Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru județul vedeți județul Sibiu.
Sibiu
Hermannstadt
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Sibiu
Stema Sibiu
Stemă
Sibiu se află în Romania
{{{alt}}}
Sibiu
Localizarea orașului pe harta României
Sibiu se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Sibiu
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583°N 24.15222°E / 45.79583; 24.1522245°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583°N 24.15222°E / 45.79583; 24.15222

Țară  România
Județ Sibiu

SIRUTA 143450
Atestare documentară 1191

Localități componente Păltiniș

Guvernare
 - Primar Klaus Iohannis (FDGR, ales 1996[1], reales 2004, 2008, 2012)

Altitudine 415 m.d.m.

Populație (2011)[2] [3]
 - Total 147.245 locuitori
 - Densitate 1.273 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 154.892 locuitori

Site: Pagina oficială a municipiului Sibiu

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Sibiu (în latină Cibinium, în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, arhaic Sibiiu, popular Sîghii) este reședința de județ și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Sibiul este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de 147.245 locuitori conform recensământului din 2011.

Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.

Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. Orașul a fost capitală a Transilvaniei între anii 1692-1791 și 1849-1865. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007 a fost Capitala Culturală Europeană, împreună cu orașul Luxemburg.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.


Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 147,245. de locuitori permanenți (2011) și 30,000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

Climă[modificare | modificare sursă]

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.[necesită citare]

Panoramic al reliefului din zona Sibiului

Precipitații[modificare | modificare sursă]

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura maximă absolută: 37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea – media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888).

Curenți de aer[modificare | modificare sursă]

Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

Caracteristici geografice specifice[modificare | modificare sursă]

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [Când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Sibiul pe harta francisco-iosefină, 1911

În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.

Primele asezari in zona Sibiului par sa fi fost castrul roman din zona Gusterita si o asezare de origine slava. Orasul a fost colonizat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei.[4] Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus în marea invazie tătară.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cea mai importantă construcție din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica Romano-Catolică

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.[5]

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Evenimente importante în istoria Sibiului[modificare | modificare sursă]

  • 1191 - A fost confirmată prepozitura Sf. Ladislau, care a asigurat jurisdicția ecleziastică proprie a sașilor transilvăneni.
  • 1292 - A fost atestat primul spital în Regatul Ungariei.
  • 1300 - Într-un document se amintește existența Bisericii Sf. Elisabeta.
  • 1324 - Vizita regelui Carol Robert de Anjou.
  • 1350 - La Sibiu se înființează prima monetărie din Transilvania.
  • 1380 - A fost documentată prima școală în Regatul Ungariei.
  • 1494 - Prima farmacie în Regatul Ungariei.
  • 1494 - Primul orologiu instalat în turn pe teritoriul actual al României.[6]
  • 1534 - Prima fabrică de hârtie în Regatul Ungariei.
  • 1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română, folosind alfabetul chirilic.
  • 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas.
  • 1570 - Principatul Transilvania, dependentă de Imperiul Otoman a fost format după invazia otomană a Regatul Ungariei.
  • 1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.
  • 1692 - Sibiu (Hermannstadt) a devenit capitala Transilvaniei (până în 1791).
  • 1717 - Prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României este inființată, după ce în 1712 Împăratul Carol al IV lea acorda orașului privilegiu de a construi o fabrică de bere.
  • 1782 - Franz-Joseph Müller von Reichenstein a descoperit elementul chimic teluriu.
  • 1788 - Primul teatru în Transilvania.
  • 1795 - Primul paratrăsnet din sud-estul Europei este instalat în Cisnădie.
  • 1797 - Samuel Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.
  • 1817 - Primul muzeu din Transilvania, Muzeul Național Brukenthal este deschis la Sibiu.
  • 1861 - Se înființează societatea ASTRA.
  • 1867 - Principatul Transilvaniei a fost reîncorporat Regatul Ungariei
  • 1872 - Este data in exploatare linia ferată Sibiu - Copsa Mică
  • 1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.
  • 1904 - Al doilea oraș din Europa și al treilea din lume în care este utilizat omnibuzul - un precursor al troleibuzului.
  • 1905 - Introducerea tramvaiului electric
  • 1918 - După tratatul din Trianon, Sibiu a devenit parte din România.
  • 1928 - Prima grădină zoologică din România.
  • 1941 - Sașii au devenit o minoritate în oraș.
  • 1989 - Al doilea oraș participant la Revoluția din 1989.
  • 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007
  • 2010 - La 1 decembrie este dată în folosință centura ocolitoare a orașului.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema Sibiului

În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550.

