Valer Pop

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Valer Pop
Valer Pop.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Franz Joseph din Cluj

Valer (Valeriu) Pop (n. 26 august 1892, Buduș, comitatul Solnocul Interior - d. 1 noiembrie 1958, București) a fost un avocat și om politic român.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Părinții lui Valeriu Pop au fost Alexandru Pop, preot greco-catolic, și Aurelia (născută Karșai). A fost căsătorit cu Alexandrina-Iuliana Tripon (din 1920) și a avut trei copii.

A urmat studiile medii la Liceul din Dej și la Liceul din Bistrița. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj, unde a obținut și diploma de doctor în științe juridice.

În primul război mondial a fost înrolat în armata austro-ungară. Luat prizonier în Italia s-a înrolat în Legiunea Voluntarilor Români din Italia.

Valer Pop a fost primul președinte al A.G.R.U. (Asociația Generală a Românilor Uniți) și a deținut această funcție în perioada 1929 – 1937. Ca membru al P.N.L. a fost ministru al Justiției în guvernul Nicolae Iorga și ministru secretar de stat în guvernele Tătărăscu din anii 1936 – 1937.[2]

În perioada 1930-1938 a fost succesiv ministru al Ardealului, de Justiție, Industrie și Comerț în guverne liberale.

În 1933 Valer Pop se căsătorise la Cluj cu Ilona Jonas, evreică din familia Farkaș, adoptând-o și pe fiica ei din prima căsătorie, Katalin-Catherina. După ocuparea Ungariei de către Germania, în martie 1944, Pop și-a convins fiica adoptivă să nu poarte steaua galbenă și a reușit să-și interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare.[3]

A făcut parte din delegația română la negocierile româno-ungare de la Turnu Severin și la Arbitrajul de la Viena (1940).

Tratativele de la Turnu Severin, deschise la 16 august, au fost ca un dialog al surzilor: ungurii pretindeau aproximativ 69.000 km² cu aproximativ 3.900.000 locuitori, din care peste 2.200.000 români; românii, prin ardeleanul Valer Pop, acceptau numai un schimb complet de populație și ulterior o rectificare teritorială în Crișana, pentru a asigura populației strămutate un spațiu necesar. În lipsă de consens, tratativele au fost rupte la 24 august, iritând Axa.[4]

A fost arestat și închis la închisoarea Sighet în perioada 1950-1955. [necesită citare]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]