Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca

Cimitirul Hajongard din Cluj

Locație	Cluj-Napoca, România
Modifică date / text

Mormântul scriitorului Miklós Jósika

Ziua morților în Cimitirul Hajongard

Cimitirul Hajongard (oficial Cimitirul Central, în maghiară Házsongárdi temető, din germană Hasengarten) de pe fosta Ulița Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din Cluj-Napoca, înființat în secolul al XVI-lea odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcționat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul orașului (cimitirul central). Este unul din obiectivele turistice cele mai pitorești ale orașului, fiind clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice din 2015, cu codul CJ-IV-s-B-07839. Se întinde pe o suprafață de ca. 14 hectare.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele cimitirului provine de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spațiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere "Grădina cu iepuri"). Numele Hasinschart este atestat la Cluj din anul 1373.^[1] Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503. Lingvistul Attila Szabó a considerat plauzibilă, în afara încetățenitei etimologii populare "grădina cu iepuri" (Hasengarten-Házsongárd), varianta derivării denumirii din Haselgarten, deci de la o grădină cu aluni.^[2]

Monumentul funerar al lui János Apáczai Csere

Istoric[modificare | modificare sursă]

Decizia înființării cimitirului a fost luată de autorități după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel în secolul XVII s-a înființat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele și au fost plantați arbori. La sfârșitul secolului al XIX-lea cimitirul a fost extins spre sud, deschizându-se în 1892 noul cimitir evreiesc și cimitirul soldaților.

Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 și se află în partea luterană a cimitirului.

Personalități[modificare | modificare sursă]

A

Ion Agârbiceanu (1882- 1963) - protopop onorar greco-catolic al Clujului, scriitor, publicist, director revista clujeană Tribuna
Theodor Angheluță (1882-1964) - matematician și profesor universitar român, membru de onoare al Academiei Române
János Apáczai Csere (1625-1659) - profesor, pedagog, scriitor
Valer Arieșan (1920-2008) - profesor universitar, decan al Facultății de Farmacie din Cluj-Napoca în perioada 1958-1967

B

György Bánffy (1746-1822) - guvernator al Transilvaniei
Miklós Bánffy (1873-1950) - politician, ministru de externe al Ungariei
Gergely Bethlen (1810-1867) - revoluționar, general
Vencel Bíró (1885-1962) - istoric, cu lucrări de seamă privind istoria Clujului
Vasile Bogrea (1881-1926) - filolog, profesor universitar
Romul Boilă (1881-1946 - profesor universitar de drept constituțional
Lucian Valeriu Bologa (1892-1971) - medic, profesor universitar, istoric al medicinei
József Brandt (1839-1912) - chirurg, profesor universitar
Sámuel Brassai (1797-1897) - cărturar enciclopedist, profesor
Nicolae Bretan (1887-1968) - compozitor, bariton și regizor de operă, director al Operei Române din Cluj
Ladislau V. Buteanu (1826-1867) - revoluționar pașoptist
Laurențiu Buda (1931-1992) - pictor
Augustin Bena (1890-1962) - compozitor, dirijor, rectorul Conservatorului "Gheorghe Dima"

C

Aurel Ciupe (1900-1988) - pictor, împreună cu soția sa Maria Sarolta Ciupe (1909-2001)
Alexandra Ciura (1878-1936) - scriitoare, istoric literar, traducător din limba maghiară
Velluda Constantin (1893-1978) - anatomist, profesor
Doina Cornea (1929-2018) - publicistă, disidentă anticomunistă

D

Constantin Daicoviciu (1898-1973) - academician, istoric si arheolog
Hadrian Daicoviciu (1932-1994) - profesor universitar, istoric si arheolog
Pavel Dan (1907-1937) - scriitor
Leon Daniello - medic, profesor universitar de pneumoftiziologie
Gheorghe Dima (1847-1925) - compozitor, cel dintâi director al Conservatorului din Cluj
Nicolae Drăganu (1884-1939) - lingvist, istoric literar, profesor universitar, primul primar român al Clujului

