Comuna Călățele, Cluj
| Călățele | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru | |
  Călățele Călățele (România) | |
| Coordonate: 46°45′45″N 23°00′26″E / 46.76250°N 23.00722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 56461 |
| Atestare | 1408 [1] |
| Reședință | Călățele |
| Sate componente | Călățele, Călata, Dealu Negru, Finciu, Văleni |
| Guvernare | |
| - Primar | Vasile Tripon[*][5][6] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 74,69 km² |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 2243 locuitori |
| - Densitate | 36,52 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407135 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Călățele (în maghiară Kiskalota, în germană Kelezel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin.
Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei.
Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii anuale de 4-8 °C.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Călățele
Români (77,66%)
Maghiari (10,87%)
Romi (8,33%)
Necunoscută (2,71%)
Altă etnie (0,4%)
Componența confesională a comunei Călățele
Ortodocși (83,59%)
Reformați (10,69%)
Penticostali (1,6%)
Necunoscută (2,8%)
Altă religie (1,29%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călățele se ridică la 2.243 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.671 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,66%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,88%) și romi (8,34%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,59%), dar există și minorități de reformați (10,7%) și penticostali (1,6%). Pentru 2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Călățele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Tripon[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.124 | 1.712 | 403 | 9 | 0 | |||
| 1880 | 2.479 | 1.861 | 616 | 2 | 0 | |||
| 1890 | 2.792 | 2.145 | 642 | 5 | 0 | |||
| 1900 | 4.139 | 3.230 | 797 | 76 | 36 | |||
| 1910 | 3.377 | 2.611 | 740 | 9 | 17 | |||
| 1920 | 3.729 | 2.907 | 755 | 1 | 66 | |||
| 1930 | 4.147 | 3.274 | 779 | 3 | 20 | 71 | ||
| 1941 | 4.647 | 3.943 | 629 | 4 | 71 | |||
| 1956 | 4.154 | 3.541 | 539 | 1 | 59 | 14 | ||
| 1966 | 4.139 | 3.646 | 492 | 1 | ||||
| 1977 | 3.791 | 3.357 | 430 | 2 | 2 | 0 | ||
| 1992 | 2.906 | 2.472 | 336 | 97 | 1 | |||
| 2002 | 2.671 | 2.163 | 271 | 2 | 231 | 4 | ||
Călățele, Cluj - evoluția demografică
 |
Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric[modificare | modificare sursă]
Cercetările arheologice în zona comunei au relevat o serie de vestigii ale prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni.
În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane [11].
Transporturi[modificare | modificare sursă]
În localitate a existat o stație de cale ferată.
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu.
- Biserica fortificată din secolele XII-XV, cu tavan casetat, pictat în 1778, din satul Văleni.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj
- Biserica de lemn din Dealu Negru
- Biserica reformată din Văleni
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Comuna Călățele și satele componente
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Lechințan, Vasile (). Călățele: studiu monografic, Ediția a II-a. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-686-900-6.
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 102
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ „Repertoriul arheologic Cimec”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Comuna Călățele, Cluj |
| |||||||||||||||||||