Comuna Cătina, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cătina
—  Comună  —
Cătina
Cătina
Cătina se află în România
Cătina
Cătina
Cătina (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°50′54″N 24°10′09″E / 46.84833°N 24.16917°E / 46.84833; 24.1691746°50′54″N 24°10′09″E / 46.84833°N 24.16917°E / 46.84833; 24.16917

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 56773
Atestare 1327

Reședință Cătina
Sate componente Cătina, Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie, Valea Caldă

Guvernare
 - Primar Alexandru Bota[*][4][5] (PSD, )

Suprafață
 - Total 52,77 km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 1993 locuitori
 - Densitate 41.8 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.203 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407170
Prefix telefonic +40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Cătina pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Cătina pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Cătina (în maghiară Katona) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cătina (reședința), Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Existența comunei Cătina este atestată încă din neolitic prin diversele elemente de cultură materială descoperite prin lucrări agricole sau prin eroziunea apelor. Materialele descoperite au fost supuse unor analize științifice și drept urmare au primit girul autorității specialiștilor de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Important de precizat este faptul că în localitatea Feldioara au fost descoperite fără cercetări materiale și obiecte ce aparțin neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatră), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz aparținând culturii Sighișoara-Witenberg), perioadei dacice (daltă de bronz) sau perioadei romane (două monede romane din timpul împăratului Hadrian 117-138 d.C.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic și epoca bronzului sunt "Dealul cu Șea" și "Piscu Lung" (Feldioara), "Groapa Căstăilor" și "La Ciurgău" (Cătina).

O altă zestre arheologică a satului Feldioara este alcătuită din numeroase urme vizibile ale unei cetăți de pământ și lemn, despre care se spune că a fost construită înaintea venirii maghiarilor în Transilvania.

Referitor la vechimea documentară, localitatea Cătina (reședința de comună) și localitatea Feldioara au fost atestate documentar în anul 1327. Doi ani mai târziu, în 1329, a fost atestată documentar localitatea Copru, iar în 1956 localitățile Hagău, Hodaie și Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparținătoare localității Cătina. Înainte de 1600, pe vatra satului Cătina a existat o mănăstire benedictină, o biserică și un cimitir.

Tribunul Vasile Turc[modificare | modificare sursă]

Vasile Turc a fost preot greco-catolic în Cătina – revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. În anul 1848, anul mișcărilor revoluționare și a războiului civil în Transilvania, Karacsay Sándor – fiul grofului Karacsay Sándor din Aruncuta, comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj – a primit în data de 28 octombrie dispoziție de la comisarul regal Vay Miklos să-l aresteze pe Vasile Turc, "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie". Urmare a acestei dispoziții, Karacsay Sándor – fiul, în dimineața zilei de 30 octombrie 1848, trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó, preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale, respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848. [6].

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului, pe cursul superior al râului Fizeș, în partea estică a județului Cluj, la granița cu județul Bistrița-Năsăud spre est și sud-est. Se învecinează la nord cu comuna Buza, la vest cu comuna Geaca, iar în partea de sud-vest cu comuna Cămărașu, toate cele trei comune fiind situate în județul Cluj.

Comuna se află la 60 km de Cluj-Napoca și 35 km sud-est de Gherla, legătura cu cele două orașe realizându-se pe direcția nord-vest - sud-est de drumul județean 109C Gherla-Cămărașu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj.

Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina.

O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu.

Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri.

Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina.

Clima[modificare | modificare sursă]

Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Cătina

     Români (76.66%)

     Maghiari (17.41%)

     Romi (4.01%)

     Necunoscută (1.8%)

     Altă etnie (0.1%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Cătina

     Ortodocși (71.29%)

     Romano-catolici (8.22%)

     Reformați (12.39%)

     Greco-catolici (5.31%)

     Necunoscută (1.8%)

     Altă religie (0.95%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cătina se ridică la 1.993 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.203 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (17,41%) și romi (4,01%). Pentru 1,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,3%), dar există și minorități de reformați (12,39%), romano-catolici (8,23%) și greco-catolici (5,32%). Pentru 1,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Cătina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Alexandru Bota[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 5          
Partidul Național Liberal 4          
Uniunea Democrată Maghiară din România 1          
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) 1          

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică și confesională[modificare | modificare sursă]

Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai mare (69,2%) urmați de reformați (13,8%) și romano-catolici (7,8%). Deși populația comunei este diversificată, atât din punct de vedere etnic cât și confesional, nu s-au semnalat conflicte interetnice sau interreligioase. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1.850 2.232 1.601 489 8 131 3
1.880 2.285 1.533 622 5 125
1.890 2.856 1.885 792 15 164
1.900 3.035 2.019 881 20 115
1.910 3.129 2.134 880 20 95
1.920 3.026 2.082 799 2 143
1.930 3.376 2.449 837 24 66
1.941 3.764 2.756 895 1 112
1.956 4.138 3.151 957 26 4
1.966 3.812 2.996 813 1 2
1.977 3.253 2.570 674 9 0
1.992 2.333 1.901 425 7 0
2.002 2.209 1.668 459 75 7

Cătina, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia



Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Romano-Catolică, din 1806.
  • Biserica din secolele XV-XVI din Feldioara.
  • Biserica Ortodoxă

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Turc, preot greco-catolic în Cătina – revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania.
  • Barcsay Jenő (1900-1988), pictor maghiar născut în Cătina.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Cătina, Cluj

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Pace și război, 1848-1849 în Transilvania centrală. Mișcările revoluționare și războiul civil, Editura Presa Universitară Clujeană, 2008, pag. 165 și 173, autor: Peter Moldovan
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  10. ^ Structura etno-demografică a României

Legături externe[modificare | modificare sursă]