E

József Engel (1807-1870) - medic, lingvist, membru al Academiei de Științe din Ungaria

F

János Fazakas (1910-1979) - ortoped, profesor universitar
Lajos Felméri (1840-1894) - pedagog, profesor universitar
Octavian Fodor (1913-1976) - medic internist, academician (Spitalul Clinic de Urgență din Cluj îi poartă numele), (aflat în Mormântul familiei Hațieganu)
Mormântul Franciscanilor
Katalin Fugulyán (1888-1969) - una dintre primele femei medic oftalmolog din Transilvania, profesor universitar
Virgil Fulicea (1907-1979) - sculptor, profesor universitar

G

Gábor Gaál (1891-1954) - scriitor, redactor al revistei Korunk
Ioannes Fabritius de Gladis (1676-1750) - colonel în armata imperială austriacă, donator al terenului pentru cimitirul luteran
Mihály Gócz (1945-1973) - actor
Ion Goia (1892-1982) - medic internist, profesor universitar
Mór Gratz (1844-1907) - pastor evanghelic

H

József Hadházy (1837-1913) - pastor unitarian
Sándor Hadházy (1894-1975) - scriitor, latinist

Mormântul monumental Haller

Károly Haller (1836-1911) - jurist, profesor universitar
Todor Harșia (1914-1987) - pictor

Mormântul familiei Hațieganu

Iuliu Hațieganu (1885-1959) - medic internist, profesor universitar, rector al Universității clujene "Regele Ferdinand I" (1930–1931, 1941–1944), membru al Academiei Române; (Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele)
Emil Hațieganu (1878-1959) - jurist, membru de onoare al Academiei Române (1945), rector al Universității clujene "Regele Ferdinand I" (1927–1929), fratele lui Iuliu Hațieganu
Octavian Fodor (1913-1976) - medic, profesor universitar
Lia Hubic (1911-2006) – artist liric, prim-solistă la Opera Națională Română din Cluj

I

Lajos Imre (1888-1974) - pedagog, redactor-publicist
Géza Imrédy (1909-1987) - actor

Mormântul familiei Isac

Aurel Isac (1845-1932) - avocat
Emil Isac (1881-1954) - scriitor, poet, membru corespondent al Academiei Române (1948), fiul avocatului Aurel Isac

J

Jenő Janovics (1872-1945) - actor, scenarist, cineast, regizor și director de teatru maghiar, pionier al cinematografiei, mentor al regizorilor Alexander Korda și Michael Curtiz, fondatorul studioului de film "Transsylvania" din Cluj
(baron) Jósika (1822-1893) - scriitor
Béla Józsa (1898-1943) - publicist, redactor, poet
István Juhász (1915-1984) - istoric, profesor, teolog

K

Lajos Kántor (1890-1966) - filolog și istoric literar
Károly Kós (pe numele adevărat Karl Kosch) (1883-1977) - arhitect, etnograf, profesor universitar, publicist, om politic - creatorul curentului transilvanist)
Ferenc Kósa-Huba (1910-1984) - sculptor
László Kőváry (1819-1907) - istoric, membru al Academiei de Științe a Ungariei
Margit Krémer, Manci (1907-1990) - actriță, soția lui Ádám Teleki (1900-1972)
Ignác Kuncz (1841-1903) - jurist, profesor universitar, membru al Academiei de Științe a Ungariei
Géza Kuun (1838-1905) - lingvist orientalist, istoric, membru al Academiei de Științe a Ungariei

