1990

1990
MCMXC

Evenimente  • Nașteri  • Decese

---

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1970 · Anii 1980 ◄ Anii 1990 ► Anii 2000 · Anii 2010 · ►
◄◄ · ◄ · 1985 · 1986 · 1987 · 1988 · 1989 ◄ 1990 ► 1991 · 1992 · 1993 · 1994 · 1995 · ► · ►►

---

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • TV

1990 în alte calendare
Ab urbe condita	2743
Calendarul armean	1439 ԹՎ ՌՆԼԹ
Calendarul Bahá'í	146 / 147
Calendarul bengalez	1396 / 1397
Calendarul berber	2940
Calendarul bizantin	7498 / 7499
Calendarul budist	2534
Calendarul burmez	1352
Calendarul chinezesc	4686 / 4687
Calendarul coptic	1706 / 1707
Calendarul ebraic	5750 / 5751
Calendarul etiopian	1982 / 1983
Calendarul republican francez	CXCVIII / CXCIX 198 / 199
Calendarul hindus
Vikram Samvat	2045 / 2046
Shaka Samvat	1912 / 1913
Calendarul iranian	1368 / 1369
Calendarul islamic	1410 / 1411
Calendarul japonez	Heisei 2 (平成2年)
Calendarul coreean
Era Dangun	4323
Era Juche	79
Calendarul minguo	ROC 79 民國79年
Calendarul seleucid	2301 / 2302
Calendarul tailandez	2533

1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:

• Anul Internațional al Alfabetizării.

Evenimente

5 februarie: Reînființarea Muzeului Țăranului Român

Ianuarie

• 1 ianuarie: Se reînființează Societatea Studenților în Medicină din București.
• 2 ianuarie: Ia ființă Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDP).
• 3 ianuarie: F.S.N. aduce la cunoștința opiniei publice că „nu este și nu va fi un partid politic”. Peste o lună FSN s-a transformat într-un partid politic, pentru a putea candida la viitoarele alegeri.
• 3 ianuarie: Fostul lider al Panama, Manuel Noriega, se predă forțelor americane.
• 4 ianuarie: Revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu își încetează apariția.
• 7 ianuarie: În România este abolită pedeapsa cu moartea.
• 8 ianuarie: În România este liberalizat regimul pașapoartelor.
• 11 ianuarie: A fost fondat Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), avându-l ca lider pe Corneliu Coposu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.
• 12 ianuarie: Zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției Române din decembrie 1989. Ziua se transformă la București în manifestație anticomunistă. Se cere îndepărtarea nomenclaturiștilor și pedepsirea celor vinovați pentru crimele din decembrie 1989. Eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere.
• 15 ianuarie: S-a reînființat Partidul Național-Liberal (PNL), condus de un comitet de inițiativă format din Radu Câmpeanu, I. V. Săndulescu și Dan Amedeo Lăzărescu.
• 18 ianuarie: Decret-Lege CFSN nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.
• 20 ianuarie: A apărut, la București, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.
• 23 ianuarie: În C.F.S.N. se hotărăște (128 voturi pentru, 8 contra, 5 abțineri) participarea Frontului la alegeri. Doina Cornea demisionează din C.F.S.N.
• 24 ianuarie: Prin Decret-Lege C.F.S.N. (nr. 40) se adoptă Imnul de stat al României: „Deșteaptă-te, române", pe versuri de Andrei Mureșanu („Un răsunet"), muzica de Anton Pann.
• 27 ianuarie: Începe procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă și Manea Mănescu.
• 28 ianuarie: La București, în Piața Victoriei, are loc un miting organizat de PNȚCD, PNL, PSDR și alte partide care protestează împotriva hotărârii ca FSN să participe la alegeri. În paralel se desfășoară o contramanifestație organizată de FSN și susținută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC.
• 29 ianuarie: Prima mineriadă: Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului sosesc în Capitală în urma apelurilor lansate în mass-media de către președintele provizoriu Ion Iliescu.
• 30 ianuarie: Ana Blandiana se retrage din CFSN.

Februarie

• 1 februarie: Este anunțată constituirea iminentă a unui Consiliu Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), format prin restructurarea C.F.S.N.-ului.
• 2 februarie: Este reînființată Societatea Română de Filosofie.
• 2 februarie: Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă - detenție pe viață și confiscarea totală a averilor personale.

Celula unde a stat închis Nelson Mandela. La 11 februarie a fost eliberat.

• 5 februarie: S-a reînființat, la București, Muzeul Țăranului Român.
• 5 februarie: În România apare decretul privind activitatea economică pe baza liberei inițiative.
• 6 februarie: Transformarea CFSN în partid politic, sub forma Frontului Salvării Naționale (FSN).
• 11 februarie: Liderul sud-african, Nelson Mandela, a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuți în arest.
• 15 februarie: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
• 28 februarie: La București, în Piața Victoriei are loc o demonstrație împotriva Securității. Se declanșează violențe după ce un grup forțează intrarea în sediul guvernului. Seara, armata restabilește ordinea și sosesc minerii. Începe A doua mineriadă, la București sosind circa 4.000 de mineri din Valea Jiului.

