținut 8,92% din voturile exprimate, mai exact 431.739 voturi, ocupând poziția a patra ca popularitate, după Partidul Național Liberal. CNMT-ul a avut ca scop să obțină cu Lista Solidarității patru locuri la Bruxelles, pe acest rezultat bazându-și apoi campania, sub sloganul Să fie patru!. Deși au obținut un scor mai bun decât la alegerile europarlamentare din 2007, nu au reușit să aibă patru europarlamentari, întrucât, în 2009, România a avut cu trei locuri mai puțin în Parlamentul European în comparație cu 2007.

Cei trei eurodeputați ai Uniunii până în 2014 au fost: László Tőkés, Iuliu Winkler și Csaba Sógor.

Partidele politice din Ungaria au salutat rezultatul obținut de UDMR din România și MKP din Slovacia. Partidul FIDESZ a vorbit despre un succes imens al maghiarilor din Europa, pentru că au reușit să trimită 27 de europarlamentari maghiari în Bruxelles, având în vedere că Ungaria are numai 22 de locuri în Parlamentul European. [6]

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Uniunea Democrată Maghiară din România este, ca organizație politică, membră a Uniunii Democrate Europene (EDU), a Uniunii Federale a Comunităților Etnice Europene (FUEV), a Organizației Națiunilor și Popoarelor Nereprezentate (UNPO) și are statutul de membru asociat al Partidului Popular European (EPP).

Guvernare 2004-2008[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Adrian Popescu, „Țelul UDMR e autonomia teritorială, care ni se cuvine”, în: Gândul, 25 septembrie 2006
  2. ^ Traian Băsescu despre autonomia culturală
  3. ^ până la 23 decembrie 2009
  4. ^ din 23 decembrie 2009
  5. ^ UDMR.ro: Panouri deteriorate
  6. ^ Fidesz.hu: Succes imens a maghiarilor!

Legături externe[modificare | modificare sursă]