Comuna Măguri-Răcătău, Cluj
| Măguri-Răcătău | |
| — comună — | |
 | |
  Măguri-Răcătău Măguri-Răcătău (România) | |
| Coordonate: 46°38′34″N 23°11′46″E / 46.64278°N 23.19611°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 58357 |
| Atestare | 1724[1] |
| Reședință | Măguri-Răcătău |
| Sate componente | Măguri-Răcătău, Măguri, Muntele Rece |
| Guvernare | |
| - Primar | Alexandru Livescu[*][5] ( IND, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 287 km² |
| Altitudine | 682 m.d.m. |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 2242 locuitori |
| - Densitate | 7,81 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407365 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Măguri-Răcătău (în maghiară Szamosfö) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Măguri, Măguri-Răcătău (reședința) și Muntele Rece.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna este situată pe valea Someșului Rece, într-o zonă deosebit de pitorească. Comuna Măguri-Răcătău este cea mai întinsă din județ și este formată din trei sate: Măguri-Răcătău, Măguri și Muntele Rece, fiecare formate la rândul lor din numeroase cătune.
Arii protejate[modificare | modificare sursă]
- "Molhașurile Căpățânii"[6] de pe raza comunei Măguri-Răcătău, o rezervație naturală botanică.
- Cheile Dumitresei (zonă peisagistică protejată).
- Defileul Răcătăului (zonă protejată mixtă).
- Defileul Someșului Rece (zonă protejată mixtă).
- Obârșia Someșului Rece si Văii Răcătăului (zonă protejată cinegetică).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Măguri-Răcătău
Români (97,72%)
Necunoscută (2,05%)
Altă etnie (0,22%)
Componența confesională a comunei Măguri-Răcătău
Ortodocși (90%)
Penticostali (6,15%)
Necunoscută (3,61%)
Altă religie (0,22%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măguri-Răcătău se ridică la 2.242 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.411 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,73%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,01%), cu o minoritate de penticostali (6,16%). Pentru 3,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Măguri-Răcătău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Alexandru Livescu[*], politician independent, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
| Livescu Alexandru | 1 | |||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 910 | 897 | 1 | 12 | ||||
| 1880 | 2.001 | 1.909 | 21 | 71 | ||||
| 1890 | 2.115 | 2.080 | 12 | 22 | 1 | |||
| 1900 | 2.135 | 2.097 | 33 | 5 | 0 | |||
| 1910 | 2.603 | 2.526 | 75 | 2 | ||||
| 1920 | 2.405 | 2.381 | 24 | |||||
| 1930 | 2.683 | 2.654 | 4 | 25 | ||||
| 1941 | 3.017 | 3.000 | 4 | 4 | 9 | |||
| 1956 | 3.412 | 3.404 | 4 | 4 | ||||
| 1966 | 4.074 | 4.039 | 34 | 1 | 0 | |||
| 1977 | 3.406 | 3.390 | 9 | 1 | 6 | 0 | ||
| 1992 | 2.567 | 2.565 | 1 | 1 | 0 | |||
| 2002 | 2.411 | 2.407 | 2 | 1 | 1 | |||
Măguri-Răcătău - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 172
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Molhaș: mlaștină oligotrofă, săracă în substanțe minerale și nutritive.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Măguri-Răcătău
- ^ Structura etno-demografică a României
Imagini[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău (filia Teleni)
Nava spre iconostas
Muntele Rece
Biserica Sfânta Treime din Muntele Rece
Drumul spre Mănăstirea Muntele Rece
Mănăstirea de călugări „Înălțarea Domnului”
Cimitirul Eroilor Români din cel de Al Doilea Război Mondial
Cimitirul Eroilor Români din cătunul Bordești
Biserica de lemn a mănăstirii
Nava spre iconostas
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
| |||||||||||||||||||