Sari la conținut

Anii 2010

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anii 2010

Momente marcante din anii 2010
Mileniu Mileniul al II-lea - Mileniul al III-lea - Mileniul al IV-lea
Secole Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea - Secolul al XXII-lea
Decenii Anii 1990 - Anii 2000 - Anii 2010 - Anii 2020 - Anii 2030
Ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Anii 2010 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 2010 și s-a încheiat la 31 decembrie 2019. În limbă engleză, un nume pentru deceniu nu a fost acceptat universal în același mod ca și în deceniile anilor '80, anii '90 etc. Sugestiile comune pentru referire la acest deceniu sunt "Tens", "Teens" sau "anii '10".

  • China a devenit o superputere în plină ascensiune la începutul anilor 2010. China a depășit SUA ca lider al comerțului mondial. Companiile chineze s-au lărgit, armata s-a extins pe plan militar, China având cea mai mare armată de pe planetă alcătuită din 2 milioane de soldați activi, și pe plan științific, agenția spațială chineză a trimis cu succes o sondă pe Lună, iar pe plan cultural, cinematografia chineză reprezentată de Oriental Movie Metropolis a început să aibă impact global. Începând cu anul 2018, China va avea cea mai mare economie, cu un PIB estimat pe cap de locuitor egal cu SUA până la sfârșitul anilor 2050.  
  • În septembrie 2015, Războiul Civil sirian a condus la criza europeană a refugiaților. În Statele Unite, migrația internă a ajuns la cel mai scăzut nivel de la 1948.  
  • Polarizarea politică a crescut, pe măsură ce conservatorii și liberalii sociali s-au ciocnit pentru rolul guvernului și al altor probleme sociale, economice și de protectia mediului în Occident. În Statele Unite, sondajele au arătat un electorat divizat în ceea ce privește reforma sistemului de sănătate, imigrația, drepturile armelor, impozitarea, crearea de locuri de muncă și reducerea datoriilor. În Europa, s-au dezvoltat mișcări care protestează impotriva refugiaților din țările islamice, cum ar fi Liga Romană de Apărare și Pegida. De asemenea, au existat tendințe crescânde de egalitarism, inclusiv între sexe , iar unii cercetători afirmă că un al patrulea val de feminism a început în jurul anului 2012, urmata de fenomenul #METOO în 2017 când multe actrițe de la Hollywood au raportat ca au fost harțuite sexual în trecut.
  • Populismul în politică a cunoscut o utilizare pe scară largă pe parcursul întregului deceniu, cu mulți politicieni și diverse mișcări politice care exprimă sentimente populiste și folosesc retorica populistă. Exemple notabile ale mișcărilor populiste a fost mișcarea Tea Party, Occupy Wall Street, Brexit, Black Lives Matter, precum și mișcările de extrema dreaptă. Exemple de politicieni populiști sunt la fel de numeroase ca Donald Trump, Barack Obama, Hugo Chávez, Beppe Grillo, Nigel Farage, Marine Le Pen și alții descriși ca populiști.

Arme de distrugere în masă

[modificare | modificare sursă]

Personalitățile deceniului

[modificare | modificare sursă]

Galeria cuprinde cei mai puternici lideri și cele mai mediatizate personalități cu poziții de conducere în deceniul 2010-2019.

Anii 2010 au fost marcați de redresarea globală în urma crizei financiare din 2008, de creșterea influenței economiilor emergente, de avansul tehnologic rapid și de apariția unor noi tensiuni economice și comerciale. În această perioadă, politicile monetare relaxate au dominat peisajul economic mondial, marile corporații din sectorul tehnologic au devenit puteri financiare, iar globalizarea a fost pusă sub semnul întrebării printr-o serie de mișcări protecționiste și tensiuni comerciale.[1]

După recesiunea severă provocată de criza financiară din 2008-2009, economia globală a început să își revină treptat. Băncile centrale din întreaga lume, în special Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, au menținut dobânzile la minime istorice și au implementat politici de relaxare cantitativă pentru a stimula creșterea economică. În Statele Unite, economia a înregistrat o expansiune susținută, cu o rată a șomajului în scădere constantă, atingând în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimele cinci decenii. În Uniunea Europeană, redresarea a fost mai lentă, afectată de criza datoriilor suverane care a lovit mai multe țări din zona euro, în special Grecia, Spania, Italia și Portugalia. În urma unui program de austeritate sever și a unui pachet de salvare internațional, Grecia a evitat colapsul financiar, dar efectele sociale și economice ale crizei s-au resimțit puternic pe tot parcursul deceniului.[2]

China și-a consolidat poziția de a doua cea mai mare economie a lumii, depășind Japonia în 2010 și continuând o creștere rapidă, bazată pe exporturi, infrastructură și expansiune tehnologică. Totuși, creșterea economică a Chinei a încetinit treptat în a doua jumătate a deceniului, pe fondul eforturilor de reducere a datoriilor și al războiului comercial cu Statele Unite. India a devenit una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume, depășind China în anumite perioade, susținută de reforme economice, investiții străine și o populație în creștere.[3]

