Comuna Mihai Viteazu, Cluj

Pentru alte sensuri, vedeți Mihai Viteazu (dezambiguizare).

Mihai Viteazu

— comună —

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Stemă

Mihai Viteazu

Mihai Viteazu (România)

Localizarea satului pe harta României

Coordonate: 46°32′29″N 23°44′50″E / 46.54139°N 23.74722°E

Atestare

1170^[1]

Reședință

Mihai Viteazu

Sate componente

Mihai Viteazu, Cheia, Cornești

Guvernare

- Primar

Ioan Zeng[*]^[3]^[4] (UDMR, 2004)

Suprafață

- Total

47,53 km²

Populație (2021)

- Total

5.575 locuitori

- Densitate

120,78 loc./km²

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

407405

Prefix telefonic

+40 x64^[2]

Prezență online

GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj

Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 109)
(Click pentru imagine interactivă)

Mihai Viteazu, mai demult Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus (în maghiară Szentmihály), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cheia, Cornești și Mihai Viteazu (reședința).

Generalități

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele a două foste sate învecinate (A.Sz.Mihályfalva și F.Sz.Mihályfalva). Satul Mihai Viteazu a luat naștere ulterior prin unirea acestor două sate Sânmihaiu de Jos (A.Sz.Mihályfalva) și Sânmihaiu de Sus (F.Sz.Mihályfalva).

Localitatea a primit calificativul de sat european pentru acțiuni de colectare a deșeurilor menajere, identificarea terenurilor degradate prin depozitarea ilegală de deșeuri în perioada 1998-2001, soluții pentru reintroducerea terenurilor în circuitul agricol, o campanie de informare și de atragere a cetățenilor în acțiuni privind mediul înconjurător.

Istoric

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[5], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

Așezarea romană din punctul "Coborâre" (cod LMI CJ-I-s-B-07107)
Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" (cod LMI CJ-I-s-A-07108)
Așezarea de lângă fântâna "Șai" (cod LMI CJ-I-s-B-07109)
Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" (cod LMI CJ-I-s-A-07110)
Tumulii^[6] preistorici de pe malul stâng al Arieșului, în direcția Săndulești (cod LMI CJ-I-s-B-07111)
Situl arheologic din punctul "Drumul văii" (cod LMI CJ-I-s-B-07112)
Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu" (cod LMI CJ-I-s-B-07113)
Biserica romano-catolică (cod LMI CJ-II-m-B-07711)
Biserica unitariană (cod LMI CJ-II-m-B-07712)
Biserica reformată-calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07713)

Până în anul 1876 ambele foste sate (Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus) au aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

În perioada interbelică a fost sediul unei plăși din județul Turda.

Date geografice

Arii protejate

Defileul Hășdatelor (zonă protejată mixtă).

Transporturi

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).

Demografie

Componența etnică a comunei Mihai Viteazu

Români (73,7%)

Maghiari (18,17%)

Romi (1,29%)

Alte etnii (0,47%)

Necunoscută (6,37%)

Componența confesională a comunei Mihai Viteazu

Ortodocși (68,34%)

Unitarieni (9,38%)

Reformați (6,33%)

Romano-catolici (2,49%)

Martori ai lui Iehova (2,33%)

Penticostali (1,54%)

Alte religii (2,31%)

Necunoscută (7,26%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mihai Viteazu se ridică la 5.575 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.423 de locuitori.^[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,7%), cu minorități de maghiari (18,17%) și romi (1,29%), iar pentru 6,37% nu se cunoaște apartenența etnică.^[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,34%), cu minorități de unitarieni (9,38%), reformați (6,33%), romano-catolici (2,49%), martori ai lui Iehova (2,33%) și penticostali (1,54%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.^[9]

Politică și administrație

Comuna Mihai Viteazu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Zeng[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Uniunea Democrată Maghiară din România	4
	Alianța Dreapta Unită	2
	Partidul Social Democrat	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[11] ^[12]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.229	1.489	1.587	2	149	2
1880	2.889	1.093	1.700			96
1890	3.447	1.255	2.048	1		143
1900	3.514	1.248	2.241	5		20
1910	3.579	1.288	2.271	2		18
1920	3.764	1.400	2.230			134
1930	4.204	1.536	2.434	4	219	11
1941	4.162	1.764	2.200	9		189
1956	3.949	1.784	2.084	4	74	3
1966	4.954	2.645	2.267	9	30	3
1977	6.043	3.785	2.211	7	36	4
1992	5.604	3.756	1.846	2		0
2002	5.749	4.094	1.575	2	75	3
2011	5.270	3.856	1.328	3	80	3

Mihai Viteazu, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Lăcașuri de cult

Biserica Reformat-Calvină (1674)
Biserica Unitariană (secolul XVIII)
Biserica Romano-Catolică (secolul XIX)

Toate aceste 3 biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2015).

Biserica Ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1996-2011)

Obiective turistice

Cheile Turzii

Personalități

Ion Cârja
Oliviu Gherman, profesor universitar, diplomat, senator

Vezi și

Siturile arheologice de la Mihai Viteazu
Castrul roman de la Mihai Viteazu
Biserica unitariană din Mihai Viteazu
Biserica romano-catolică din Mihai Viteazu
Biserica reformată din Mihai Viteazu
Cheile Turzii
Scaunul Secuiesc al Arieșului
Lista monumentelor istorice din județul Cluj
Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA)

Note

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 186
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 mai 2018. Accesat în 4 februarie 2019.
^ 'Tumul' (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mihai Viteazu
^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Lectură suplimentară

Monografia Școlii cu clasele I-VIII a comunei Mihai Viteazu - oglinda unei comunități, Eugenia Costea, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2006