Martie

3 martie: Este coborâtă de pe soclu statuia lui V.I.Lenin din Piața Scânteii (Piața Presei Libere) în aplauze și urale.

• 3 martie: Este coborâtă de pe soclu statuia lui V.I.Lenin din Piața Scânteii (Piața Presei Libere) în aplauze și urale.
• 11 martie: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.
• 11 martie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 15 martie: Începutul unor confruntări violente între cele aproximativ 10.000 de persoane sosite în România pentru aniversarea Revoluției Ungare de la 1848 și români.
• 15 martie: Mihail Gorbaciov este ales primul președinte executiv al Uniunii Sovietice.
• 15 martie: URSS anunță că declarația de independență a Lituaniei este invalidă.
• 18 martie: Patricio Aylwin depune jurământul ca președinte al statului Chile în primele alegeri democrate din 1970.
• 18 martie: În Germania de Est au loc primele alegeri libere din 1932.
• 18 martie: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts, Statele Unite, în valoare totală estimată între 100-300 milioane dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
• 21 martie: România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
• 21 martie: Namibia devine independentă după 75 de ani aflată sub controlul Africii de Sud.
• 26 martie: A luat ființă Serviciul Român de Informații (SRI).

Aprilie

Manifestațiile din Piața Universității

• 4 aprilie: La Patriarhie are loc solemnitatea întoarcerii în scaunul patriarhal a Prea Fericitului Teoctist Arăpașu, care anunțase la 18 ianuarie retragerea la pensie din motive de sănătate.
• 6 aprilie: Ion Rațiu este ales candidat la președinție din partea PNȚCD.
• 7 aprilie: Ion Iliescu este ales președinte al FSN.
• 8 aprilie: Slovenia și Croația se pronunță prin referendum pentru independență.
• 11 aprilie: Guvernul României nu îi permite fostului suveran Mihai să viziteze țara de Paște.
• 11 aprilie: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
• 20 aprilie: Este lansat telescopul Hubble.
• 21 aprilie: În cele patru luni care au trecut de la Revoluția din decembrie, la Tribunalul București au fost înregistrate 80 de partide politice.
• 22 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București. În zilele următoare mii de manifestanți se strâng în Piața Universității. S-a cerut aplicarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, aflarea adevărului despre Revoluție, separarea puterilor în stat, alegeri libere. Sute de personalitîți au vorbit de la balconul Universtății.
• 24 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: La ședința CPUN, Ion Iliescu afirmă că în Piața Universității manifestă golani și grupuri de huligani.
• 25 aprilie: În Piața Universități se strâng tot mai mulți oameni. Se poartă pancarte cu: „Ieri huligani, azi golani”. Apar ecusoane cu însemnul „golan” și variantele „golan convins” și „golan manipulat”.
• 28 aprilie: Mircea Snegur este ales președinte al Sovietului Suprem al RRS Moldovenești.

Mai

20 mai: Ion Iliescu este ales președinte al României din primul tur de scrutin, cu 85% din totalul voturilor exprimate. Prezența la vot a fost a fost de peste 90%.

• 3 mai: Manifestațiile din Piața Universității: Demonstranții din Piața Univesității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan".
• 6 mai: Locuitorilor români li s-a permis pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial să treacă frontiera româno-sovietică fără pașaport în ceea ce avea să fie cunoscut ca primul pod de flori.
• 16 mai: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România, după Revoluția din decembrie 1989.
• 20 mai: Au avut loc primele alegeri libere din România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Participarea la vot a fost de 86,19%. Ion Iliescu a fost ales al 2-lea președinte al României, din primul tur de scrutin, primind 85,07% din totalul voturilor. Contracandidați: Radu Câmpeanu 10,64%, Ion Rațiu 4,29%. El îl succede pe Nicolae Ceaușescu.
• 22 mai: Microsoft lansează Windows 3.0.
• 24 mai: A fost înființat Teatrul Masca de către actorul Mihai Mălaimare.

Iunie

• 13 iunie: Prima mineriadă: Începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității", începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate.
• 14 iunie: Prima mineriadă: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a restabili „ordinea". Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, studenți, sediile anumitor revite și ziare.
• 14 iunie: Franța, Germania și Benelux au semnat Convenția de la Schengen, privind libera circulație a persoanelor.
• 20 iunie: La Ateneul român, Ion Iliescu, primul președinte ales al României, de după Revoluția din decembrie, rostește jurământul de credință.

