Comuna Măguri-Răcătău, Cluj
| Măguri-Răcătău | |
| — Comună — | |
 Măguri-Răcătău | |
  Măguri-Răcătău Măguri-Răcătău (România) | |
| Coordonate: 46°38′34″N 23°11′46″E46°38′34″N 23°11′46″E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 58357 |
| Atestare | 1724[1] |
| Reședință | Măguri-Răcătău |
| Sate componente | Măguri-Răcătău, Măguri, Muntele Rece |
| Guvernare | |
| - Primar | Petru Prigoană[*][5][6] (PNL, ) |
| Altitudine | 682 m.d.m. |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 2242 locuitori |
| - Densitate | 7,81 loc./km² |
| - Recensământul anterior, 2002 | 2.411 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407365 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Măguri-Răcătău (în maghiară Szamosfö) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Măguri, Măguri-Răcătău (reședința) și Muntele Rece.
Cuprins
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna este situată pe valea Someșului Rece, într-o zonă deosebit de pitorească. Comuna Măguri-Răcătău este cea mai întinsă din județ și este formată din trei sate: Măguri-Răcătău, Măguri și Muntele Rece, fiecare formate la rândul lor din numeroase cătune.
Arii protejate[modificare | modificare sursă]
- "Molhașurile Căpățânii[7] " de pe raza comunei Măguri-Răcătău constituie o rezervație naturală botanică.
- Cheile Dumitresei (zonă peisagistică protejată).
- Defileul Răcătăului (zonă protejată mixtă).
- Defileul Someșului Rece (zonă protejată mixtă).
- Obârșia Someșului Rece si Văii Răcătăului (zonă protejată cinegetică).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Măguri-Răcătău
Români (97,72%)
Necunoscută (2,05%)
Altă etnie (0,22%)
Componența confesională a comunei Măguri-Răcătău
Ortodocși (90%)
Penticostali (6,15%)
Necunoscută (3,61%)
Altă religie (0,22%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măguri-Răcătău se ridică la 2.242 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.411 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,73%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,01%), cu o minoritate de penticostali (6,16%). Pentru 3,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Măguri-Răcătău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Prigoană[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 3 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[10] [11] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 910 | 897 | 1 | 12 | ||||
| 1880 | 2.001 | 1.909 | 21 | 71 | ||||
| 1890 | 2.115 | 2.080 | 12 | 22 | 1 | |||
| 1900 | 2.135 | 2.097 | 33 | 5 | 0 | |||
| 1910 | 2.603 | 2.526 | 75 | 2 | ||||
| 1920 | 2.405 | 2.381 | 24 | |||||
| 1930 | 2.683 | 2.654 | 4 | 25 | ||||
| 1941 | 3.017 | 3.000 | 4 | 4 | 9 | |||
| 1956 | 3.412 | 3.404 | 4 | 4 | ||||
| 1966 | 4.074 | 4.039 | 34 | 1 | 0 | |||
| 1977 | 3.406 | 3.390 | 9 | 1 | 6 | 0 | ||
| 1992 | 2.567 | 2.565 | 1 | 1 | 0 | |||
| 2002 | 2.411 | 2.407 | 2 | 1 | 1 | |||
Măguri-Răcătău - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 172
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Molhaș: mlaștină oligotrofă (săracă în substanțe minerale și nutritive).
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Măguri-Răcătău
- ^ Structura etno-demografică a României
