Piața Muzeului din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Piata Muzeului
Karolina tér Kolozsvár.jpg
Piața în Cluj-Napoca
Date geografice
LocalitateCluj-Napoca  Modificați la Wikidata
Coordonate46°46′18″N 23°35′14″E / 46.771727042544°N 23.587185659746°E
Date sociale
Denumită dupăMuzeul Național de Istorie a Transilvaniei  Modificați la Wikidata

Piața Muzeului este cea mai veche piață din Cluj-Napoca, fiind construită în locația primei cetăți a Clujului.[1] Numele actual provine de la faptul că în Casa Petrechevich-Horvath, de pe latura vestică a pieței, se află Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. În piață se mai află Obeliscul Carolina, Casa Mikes și Biserica Franciscană.[1]

Numele[modificare | modificare sursă]

La început a fost numită piața mică (kispiac) sau piața mică din cetatea veche (óvái kispiac). În 1869, a apărut numele de Óvár tér (Piața Cetatea Veche), iar în 1899 a fost redenumită Karolina. Numele românesc Piața Carolina după 1919 este echivalentul acesteia. Din 1954 până în 1967, s-a numit Piața Dimitrov, iar în 1967 a fost redenumită Piața Muzeului.[2]

Potrivit lui János Herepei, contrar credinței populare, piața Karolina nu a fost numită după Obeliscul Carolina, care se afla inițial în Piața Mare, ci după Spitalul Karolina.[3] În schimb, Lajos Kelemen a susținut că piața - similar spitalului is obeliscului - a fost numită după regina Augusta Carolina.[4]

În toamna anului 2014, cu ocazia festivalului de film Comedy Cluj, mai multe străzi și piețe din centrul orașului au primit temporar numele unor creatori celebri de comedii cinematografice; la vremea respectivă, Piața Muzeului a avut o plăcuță cu numele Monty Python.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Piața Muzeului Cluj - Obiective turistice Cluj-Napoca”. Cluj.com. Accesat în . 
  2. ^ Asztalos Lajos: Kolozsvár: Helynév- és településtörténeti adattár. Kolozsvár: Kolozsvár Társaság - Polis. 2004. pag. 254. ISBN 973 8341 44 2
  3. ^ Herepei János: Kolozsvár történeti helyrajza. Kolozsvár: Művelődés. 2004. pag. 168. ISBN 973-7993-03-9
  4. ^ Kelemen Lajos: Művészettörténeti tanulmányok II. Bukarest: Kriterion. 1982. pag. 98.
  5. ^ Ferencz Zsolt: Ideiglenes utcanevek nagy nevettetőkről. in Szabadság, 13. oct. 2014.)