Demografie[modificare | modificare sursă]

StructuraEtnicăSibiu1850 1992.PNG

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

  • 1850: || 12.765 locuitori
  • 1900: |||| 21.465 locuitori
  • 1930: |||||||||| 49.345 locuitori
  • 1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori
  • 1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
  • 1956: ||||||||||||||||||| 90.475 locuitori
  • 1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
  • 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
  • 1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
  • 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
  • 2011: ||||||||||||||||||||||||||||| 147.245 locuitori

Populația istorică[modificare | modificare sursă]

Muzeul Brukenthal și Primăria din Piața Mare
Recensământul[7] Structura etnică
Anul Populația
Sibiului
Români Maghiari Germani
1850 12.765 2.089 (16%) 977 (8%) 8.790 (69%)
1880 19.446 2.810 (14%) 2.065 (11%) 14.327 (74%)
1890 21.465 4.581 (21%) 3.199 (15%) 13.148 (61%)
1900 29.577 7.106 (24%) 5.747 (19%) 16.141 (55%)
1910 33.489 8.824 (26%) 7.252 (22%) 16.832 (50%)
1920 32.748 8.553 (26%) 4.291 (13%) 18.218 (56%)
1930 49.345 19.006 (39%) 6.782 (14%) 22.045 (45%)
1941 63.765 33.829 (53%) 4.262 (7%) 23.574 (37%)
1948 60.602 37.371 (62%) 5.060 (8%) 16.359 (27%)
1956 90.475 60.526 (67%) 4.772 (5%) 24.636 (27%)
1966 109.515 78.548 (72%) 5.124 (5%) 25.387 (23%)
1977 151.005 119.507 (79%) 5.111 (3,4%) 25.403 (17%)
1992 169.610 158.863 (94%) 4.163 (2,6%) 5.605 (3,5%)
2002 154.892 148.269 (95,7%) 3.135 (2%) 2.508 (1,6%)
2011 147.245 130.998 (88,9%) 2.169 (1,4%) 1.561 (1%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) și maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

În prezent[modificare | modificare sursă]

Bulevardul Vasile Milea din Sibiu

La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori.[8] Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior.

Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Sub aspect confesional populația Sibiului este alcătuită[Când?] din:

La recensământul din 2002, alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

  • Centru
  • Centrul Istoric - împărțit în Orașul de Sus și Orașul de Jos
  • Lupeni
  • Trei Stejari
  • Dumbrăvii
  • Vasile Aaron
  • Hipodrom I, II, III, IV
  • Valea Aurie
  • Tilișca
  • Ștrand I
  • Ștrand II
  • Turnișor
  • Piața Cluj
  • Țiglari
  • Terezian
  • Reșița
  • Lazaret
  • Gușterița
  • Broscărie (Blocuri Independența)
  • Tineretului
  • Viile Sibiului

De asemenea, există două zone industriale:

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul orașului, la ieșirea spre Rășinari aparține tot de Municipiul Sibiu.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul Sibiului este Klaus Iohannis, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000, reales în 2004 cu 88,7%, în 2008 cu 83,2%, iar în 2012 cu 77,9% din voturi.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor orașului și demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orașului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea populației prin promovarea și dezvoltarea serviciilor Poliției Locale.

Componența Consiliului Local ales în 2012 este următoarea:

    Partid Locuri Componența Consiliului
  Forumul Democrat al Germanilor din România 15                              
  USL 6                              
  Partidul Democrat-Liberal 2                              

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Consulatul General al Republicii Austria din Sibiu

Consulate

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Sibiu este înfrățit cu următoarele localități:

Economie[modificare | modificare sursă]

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.[necesită citare]

Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți(SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens).

În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.