În a doua jumătate a deceniului, economia globală a fost marcată de o creștere a protecționismului, în special prin politicile administrației Donald Trump. Războiul comercial dintre SUA și China, început în 2018 prin impunerea unor tarife vamale reciproce, a afectat comerțul mondial și a generat incertitudine economică. Brexit-ul, procesul prin care Regatul Unit a decis să părăsească Uniunea Europeană în urma referendumului din 2016, a contribuit la instabilitatea economică europeană, cu negocieri îndelungate și implicații economice semnificative asupra piețelor financiare și a comerțului internațional.[4]

Tehnologia și digitalizarea au transformat profund economia globală. Giganții tehnologici precum Apple, Amazon, Google, Facebook și Microsoft au devenit cele mai valoroase companii din lume, dominând sectoare-cheie precum comerțul electronic, publicitatea digitală, inteligența artificială și serviciile cloud. În 2017, Amazon a achiziționat Whole Foods, semnalând intrarea sa agresivă pe piața retailului tradițional, iar Tesla a revoluționat industria auto prin dezvoltarea mașinilor electrice și a tehnologiilor autonome. Bitcoin și alte criptomonede au cunoscut o ascensiune spectaculoasă, cu un vârf de preț în 2017, când Bitcoin a depășit valoarea de 19.000 de dolari, înainte de a suferi o corecție drastică.[5][6]

Economia globală a fost, de asemenea, influențată de schimbările climatice și de tranziția către surse de energie regenerabilă. Acordul de la Paris, semnat în 2015[7], a reprezentat un moment esențial în eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice, determinând guvernele și marile corporații să investească în tehnologii verzi și să reducă emisiile de carbon. Industria auto a început tranziția către vehicule electrice, iar sursele de energie regenerabilă, precum energia solară și eoliană, au devenit din ce în ce mai competitive din punct de vedere economic.[8]

Uraganul Irene a afectat coasta de est a Statelor Unite, provocând inundații și pagube materiale semnificative. Costurile totale ale pagubelor au fost estimate la 15 miliarde de dolari.[18]

  • 8 noiembrie 2013: Taifunul Haiyan în Filipine Cunoscut local ca Yolanda, taifunul Haiyan a fost unul dintre cele mai puternice cicloane tropicale înregistrate vreodată, cu viteze ale vântului de până la 315 km/h. A provocat moartea a peste 6.300 de persoane și a lăsat milioane de oameni fără adăpost.[20]

Erupția vulcanului Fuego a provocat moartea a peste 190 de persoane și a afectat mii de locuitori din satele învecinate.

  • Pandemia de gripă H1N1 (2009-2010) Pandemia de gripă H1N1, cunoscută și sub numele de "gripa porcină", a continuat până în 2010, afectând milioane de persoane la nivel global și provocând numeroase decese.
  • Progrese în terapia genetică În 2010, au fost realizate progrese semnificative în terapia genetică, inclusiv tratamente experimentale pentru boli precum hemofilia și distrofia musculară.

Imunoterapia a început să fie recunoscută ca o modalitate eficientă de tratament pentru anumite tipuri de cancer, deschizând noi perspective în oncologie.

  • Epidemia de Ebola în Africa de Vest Un focar de Ebola a izbucnit în Guineea și s-a răspândit în țările vecine, provocând mii de decese și evidențiind nevoia de sisteme de sănătate publică mai puternice.
  • Lansarea proiectului "BRAIN" în SUA Administrația americană a lansat inițiativa "BRAIN" (Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies) pentru a accelera cercetările asupra creierului uman.

Epidemia de Ebola a atins apogeul în 2014, cu mii de cazuri și decese raportate în Africa de Vest.

  • Progrese în editarea genetică cu CRISPR-Cas9 Tehnologia CRISPR-Cas9 a fost perfecționată, permițând editarea precisă a genomului și deschizând noi orizonturi în tratamentul bolilor genetice.
  • Declarația ONU privind rezistența la antimicrobiene Națiunile Unite au recunoscut rezistența la antimicrobiene ca o amenințare globală majoră și au adoptat o declarație pentru a combate acest fenomen.
  • Progrese în terapiile cu celule stem Au fost realizate progrese semnificative în utilizarea celulelor stem pentru tratarea unor afecțiuni precum leziunile măduvei spinării și bolile degenerative.
  • Epidemia de Ebola în Republica Democrată Congo Un nou focar de Ebola a izbucnit în RDC, fiind al doilea ca mărime din istorie și provocând îngrijorări la nivel global.
  • Progrese în inteligența artificială în medicină

Inteligența artificială a început să fie integrată în diagnosticarea medicală și în planificarea tratamentelor, îmbunătățind acuratețea și eficiența îngrijirilor medicale.

  • Focarul inițial de COVID-19 în Wuhan, China La sfârșitul anului 2019, au fost raportate primele cazuri de pneumonie de cauză necunoscută în Wuhan, ulterior identificate ca fiind cauzate de noul coronavirus SARS-CoV-2, declanșând pandemia de COVID-19.
  • Lansarea raportului "World Heart Report 2019" Raportul a evidențiat creșterea semnificativă a bolilor cardiovasculare în regiunile din afara Americii și Europei, subliniind impactul poluării aerului asupra sănătății inimii.

