Comuna Săndulești, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Săndulești (dezambiguizare).
Săndulești
—  Comună  —
Biserica Ortodoxă
Biserica Ortodoxă
Săndulești se află în România
Săndulești
Săndulești
Săndulești (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°34′55″N 23°43′30″E / 46.58194°N 23.72500°E / 46.58194; 23.7250046°34′55″N 23°43′30″E / 46.58194°N 23.72500°E / 46.58194; 23.72500

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 55311
Atestare 1176 [1]

Reședință Săndulești
Sate componente Săndulești, Copăceni

Guvernare
 - Primar Călin-Stelian Fărgaciu[*][5] (PSD, )

Suprafață
 - Total 22,48 km²
Altitudine 454 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1798 locuitori
 - Densitate 83.76 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.892 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407500
Prefix telefonic +40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Săndulești (până în 1974 Sând;[a] numită și în prezent Sând, sau în maghiară Szind, de către locuitorii ei) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Copăceni și Săndulești (reședința). Locuitorii din Săndulești își spun „sândeni” iar locuitorii din Copăceni își spun „copândeni”.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Szind.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudinea: 454 m.

În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află Izvorul lui Alexandru Macedon, nume bazat pe o legendă populară locală.

În vecinătatea satului se găsește Izvorul Romanilor, de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km.

În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la Izvorul Buna (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa de la fântâni nefiind de foarte bună calitate.

Satul Săndulești este străbătut de Valea Săndulești.

La sud de sat s-au găsit două lacuri cu apă dulce (Tăul Mare și Tăul Mic), propice pescuitului sportiv. În ultimele decenii Tăul Mic a dispărut, prin colmatare treptată.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Săndulești

     Români (91.6%)

     Maghiari (3.72%)

     Necunoscută (4.44%)

     Altă etnie (0.22%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Săndulești

     Ortodocși (81.36%)

     Reformați (1.72%)

     Penticostali (4.44%)

     Greco-catolici (4.5%)

     Unitarieni (1.0%)

     Necunoscută (4.78%)

     Altă religie (2.16%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săndulești se ridică la 1.798 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.892 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de maghiari (3,73%). Pentru 4,45% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,37%), dar există și minorități de greco-catolici (4,51%), penticostali (4,45%), reformați (1,72%) și unitarieni (1%). Pentru 4,78% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Săndulești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Călin-Stelian Fărgaciu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 5          
Partidul Național Liberal 2          
Partidul Mișcarea Populară 2          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2          

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 1.002 799 156 46 1
1880 1.154 862 241 1 50
1890 1.241 1.073 119 18 31
1900 1.275 1.034 219 8 14
1910 1.272 1.045 175 7 45
1920 1.275 1.138 137 0
1930 1.576 1.350 196 28 2
1941 1.887 1.663 165 1 58
1956 1.922 1.721 177 24 0
1966 2.362 2.145 182 1 33 1
1977 2.270 2.139 131 0
1992 1.751 1.641 95 15 0
2002 1.892 1.790 81 21 0

Săndulești, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric[modificare | modificare sursă]

În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii Transilvania au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă a fost găsit un mare număr de vase ceramice, unelte și podoabe.

În punctul „Piatra Tăiată“ (în maghiară Vágottkő) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate (Párdé la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și Kovácsteluk la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241.[10]

În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit ca materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999, dar de mare valoare istorică).

Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului al XX-lea) așa-numitele drezine[b] (în aval, în direcția Turda, fără tracțiune; înapoi, tractate de locomotive).

