Comuna Călățele, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Călățele
—  Comună  —
Călățele
Călățele
Călățele se află în România
Călățele
Călățele
Călățele (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°45′45″N 23°00′26″E / 46.76250°N 23.00722°E / 46.76250; 23.0072246°45′45″N 23°00′26″E / 46.76250°N 23.00722°E / 46.76250; 23.00722

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 56461
Atestare 1408 [1]

Reședință Călățele
Sate componente Călățele, Călata, Dealu Negru, Finciu, Văleni

Guvernare
 - Primar Vasile Tripon[*][5][6] (PNL, )

Suprafață
 - Total 74,69 km²

Populație (2011)[3][4]
 - Total 2243 locuitori
 - Densitate 36,52 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.671 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407135
Prefix telefonic +40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Călățele pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Călățele pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Călățele (în maghiară Kiskalota, în germană Kelezel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin.

Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei.

Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii anuale de 4-8 °C.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Călățele

     Români (77,66%)

     Maghiari (10,87%)

     Romi (8,33%)

     Necunoscută (2,71%)

     Altă etnie (0,4%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Călățele

     Ortodocși (83,59%)

     Reformați (10,69%)

     Penticostali (1,6%)

     Necunoscută (2,8%)

     Altă religie (1,29%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călățele se ridică la 2.243 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.671 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,66%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,88%) și romi (8,34%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,59%), dar există și minorități de reformați (10,7%) și penticostali (1,6%). Pentru 2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Călățele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Tripon[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 3      
Partidul Social Democrat 2      
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1      
Uniunea Națională pentru Progresul României 1      
Uniunea Democrată Maghiară din România 1      
Partidul Social Românesc 1      
Partidul Mișcarea Populară 1      

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2.124 1.712 403 9 0
1880 2.479 1.861 616 2 0
1890 2.792 2.145 642 5 0
1900 4.139 3.230 797 76 36
1910 3.377 2.611 740 9 17
1920 3.729 2.907 755 1 66
1930 4.147 3.274 779 3 20 71
1941 4.647 3.943 629 4 71
1956 4.154 3.541 539 1 59 14
1966 4.139 3.646 492 1
1977 3.791 3.357 430 2 2 0
1992 2.906 2.472 336 97 1
2002 2.671 2.163 271 2 231 4

Călățele, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric[modificare | modificare sursă]

Cercetările arheologice în zona comunei au relevat o serie de vestigii ale prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni.

În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane [11].


Transporturi[modificare | modificare sursă]

În localitate a existat o stație de cale ferată.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu.
  • Biserica fortificată din secolele XII-XV, cu tavan casetat, pictat în 1778, din satul Văleni.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Lechințan, Vasile (2006). Călățele: studiu monografic, Ediția a II-a. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-686-900-6 
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 102
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  10. ^ Structura etno-demografică a României
  11. ^ Repertoriul arheologic Cimec

Legături externe[modificare | modificare sursă]