Știință și tehnologie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Beckett, Andy (), „The age of perpetual crisis: how the 2010s disrupted everything but resolved nothing”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  2. ^ „2010-2013: The longest and most severe crisis” (în engleză). Fundação Francisco Manuel dos Santos. Accesat în . 
  3. ^ „Finance and Development” (în engleză). Finance and Development | F&D. Accesat în . 
  4. ^ „The U.S. Financial Crisis of 2007-2010 | EBSCO Research Starters” (în engleză). www.ebsco.com. Accesat în . 
  5. ^ Tarasov, Katie (). „Amazon bought Whole Foods five years ago for $13.7 billion. Here's what's changed at the high-end grocer” (în engleză). CNBC. Accesat în . 
  6. ^ „Britannica Money” (în engleză). www.britannica.com. . Accesat în . 
  7. ^ „Acordul de la Paris privind schimbările climatice”. Consilium. Accesat în . 
  8. ^ „The Paris Agreement | UNFCCC” (în engleză). unfccc.int. Accesat în . 
  9. ^ „Bilanțul cutremurului din Haiti a ajuns la 1.300 de morți. De insulă se apropie o furtună tropicală”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „12 ani de la explozia platformei petroliere Deepwater Horizon și cel mai grav dezastru de mediu din istoria SUA”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  11. ^ Descopera (). „Urmele dezastrului Deepwater Horizon pot fi văzute şi la un deceniu de la producerea acestuia”. Descopera. Accesat în . 
  12. ^ „Dezastru in Pakistan: sute de morti din cauza inundatiilor”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  13. ^ „20 de milioane de oameni afectaţi de inundaţiile din Pakistan”. romania-actualitati.ro. Accesat în . 
  14. ^ Descopera (). „Cum se clatină zgârie-norii din Japonia la un cutremur de 9 grade pe scara Richter (VIDEO)”. Descopera. Accesat în . 
  15. ^ „10 ani de la tragedia japoneză. Pe 11 martie 2011 un CUTREMUR cu magnitudine 9,0, urmat de un TSUNAMI uriaş, lovea Japonia şi avaria centrala nucleară de la Fukushima”. Mediafax. . Accesat în . 
  16. ^ „Bilanţul cutremurului de la Christchurch din februarie 2011 a fost revizuit la 185 de morţi”. Mediafax. . Accesat în . 
  17. ^ „Victimele cutremurului din 2011, comemorate în Noua Zeelandă”. romania-actualitati.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Uraganul Irene a traversat opt state americane si a provocat moartea a cel putin 20 de oameni”. www.1asig.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Uraganul Sandy se indreapta spre SUA dupa ce a lasat 21 de morti in Caraibe”. Ziare.com. Accesat în . 
  20. ^ „Una dintre cele mai puternice furtuni din istorie face ravagii în Filipine: valuri de cinci metri şi vânturi de 380 km/oră”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  21. ^ Mătieș, Simona (). „RETROSPECTIVĂ 2014 : Un an în care dezastrele naturale au făcut pagube umane și materiale de proporții. INUNDAȚII cu mii de victime, în întreaga lume”. Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  22. ^ „Cutremurul din Nepal: cel puțin 3.200 de morți, aproape 5.000 de răniți și o replică cu magnitudinea 6,7”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  23. ^ BUDA, Daniel. „Întrebare parlamentară | Situația după cutremurul din Nepal din data de 25 aprilie 2015 | E-007471/2015 | Parlamentul European”. www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  24. ^ „Cutremur de 7,5 grade în Afganistan, resimţit şi în India şi Pakistan”. www.bursa.ro. Accesat în . 
  25. ^ „Cutremur cu magnitudinea de 6,5 in Japonia. Bilant provizoriu: doi morti si 400 de raniti”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  26. ^ „Zeci de morți și răniți după cutremurul din Italia – DW – 24.08.2016”. dw.com. Accesat în . 
  27. ^ Dobrescu, Petre (). „Cel puțin 180 de morți în urma unor alunecări de teren din Sierra Leone | FOTO”. Libertatea. Accesat în . 
  28. ^ „Ce spun oamenii de știință despre ultimele uragane care au făcut prăpăd în Caraibe: Harvey, Irma, Jose şi Katia”. Stiri pe surse. . Accesat în . 
  29. ^ Agerpres, Sursa: (). „Cutremur în Sulawesi: Mai multe clădiri s-au prăbuşit şi cel puţin 34 de oameni au murit (Foto)”. spotmedia.ro. Accesat în . 
  30. ^ „Ciclonul Idai: Cel puţin 157 de persoane au murit în Zimbabwe şi Mozambic | VIDEO”. Mediafax. . Accesat în . 
  31. ^ „Cyclones Idai and Kenneth 2019 | PreventionWeb” (în engleză). www.preventionweb.net. . Accesat în . 
  32. ^ „Uraganul Dorian face ravagii în Bahamas”. JW.ORG. Accesat în .