Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cimitirul Hajongard din Cluj)
Sari la navigare Sari la căutare
Cimitirul Hajongard din Cluj
Cemetery Házsongárd 1.JPG
LocațieCluj-Napoca, România Modificați la Wikidata
Mormântul scriitorului Miklós Jósika
Ziua morților în Cimitirul Hajongard

Cimitirul Hajongard (oficial Cimitirul Central, în maghiară Házsongárdi temető, din germană Hasengarten) de pe fosta Ulița Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din Cluj-Napoca, înființat în secolul al XVI-lea odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcționat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul orașului (cimitirul central). Este unul din obiectivele turistice cele mai interesante ale orașului, fiind clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice din 2015, cu codul CJ-IV-s-B-07839. Se întinde pe o suprafață de cca. 14 hectare.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele cimitirului provine de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spațiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere "Grădina cu iepuri"). O altă denumire, asemănătoare - Hasinschart - este atestată la Cluj din anul 1373.[1] Cu toate acestea, prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503, într-un document testamentar, scris în latinește. Lingvistul maghiar Attila Szabó consideră, însă, că numele dealului și al cimitirului ar proveni, mai degrabă, de la un alt toponim german - Haselgarten, deci de la o grădină cu aluni și nu de iepuri.[2]

Monumentul funerar al lui János Apáczai Csere

Istoric[modificare | modificare sursă]

Decizia înființării cimitirului a fost luată de autorități după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, în secolul XVII înființându-se cimitirul luteran, care se va extinde tot mai mult, în secolul al XVIII-lea, prin donația consistentă a comandantului militar al orașului la 1739[3], colonelul Ioan Fabritius de Gladis (1676 - 1750), și în anul 1840 prin mărirea vechiului cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele și au fost plantați arbori. La sfârșitul secolului al XIX-lea cimitirul a fost extins spre sud, deschizându-se în 1892 noul cimitir evreiesc și cimitirul soldaților.

Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 și se află în partea luterană a cimitirului.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

1.Emőke Csapó, Am Übergang zwischen Licht und Dunkel. Der Friedhof Hasengarten in 19. Jahrhundert, în: Ulrich Burger, Rudolf Gräf (editori), Klausenburg, Presa Universitară Clujeană 2007, pag. 143.

2.Attila T. Szabó, Anyanyelvünk életéből, București 1970, pag. 399.

3. Octavian Bortoș, Hajongard: orașul morților = a holtak városa = die Stadt der Toten = the City of the dead, Cluj-Napoca, Proart 21, 2015, p. 31.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cimitirul Hajongard din Cluj


  1. ^ Emőke Csapó, Am Übergang zwischen Licht und Dunkel. Der Friedhof Hasengarten in 19. Jahrhundert, în: Ulrich Burger, Rudolf Gräf (editori), Klausenburg, Presa Universitară Clujeană 2007, pag. 143.
  2. ^ Attila T. Szabó, Anyanyelvünk életéből, București 1970, pag. 399.
  3. ^ Matea, Cristian T.; Mocan, Teodora; Tabaran, Flaviu; Pop, Teodora; Mosteanu, Ofelia; Mocan, Lucian; Zdrehus, Claudiu (), „Evaluation of capping agents for silver nanoparticles”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Chemia, 63 (4), pp. 95–102, doi:10.24193/subbchem.2018.4.07, ISSN 1224-7154, accesat în