L

Mihály Lőrinczi (1911-1991) - teolog unitarian, profesor, scriitor

M

Adrian Marino (1921-2005) - scriitor, publicist, critic literar
Mihail Macrea (1908-1967) - istoric, profesor universitar
Ștefan Meteș (1886-1977) - preot ortodox, istoric, membru corespondent al Academiei Române
Imre Mikó (1805-1876) - politician liberal, scriitor, om de cultură
Theodor Mihali de Prislop (1857-1934) - primar al Clujului (1926, 1927-1931), militant român memorandist, președinte interimar al Partidului Național Român (1919), directorul Asociațiunii ASTRA Dej și al Băncii Someșana
Iuliu Moldovan (1882-1966) - medic epidemiolog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (1920), președinte al Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA (1932-1947)
Camil Bujor Mureșanu (1927-2015) - profesor universitar, istoric, academician, președintele filialei din Cluj a Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Bariț” din Cluj

N

Kálmán Nagy (1939-1971) - lingvist, traducător în limba maghiara a epopeii Kalevala
Károly Nagy (1934-1999) - jurnalist și publicist
Aurel Nana (1907-1989) - medic chirurg
Theodor Naum (1891-1980) - filolog clasicist, traducător
Camil Negrea (1882-1956) - jurist, profesor universitar
Dimitrie Negru (1883-1955) - medic, profesor universitar, întemeietorul Școlii de Radiologie din România
Ferenc Nagy (1890-1953) - preot reformat, episcop-vicar în Transilvania de sud în perioada 1940-1945

O

Lajos Orbán (1924-1998) - jurnalist, traducător
Kelemen Óvári (1944-1925) - jurist, profesor universitar, membru al Academiei de Științe a Ungariei

P

John Paget (1808-1892)) - medic englez, publicist, soțul Polixenei Wesselényi, memorialistă, revoluționară pașoptistă
Rudolf Palocsay (1900-1978) - om de știință, botanist
Marian Papahagi (1948-1999) - profesor universitar, critic literar, eseist și traducător român, director la Accademia di Romania din Roma
Victor Papilian (1888-1956) - medic, profesor universitar, scriitor, om de cultură
Stefan Pascu (1914-1998) - istoric, profesor universitar, academician, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1968-1976)
Jakob Pazeller (1869, Baden bei Wien - 1957, Budapesta) - compozitor
Dariu Pop (1887-1965) - scriitor, compozitor
Emil Pop (1897-1974) - botanist, profesor universitar, membru titular al Academiei Române (1955)
Dumitru Popovici (1902-1952) - istoric literar, profesor universitar
Dimitrie Popovici-Bayreuth (1859-1927) - artist liric, solist la Opera Națională Română din Cluj
Eugen Pora (1909-1981) - biolog, profesor universitar, academician
Tiberiu Popoviciu (1906-1975) - matematician, profesor universitar, academician
Iuliu Prodan (1875-1959) - botanist român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei de Științe din România și membru corespondent al Academiei Române
Zsigmond Purjesz (1846-1918) - medic, profesor universitar de medicină

R

Alexandru Racolța (1926-1978) - actor liric (tenor)
Emil Racoviță (1868-1947) - bio-speolog, explorator, profesor universitar
Vasile Gh. Radu (1903-1982) - profesor universitar bio-speologie, membru corespondent al Academiei Române, director onorific al Institutului de Speologie din Cluj-Napoca (1947-1952)
Raluca Ripan (1892-1972) – profesor universitar chimie, academician, rector al Universității "Victor Babeș" din Cluj (1952-1956), întemeietor al Institutului de Chimie din Cluj (1951)

S

József Sándor (1853-1945) - scriitor, primul traducător în limba maghiară din opera lui Mihai Eminescu
József Sebestyén (1878-1964) - heraldist, grafician
Paul Sima (1932-1991) - pictor
Dominic Stanca (1892-1979) - medic ginecolog, profesor universitar
Radu Stanca (1920-1962) - poet, dramaturg, regizor
Géza Szvacsina (1849-1917) - primar al Clujului

