Comuna Mihai Viteazu, Cluj

Pentru alte sensuri, vedeți Mihai Viteazu (dezambiguizare).

Mihai Viteazu

— comună —

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Stemă

Mihai Viteazu

Mihai Viteazu (România)

Localizarea satului pe harta României

Coordonate: 46°32′29″N 23°44′50″E / 46.54139°N 23.74722°E

Atestare

1170^[1]

Reședință

Mihai Viteazu

Sate componente

Mihai Viteazu, Cheia, Cornești

Guvernare

- Primar

Ioan Zeng[*]^[5]^[6] ( UDMR, 2004)

Suprafață

- Total

47,53 km²

Populație (2011)^[3]^[4]

- Total

▼ 5423 locuitori

- Densitate

120,78 loc./km²

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

407405

Prefix telefonic

+40 x64^[2]

Prezență online

GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj

Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 109)
(Click pentru imagine interactivă)

Mihai Viteazu, mai demult Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus (în maghiară Szentmihály), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cheia, Cornești și Mihai Viteazu (reședința).

Generalități[modificare | modificare sursă]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele a două foste sate învecinate (A.Sz.Mihályfalva și F.Sz.Mihályfalva). Satul Mihai Viteazu a luat naștere ulterior prin unirea acestor două sate Sânmihaiu de Jos (A.Sz.Mihályfalva) și Sânmihaiu de Sus (F.Sz.Mihályfalva).

Localitatea a primit calificativul de sat european pentru acțiuni de colectare a deșeurilor menajere, identificarea terenurilor degradate prin depozitarea ilegală de deșeuri în perioada 1998-2001, soluții pentru reintroducerea terenurilor în circuitul agricol, o campanie de informare și de atragere a cetățenilor în acțiuni privind mediul înconjurător.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[7], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

Așezarea romană din punctul "Coborâre" (cod LMI CJ-I-s-B-07107)
Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" (cod LMI CJ-I-s-A-07108)
Așezarea de lângă fântâna "Șai" (cod LMI CJ-I-s-B-07109)
Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" (cod LMI CJ-I-s-A-07110)
Tumulii^[8] preistorici de pe malul stâng al Arieșului, în direcția Săndulești (cod LMI CJ-I-s-B-07111)
Situl arheologic din punctul "Drumul văii" (cod LMI CJ-I-s-B-07112)
Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu" (cod LMI CJ-I-s-B-07113)
Biserica romano-catolică (cod LMI CJ-II-m-B-07711)
Biserica unitariană (cod LMI CJ-II-m-B-07712)
Biserica reformată-calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07713)

Până în anul 1876 ambele foste sate (Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus) au aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

În perioada interbelică a fost sediul unei plăși din județul Turda.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

Defileul Hășdatelor (zonă protejată mixtă).

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a comunei Mihai Viteazu

Români (71,25%)

Maghiari (24,23%)

Romi (1,49%)

Necunoscută (2,91%)

Altă etnie (0,11%)

Componența confesională a comunei Mihai Viteazu

Ortodocși (66,62%)

Romano-catolici (3,63%)

Reformați (8,68%)

Unitarieni (12,37%)

Martori ai lui Iehova (2,52%)

Necunoscută (3,39%)

Altă religie (2,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Viteazu se ridică la 5.423 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.749 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,25%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,23%) și romi (1,49%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,62%), dar există și minorități de unitarieni (12,37%), reformați (8,69%), romano-catolici (3,63%) și martori ai lui Iehova (2,53%). Pentru 3,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[9]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mihai Viteazu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Zeng[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	5
	Partidul Mișcarea Populară	4
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul PRO România	1
	Uniunea Salvați România	1

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[11] ^[12]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.229	1.489	1.587	2	149	2
1880	2.889	1.093	1.700			96
1890	3.447	1.255	2.048	1		143
1900	3.514	1.248	2.241	5		20
1910	3.579	1.288	2.271	2		18
1920	3.764	1.400	2.230			134
1930	4.204	1.536	2.434	4	219	11
1941	4.162	1.764	2.200	9		189
1956	3.949	1.784	2.084	4	74	3
1966	4.954	2.645	2.267	9	30	3
1977	6.043	3.785	2.211	7	36	4
1992	5.604	3.756	1.846	2		0
2002	5.749	4.094	1.575	2	75	3
2011	5.270	3.856	1.328	3	80	3

Mihai Viteazu, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Reformat-Calvină (1674)
Biserica Unitariană (secolul XVIII)
Biserica Romano-Catolică (secolul XIX)

Toate aceste 3 biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2015).

Biserica Ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1996-2011)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cheile Turzii

Personalități[modificare | modificare sursă]

Ion Cârja
Oliviu Gherman, profesor universitar, diplomat, senator

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 186
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ ^a ^b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 6 august 2013.
^ ^a ^b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 mai 2018. Accesat în 4 februarie 2019.
^ 'Tumul' (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mihai Viteazu
^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Monografia Școlii cu clasele I-VIII a comunei Mihai Viteazu - oglinda unei comunități, Eugenia Costea, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2006