Angajați pe sector industrial[modificare | modificare sursă]

  • Industrie - 49%
  • Comerț - 15%
  • Construcții - 7,5%
  • Sănătate - 7,5%
  • Educație - 7%
  • Transport - 6,5%

Transport[modificare | modificare sursă]

Aeroportul International Sibiu

Transporturi externe[modificare | modificare sursă]

Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către:

Gara Sibiu

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnișor, precum și un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro", fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș, Podu Olt, Sighișoara și Odorheiu Secuiesc.

Tramvai istoric circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

  • Șosele internaționale:
  1. E68 (Ungaria) – NădlacAradDevaSebeșMiercurea Sibiului – Sibiu – Brașov
  2. E81 (Ucraina) – HalmeuLivadaSatu MareZalăuClujTurdaSebeșMiercurea Sibiului – Sibiu – PiteștiBucureștiConstanța
  • Drumuri naționale:
  1. DN 1 BucureștiPloieștiBrașovFăgăraș – Sibiu – Alba IuliaTurdaClujOradeaBorș –> Ungaria
  2. DN 7 BucureștiGăeștiPiteștiRâmnicu Vâlcea – Sibiu – DevaAradNădlac –> Ungaria
  3. DN 14 SighișoaraDumbrăveniMediașCopșa Mică – Sibiu

Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Săliște. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos -Miercurea Sibiului.

Municipiul Sibiu are trei autogări cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinații. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).

Transporturi interne[modificare | modificare sursă]

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată și vândută ca fier vechi.

Dn1(Intrarea in Sibiu)

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Rășinari.

În Sibiu există și companii de taximetrie:

  • Taxi Comis - (0269)964
  • Taxi Negoiu - (0269)966
  • Taxi Pronto - 0269.222222
  • Taxi 942 - (0269)942
  • Taxi 953 - (0269)953
  • Taxi 948 - (0269)948
  • Taxi 924 - (0269)924
  • Taxi 963 - 0740-000-963

Centura de ocolire[modificare | modificare sursă]

Autostrada A1(Centura ocolitoare a Sibiului)

Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă[10]. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010.[11]

Turism[modificare | modificare sursă]

Zona centrală
Strada Nicolae Bălcescu, fostă Cisnădiei, în germană Heltauergasse, principala zonă pietonală din centrul Sibiului

În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.

Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO.[12].În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.

Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.

Hoteluri[modificare | modificare sursă]

Hoteluri în Sibiu

Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

  • Hotel Hilton *****
  • Hotel Ramada Sibiu ****
  • Hotel Casa Luxemburg ***
  • Hotel Libra ****
  • Hotel Continental Forum ****
  • Hotel Casa Moraru ****
  • Hotel Ibis Sibiu ****
  • Hotel Împăratul Romanilor ***
  • Hotel Parc ***
  • Hotel Silva***
  • Hotel Am Ring***
  • Hotel Ana ***
  • Hotel Roberts ****
  • Hotel Golden Tulip Ana Tower ****
  • Casa Ivan***
  • Hotel Class***
  • Hotel Center (în construcție)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]


  • Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare
  • Muzeul de locomotive cu aburi.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (vedere laterală)
Vedere din turnul Bisericii Evanghelice

În centrul orașului se găsesc o serie de lăcașuri istorice de cult:

În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gusterița, se află două biserici fortificate:

  • Biserica evanghelică din Turnișor (luterană) sec. XIII
  • Biserica evanghelică din Gușterița (luterană) sec. XIII

Alte clădiri și locuri[modificare | modificare sursă]


În împrejurimi[modificare | modificare sursă]


Cultură[modificare | modificare sursă]

Sibiu - Capitală Culturală 2007
Filarmonica de Stat din Sibiu - Sala Thalia

În Sibiu își au sediul: Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret „Gong” și Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară în localitate are loc Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (F.I.T.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională „La Strada”, Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu.

În afară de aceste festivaluri, au loc și alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Formația de (hard) rock Riff, înființată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigoraș, este originară din Sibiu și, prin urmare, o parte dintre spectacolele trupei se desfășoară pe scenele din acest oraș. Cu o activitate de peste 40 de ani, Riff este a doua formație rock ca longevitate din România, după Phoenix din Timișoara.

În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille-et-Vilaine, Centrul European de Poezie și Dialog Est-Vest), Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor.