Ș

Mormântul familiei Șerban

Mihai Șerban (1887-1947) - economist, agronom, rector al Academiei de Agricultură din Cluj (actuala Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca), om politic în Partidul Național-Țărănesc, colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu și Alexandru Vaida-Voevod
Alexandru Șerban (1922-2002)- economist, a fost primar al municipiului Cluj-Napoca în 1990, fiul celebrului economist și profesor universitar român Mihai Șerban
Alexandru Brăduț Șerban (1960-1983) - alpinist, cunoscut și sub numele de Cuxi, al treilea român care a cucerit faimosul vârf Matterhorn (Mont Cervin, Monte Cervino, Elveția), 4477 m, din Alpii Apenini, pe 12 august 1982.^[3] În anul 1983, în vârstă de 23 de ani, avea să își găsească sfârșitul într-o avalanșă din Munții Retezat. Este fiul economistului Alexandru Șerban.

T

András Tamás (1784-1849) - martir al revoluției maghiare de la 1848
János Treiber (1913-1975) - geolog-vulcanolog

U

Constantin Ujeicu (1890-1963) - artist liric
Nicolae Ursu (1905-1969) - folclorist, compozitor

V

Ioannes Vaida (1632)
Augustin Vancea (1892-1973) - geolog român, membru corespondent al Academiei Române (1963)
Teofil T. Vescan (1913-1963) - fizician
Alexandru Vlad - (1950-2015) - scriitor, traducător
Stefan Virgil Voda (1949-2012) - conferențiar universitar, antrenor emerit judo
Lucia Vonica (1930-2004) – soprană, prim-solistă la Opera Maghiară din Cluj
Mircea Vremir (1932-1991) - pictor

W Familia Wagner

Gyula Walter (1892-1965) - poet, redactor publicist
Cripta familiei Wass

X Familia Xantus

János Xantus (1888-1962)
János Xantus (1917-1982)

Z

Aurel Zegreanu (1905-1979) - președinte Tribunalului Cluj, procuror șef al județului Arad, primar al orașului Dej (1937-1938) și președinte al Comitetului interimar al județului Someș. Membru al Asociației Scriitorilor din Ardeal
Octavian Zegreanu (1938 - 2004) - biolog, specialist în toxicologie, poet, scriitor
Doina Zegreanu (1941 - 2011) - profesor geografie, director școală
Erzsébet Zilahi (†1954)
József Zilahi (1915-1998)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lista personalităților îngropate în Cimitirul Hajongard din Cluj

Note[modificare | modificare sursă]

^ Emőke Csapó, Am Übergang zwischen Licht und Dunkel. Der Friedhof Hasengarten in 19. Jahrhundert, în: Ulrich Burger, Rudolf Gräf (editori), Klausenburg, Presa Universitară Clujeană 2007, pag. 143.
^ Attila T. Szabó, Anyanyelvünk életéből, București 1970, pag. 399.
^ Conform cărții lui Niculae Baticu - "Pe crestele Carpaților", primul român pe Matterhorn a fost Vasile Steopoe în 1929. Era secretarul de atunci al Clubului Alpin Român. Al doilea român pe vârf a fost Valeriu Ionescu în 1968. Iar al treilea român care a escaladat vârful a fost Alexandru Brăduț Șerban, în 1982.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cimitirul Hajongard din Cluj

Acest articol legat de orașul Cluj-Napoca este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[1] Emőke Csapó, Am Übergang zwischen Licht und Dunkel. Der Friedhof Hasengarten in 19. Jahrhundert, în: Ulrich Burger, Rudolf Gräf (editori), Klausenburg, Presa Universitară Clujeană 2007, pag. 143.

[2] Attila T. Szabó, Anyanyelvünk életéből, București 1970, pag. 399.

[3] Conform cărții lui Niculae Baticu - "Pe crestele Carpaților", primul român pe Matterhorn a fost Vasile Steopoe în 1929. Era secretarul de atunci al Clubului Alpin Român. Al doilea român pe vârf a fost Valeriu Ionescu în 1968. Iar al treilea român care a escaladat vârful a fost Alexandru Brăduț Șerban, în 1982.

[1]

[2]

[3]