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective din Săndulești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Primele două biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • "Izvorul Romanilor" (situat între Săndulești și Copăceni, coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde era captată apa potabilă transportată prin două apeducte spre "Castrul roman Potaissa" și spre așezarea romană civilă învecinată. Izvorul se găsește lângă drumul județean DJ 107L Turda-Petreștii de Jos, nu departe de carierele de calcar Săndulești. În apropiere se găsește fosta carieră romană de piatră de la punctul "Piatra Tăiată" (în maghiară Vágottkő) (monument istoric).
  • "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
  • Conacul familiei contelui Borș (coordonate: 46°34'54"N, 23°43'03"E)[13].
  • Monumentul Eroilor din cele două războaie mondiale. Ridicat în anul 1937 și renovat în 1947, a fost amplasat între 1937-2011 în părculețul din centrul satului. În anul 2011 a fost demontat, iar în 2013 mutat în curtea bisericii greco-catolice. Pe locul său din părculeț a fost ridicat în 2011 un nou monument.
  • Calea ferată îngustă Săndulești - Turda (760 mm). Transportul calcarului de la Săndulești la Turda pe calea ferată îngustă s-a sistat în anul 1989. În prezent, în teren se poate observa traseul sinuos al terasamentului (fără șine), în lungime de peste 10 km.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Bors Mihály (1886-1937), conte, filantrop, fost președinte la Societatea Carpatină Ardeleană (EKE), sprijinitor al Bisericii Unitariene. A inițiat în 1904 deschiderea și exploatarea carierei de calcar din localitate, furnizoare de materie primă Fabricii de Ciment din Turda. A donat terenul necesar construirii noii cabane de la Cheile Turzii în anul 1934.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Biserica românească din Săndulești (jud.Cluj), Ioana Cristache Panait și Marinel Daia, Revista Muzeelor și Monumentelor, seria Monumente Istorice și de Artă, nr.43, an 2, București, 1974, pag.86-88
  • Vișinescu, Valentin, Săndulești, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-686-478-2
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Note de completare[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În anul 1974, o dată cu Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale și pe fondul ideologic al protocronismului și al comunismului naționalist promovat de Ceaușescu, numele Sând, derivație românizată de la maghiarul Szind, a fost schimbat în "mai românescul" Săndulești. Românizarea toponimelor de origine maghiara sau cu sonorități maghiare s-a făcut în acel an pe întreg cuprinsul Ardealului, cel mai adesea prin adăugarea sufixului -ești, specific graiurilor din grupa sudică (oltenesc și muntenesc), dar inexistent în toponimele graiurilor din grupa nordică. Clujul a fost renumit Cluj-Napoca prin decret prezidențial în 18 octombrie 1974.
  2. ^ Despre drezine: Totul a plecat de la faimoasa drezină prezentată în Grădinile Luxembourg din Paris în anul 1817 de către baronul Karl Drais von Sauerbronn. Drezina nu avea mijloace de propulsie, dar accelera viteza celui așezat pe capra ei. În același an, Niepce imaginează un vehicul identic, dar drezina câstigă popularitate în Anglia, după 1818, ca și „cal de agrement” („hobby horse”). Primul record cu acest vehicul este consemnat pe traseul Beaune-Dijon din Franța, când cei 37 km au fost parcurși in două ore și jumătate. În 1855, potcovarul parizian Pierre Michaux și fiul său Ernest au ideea să plaseze două pedale în axul primei roți a drezinei, iar inima bicicletei moderne a apărut. Ca o curiozitate, prin atașarea unor roți de fier, automobilul a fost folosit ca drezină pentru inspectarea liniilor de cale ferată.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 221
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Săndulești
  9. ^ Structura etno-demografică a României
  10. ^ Orbán Balázs: Torda város és környéke /
  11. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra unui mormânt.
  12. ^ În 1947 au fost turnate fundațiile unei noi biserici greco-catolice, lângă primăria actuală. Proiectul nu a fost realizat, datorită desființării bisericii greco-catolice în anul 1948.
  13. ^ Bors Mihály a fost o personalitate locală de frunte și un Mecena al Bisericii Unitariene. Născut la Săndulești la data de 17.10.1888. Tatăl: Albert Borș (moșier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (sinucidere). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Săndulești la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, după o excursie la Cheile Turzii, scriitorul maghiar Mór Jókai a vizitat Săndulești, la invitația lui Albert Borș.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Săndulești