Educație[modificare | modificare sursă]

În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, având un număr de 28.000 studenți, cele mai importante fiind:


La nivel mediu, colegii, licee și grupuri școlare, cele mai prestigioase instituții din oraș sunt:

Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, urmașul de azi al colegiului iezuiților
  • Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”
  • Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” (liceu cu predare în limba germană)
  • Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”
  • Colegiul Național „Octavian Goga”
  • Colegiul Agricol „D. P. Barcianu”
  • Colegiul Economic „George Barițiu”
  • Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum”
  • Liceul de Artă
  • Colegiul Tehnic "Independența" [1]
  • Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”
  • Liceul Teoretic „Constantin Noica”
  • Liceul Teologic Baptist „Betania”
  • Grupul Școlar Industrial Energetic
  • Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură „Carol I”
  • Grupul Școlar Industrial de Transport CFR
  • Grupul Școlar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu”

Viața religioasă[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Ioan Nepomuk, odinioară în Piața Mare, depozitată din anii 1950 în curtea interioară a Bisericii Catolice

Viața religioasă cunoaște o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici își au sediul următoarele instituții ecleziastice:

  • Mitropolia Ortodoxă a Ardealului și Arhiepiscopia Sibiului.
  • Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).


Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

În Sibiu se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice:


Mass-media[modificare | modificare sursă]

Ziare[modificare | modificare sursă]

Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este Tribuna Sibiului, cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa Sibiu Standard[13], Rondul de Sibiu[14], Monitorul de Sibiu, Ora de Sibiu[15], Ziarul de Sibiu, dar și Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicații de cultură sunt Euphorion și Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toți și Oferta de la A la Z.

Posturi TV[modificare | modificare sursă]

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 și TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.

Posturi de radio[modificare | modificare sursă]

Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:

și la Sibiu a fost fondat primul radio online din acest județ care emite un program de 24/24 cu informații locale și naționale. GoFm este un radio realizat de oamenii de presă din județul Sibiu, iar programele radioului refiind transmise și în țară.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Pe strada Azilului nr.4 din Sibiu se găsește primul spital din România de azi, atestat documentar din anul 1292[16].

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență;
  • Spitalul Clinic de Pediatrie;
  • Spitalul Militar de Urgență;
  • Spitalul CFR;
  • alte spitale și clinici importante de stat sau private.

Sport[modificare | modificare sursă]

Stadionul Munincipal Sibiu

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanți, in anul 1980.[necesită citare]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  2. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Karl Reinerth, Die freie königliche St.-Ladislaus-Propstei zu Hermannstadt, în: Deutsche Forschungen im Südosten, 1942.
  5. ^ Die Schäßburger sächsische Presse von 1869 bis 1900
  6. ^ Fragmente din acest orologiu sunt păstrate la Muzeul Brukenthal. (Bălan, Șt., Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, Editura Academiei RSR, București, 1985).
  7. ^ Varga E. Árpád: Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania
  8. ^ http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ Institutul Național de Statistică - Rezultatele definitive ale recensământului populației și al locuințelor din 2011
  9. ^ de Sibiul s–a înfrățit cu cel mai mare oraș din Japonia. http://www.ziare.com/sibiu/stiri-actualitate/sibiul-s-a-infratit-cu-cel-mai-mare-oras-din-japonia-3241194. 
  10. ^ Emil Boc a inaugurat centura Sibiului (FOTO), 1 dec 2010, adevarul.ro, accesat la 1 decembrie 2010
  11. ^ Boc a inaugurat, de Ziua Națională, un tronson din centura lărgită la două benzi pe sens a Capitalei și a tăiat panglica centurii de la Sibiu, 1 decembrie 2010, evz.ro, accesat la 1 decembrie 2010
  12. ^ Despre Sibiu, accesat la 1 februarie 2014
  13. ^ SibiuStandard.ro
  14. ^ Rondul de Sibiu - Ziar online de stiri si informatii
  15. ^ Ora de Sibiu
  16. ^ http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/primul-spital-romanesc-s-a-deschis-acum-721-de-ani-la-sibiu-86271.html

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sibiu

Reportaje despre cartiere

Turism

Obiective

Economie

Vezi și[modificare | modificare sursă]