Comuna Mihai Viteazu, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Mihai Viteazu (dezambiguizare).
Mihai Viteazu
—  Comună  —
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica „Adormirea Maicii Domnului
Mihai Viteazu se află în Romania
{{{alt}}}
Mihai Viteazu
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°32′29″N 23°44′50″E / 46.54139°N 23.74722°E / 46.54139; 23.7472246°32′29″N 23°44′50″E / 46.54139°N 23.74722°E / 46.54139; 23.74722

Țară România
Județ Cluj
Statut Centru de comună

SIRUTA 55277
Atestare 1170[1]

Reședință Mihai Viteazu
Sate componente Mihai Viteazu, Cheia, Cornești

Guvernare
 - Primar ZENG IOAN (UDMR, ales 2013)

Suprafață
 - Total 47,53  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5.423 locuitori
 - Densitate 120.78 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 5.749 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407405
Prefix telefonic +40 x64[4]

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109)(Click pentru imagine interactivă)
Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 109)
(Click pentru imagine interactivă)

Mihai Viteazu, mai demult Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus (în maghiară Szentmihály), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, la câțiva km sud-vest de municipiul Turda, alcătuită din trei sate: Mihai Viteazu, Cheia și Cornești.

Generalități[modificare | modificare sursă]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele a două foste sate învecinate (A.Sz.Mihályfalva și F.Sz.Mihályfalva). Satul Mihai Viteazu a luat naștere ulterior prin unirea acestor două sate Sânmihaiu de Jos (A.Sz.Mihályfalva) și Sânmihaiu de Sus (F.Sz.Mihályfalva).

Localitatea a primit calificativul de sat european pentru acțiuni de colectare a deșeurilor menajere, identificarea terenurilor degradate prin depozitarea ilegală de deșeuri în perioada 1998-2001, soluții pentru reintroducerea terenurilor în circuitul agricol, o campanie de informare și de atragere a cetățenilor în acțiuni privind mediul înconjurător.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective istorice din satul Mihai Viteazu au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

Până în anul 1876 ambele foste sate (Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus) au aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

În perioada interbelică a fost sediul unei plăși din județul Turda.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

  • Defileul Hășdatelor (zonă protejată mixtă).

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mihai Viteazu

     Români (71.25%)

     Maghiari (24.23%)

     Romi (1.49%)

     Necunoscută (2.91%)

     Altă etnie (0.11%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mihai Viteazu

     Ortodocși (66.62%)

     Romano-catolici (3.63%)

     Reformați (8.68%)

     Unitarieni (12.37%)

     Martori ai lui Iehova (2.52%)

     Necunoscută (3.39%)

     Altă religie (2.76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Viteazu se ridică la 5.423 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.749 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,25%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,23%) și romi (1,49%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,62%), dar există și minorități de unitarieni (12,37%), reformați (8,69%), romano-catolici (3,63%) și martori ai lui Iehova (2,53%). Pentru 3,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.229 1.489 1.587 2 149 2
1880 2.889 1.093 1.700 96
1890 3.447 1.255 2.048 1 143
1900 3.514 1.248 2.241 5 20
1910 3.579 1.288 2.271 2 18
1920 3.764 1.400 2.230 134
1930 4.204 1.536 2.434 4 219 11
1941 4.162 1.764 2.200 9 189
1956 3.949 1.784 2.084 4 74 3
1966 4.954 2.645 2.267 9 30 3
1977 6.043 3.785 2.211 7 36 4
1992 5.604 3.756 1.846 2 0
2002 5.749 4.094 1.575 2 75 3


Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Reformat-Calvină (1674)
  • Biserica Unitariană (secolul XVIII)
  • Biserica Romano-Catolică (secolul XIX)

Toate aceste 3 biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

  • Biserica Ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1996-2011)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 186
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  5. ^ 'Tumul' (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mihai Viteazu
  8. ^ Structura etno-demografică a României