Gheorgheni
Gheorgheni | |||
Gyergyószentmiklós Niklasmarkt | |||
— municipiu și oraș — | |||
![]() | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 46°43′12″N 25°35′24″E / 46.72000°N 25.59000°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 83561 | ||
Reședință | Gheorgheni[*] | ||
Componență | Gheorgheni[*] , Covacipeter, Lacu Roșu, Vargatac, Visafolio | ||
Guvernare | |||
- Primar | Tibor-András Csergő[*][3] ( UDMR, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 222 km² | ||
Altitudine | 816 m.d.m. | ||
Populație (2011)[1][2] | |||
- Total | ▼ 18377 locuitori | ||
- Densitate | 90,17 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 535500 | ||
Localități înfrățite | |||
- Szigetszentmiklós | Ungaria | ||
- Cegléd | Ungaria | ||
- Rákosmente | Ungaria | ||
- Eger | Ungaria | ||
- Siófok | Ungaria | ||
- Belváros-Lipótváros | Ungaria | ||
- Ciongrad | Ungaria | ||
- Bichiș | Ungaria | ||
- Kiskunmajsa | Ungaria | ||
- Bačka Topola[*] | Serbia | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
Poziția localității Gheorgheni | |||
Gheorgheni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) | |||
Modifică date / text ![]() |
Gheorgheni (mai demult Giurgeu-Sânmiclăuș, în maghiară Gyergyószentmiklós, în traducere „Sânnicolau Giurgeului”; germană Niklasmarkt) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Covacipeter, Gheorgheni (reședința), Lacu Roșu, Vargatac și Visafolio. Are o populație de 18.377 locuitori (2011).
Geografie[modificare | modificare sursă]
Orașul este situat în partea de est a Depresiunii Gheorgheni (sinonim: Depresiunea Giurgeului). Aceasta este prima depresiune strabătută de râul Mureș. Orașul Gheorgheni este traversat de la est spre vest de către râul Belcina, un afluent al Mureșului, extinzându-se de-a lungul acestuia, pe aceeași direcție est-vest. Localitatea se află la altitudinea de 810 m.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Gheorgheni
Români (9,05%)
Maghiari (83,73%)
Romi (2,37%)
Necunoscută (4,76%)
Altă etnie (0,07%)
Componența confesională a municipiului Gheorgheni
Ortodocși (8,73%)
Romano-catolici (76,64%)
Reformați (5,81%)
Baptiști (1,08%)
Necunoscută (5,04%)
Altă religie (2,67%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gheorgheni se ridică la 18.377 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.018 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (83,74%). Principalele minorități sunt cele de români (9,05%) și romi (2,37%). Pentru 4,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (76,64%), dar există și minorități de ortodocși (8,74%), reformați (5,81%) și baptiști (1,09%). Pentru 5,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Municipiul Gheorgheni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Tibor-András Csergő[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 10 | |||||||||||
Alianța Maghiară din Transilvania | 5 | |||||||||||
Partidul Național Liberal | 1 | |||||||||||
Partidul Oamenilor Liberi | 1 |
Cartiere[modificare | modificare sursă]
Orașul are trei cartiere: Bucin, Florilor și Revoluției. Pe lângă acestea, mai sunt zona de centru, precum și zonele locuite, foarte extinse, aflate la marginea acestor cartiere. O populație însemnată a orașului locuiește în partea de sus a orașului, numită de localnici Felszeg.
Învățământ[modificare | modificare sursă]
Există patru licee, dintre care unul are limba de predare limba română („Liceul Teoretic Sfântu Nicolae”) și trei au limba de predare limba maghiară („Liceul Teoretic Salamon Ernő”, „Grup Școlar Construcții de Mașini” și „Colegiul Tehnic Batthyány Ignác”). Dintre acestea Liceul Teoretic Sfântu Nicolae și Liceul Teoretic Salamon Ernő sunt licee teoretice, iar Grupul Școlar Construcții de Mașini și Colegiul Tehnic Batthyány Ignác sunt licee tehnologice, primul având în mare parte profil tehnic, iar cel de-al doilea profil servicii.
Există trei gimnazii: „Școala Fogarassy Mihály” (fosta Școală nr. 1), „Școala Vaskertes” (fosta Școală nr. 6) și „Școala Kós Károly” (fosta Școală nr. 2). Cele trei gimnazii au limba de predare limba maghiară. De asemenea, Liceul Teoretic Sfântu Nicolae, are și clase gimnaziale, cu limba de predare limba română.
Două universități au deschis aici centre de învățământ: Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), învățământ la zi, de 3 ani, nivel de licență, și Hyperion (București), învățământ la distanță.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
- Biserica armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului”
- Biserica romano-catolică „Sfântul Nicolae”
- Sinagoga din Gheorgheni
- Casa veche parohială romano-catolică
- Liceul Teoretic „Salamon Ernö”
Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]
Parcela Eroilor din Primul Război Mondial. Parcela, situată în cimitirul comunal de pe strada Cimitirului, are o suprafață de 210 m² și a fost creată în anii Primului Război Mondial. În cadrul ei sunt înhumați 168 de militari de diferite naționalități – maghiari, germani, ruși, români, slovaci, italieni – decedați în spitale sau în prizonierat în anii primei conflagrații mondiale. Parcela, înconjurată de o bordură de piatră, are 62 de cruci din granit pe care sunt gravate numele celor care odihnesc aici. Pe monumentul comemorativ este gravat în limba maghiară: „A hazaert 1914-1918 evekben/ hösi halalt haltak” („Și-au dat viața eroic pentru patrie. 1914-1918”); „Emléküket hálás kegyelettel/ örzi a nemzet” („Națiunea păstrează cu pioșenie amintirea lor”).
Diverse[modificare | modificare sursă]
Cea mai înaltă construcție a orașului este un turn din zona industrială, situat într-o zonă mai puțin locuită (cea de „dincolo de calea ferată”) din vestul orașului.
În jurul orașului se găsesc Lacul Roșu, Cheile Bicazului și câteva sate (cu populație între 3.000-7.000 locuitori).
Localitatea are mari șanse de a deveni un oraș turistic de prim rang, avantajată fiind de poziția sa geografică potrivită: între munți, în apropierea lacului de baraj natural Lacul Roșu (la 25 km), iar la 60 km se află stațiunea Praid (aici se găsesc Salinele Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din țară și Europa). De asemenea, se poate schia în stațiunea Izvoru Mureșului (la 20 km), pe vârful Bucin (situat pe drumul care face legătura cu Praid), sau se poate vizita stațiunea Borsec (la aproximativ 50 km).
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ștefan Aconțiu Kövér alias István Kövér (1740 - 1824), călugăr de origine armeană, stareț al mănăstirii venețiene San Lazzaro degli Armeni;
- Mihály Fogarassy (1800 - 1882), episcop romano-catolic;
- Virgil Șotropa (1867 - 1954), filolog, membru de onoare al Academiei Române;
- Árpád Pál (n. 1954), om politic.
Imagini[modificare | modificare sursă]
- Lacul Roșu, vara
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
|
|