Iulie

• 1 iulie: Marca vest-germană devine monedă oficială în RDG.
• 3 iulie: Adunarea generală a Academiei Române primește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privați de ea, pe nedrept, între 1948–1989.
• 8 iulie: Germania de Vest învinge Argentina cu scorul de 1-0 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.
• 24 iulie: Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României, ziua de 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s-a încheiat procesul constituirii Statului național unitar român.
• 27 iulie: Proclamarea suveranității Republicii Belarus. Sărbătoare națională.
• 28 iulie: Alberto Fujimori devine președinte al statului Peru. A câștigat alegerile în turul doi de scrutin, unde l-a avut drept contracandidat pe scriitorul Mario Vargas Llosa.

August

2 august: Începutul Războiului din Golf

• 1 august: România preia președinția Consiliului de Securitate al ONU.
• 2 august: Invadarea Kuweit-ului de către Irak. Începe Primul Război din Golf (se încheie pe 28 februarie 1991).
• 6 august: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.
• 19 august: Leonard Bernstein dirijează ultimul său concert, sfârșind cu Simfonia nr. 7 de Ludwig van Beethoven.
• 27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică.

Septembrie

• 2 septembrie: A fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.
• 21 septembrie: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 va rămâne în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care va primi 5 ani de detenție și va fi pus în libertate condiționată pe motive medicale. A murit în 1996.

Octombrie

Reunificarea Germaniei

• 3 octombrie: Germania de Est și Germania de Vest se reunifică formând o singură Germanie.
• 21 octombrie: Ayrton Senna își câștigă al doilea titlu mondial în Formula 1.
• 15 octombrie: Liderul URSS, Mihail Gorbaciov primește Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a detensiona Războiul Rece și pentru reformele din URSS.

Noiembrie

28 noiembrie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier al Regatului Unit.

• 13 noiembrie: A fost scrisă prima pagină World Wide Web cunoscută.
• 15 noiembrie: A avut loc, la Brașov, o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov. În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie", demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
• 28 noiembrie: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier. John Major este ales în fruntea Partidului Conservator ceea ce îl recomandă ca pe viitorul candidat la funcția de prim-ministru.

Decembrie

• 2 decembrie: Helmut Kohl câștigă primele alegeri în Germania reunificată.
• 9 decembrie: Slobodan Milošević devine președinte al Serbiei.
• 9 decembrie: Lech Wałęsa câștigă turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia.
• 25 decembrie: Sosește în țară fostul rege Mihai I împreună cu membrii ai familiei regale. La Otopeni li se acordă o viză provizorie de 24 de ore, după care generalul Valeriu Rozoleanu, șeful Direcției Generale pentru pașapoarte, declară că „regele a intrat ilegal și a forțat trecerea frontierei”. Pe autostrada București-Pitești, suita regală este somată să oprească și este condusă la aeroportul Otopeni.

Arte, științe, literatură și filozofie

• Pentru prima dată, medalia Fields este decernată unui fizician, Edward Witten.
• Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat filmului Dances With Wolves (Dansând cu lupii).
• Se publică postum Jurnal de idei, de Constantin Noica.

Nașteri

• 27 ianuarie: Mihai Onicaș, fotbalist român
• 9 februarie: Alina Bercu, pianistă română
• 23 martie: Prințesa Eugenie de York, nepoata Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit
• 7 aprilie: Sorana Cîrstea, jucătoare română de tenis
• 13 aprilie: Lodovica Comello, actriță, cântăreață, muziciană, compozitoare și dansatoare italiană
• 18 iunie: Sandra Izbașa, gimnastă română
• 27 iulie: Indiana Evans (n. Indiana Rose Evans), actriță, cântăreață și compozitoare australiană
• 26 august: Irina-Camelia Begu, jucătoare română de tenis
• 17 octombrie: Marius Copil, jucător român de tenis de câmp
• 31 octombrie: J.I.D (Destin Choice Route), rapper american
• 31 octombrie: Emiliano Sala, jucător argentinian de fotbal (d. 2019)
• 23 noiembrie: Rita Ora (n. Rita Sahatçiu Ora), cântăreață, compozitoare și actriță britanică originară din Kosovo
• 20 decembrie: Joanna „JoJo” Levesque (n. Joanna Noëlle Blagden Levesque), cântăreață americană de muzică pop și R&B

Decese

• 6 ianuarie: Pavel Alexeevici Cerenkov, 85 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958), (n. 1904)
• 7 ianuarie: Ovidiu Bârlea, 72 ani, folclorist și scriitor român (n. 1917)
• 15 ianuarie: Zeno Octavian Vancea, 89 ani, compozitor român (n. 1900)
• 18 ianuarie: Manfred Künne, 57 ani, scriitor german (n. 1931)
• 20 ianuarie: Barbara Stanwyck (n. Ruby Catherine Stevens), 82 ani, actriță americană (n. 1907)
• 22 ianuarie: Mariano Rumor, 74 ani, politician italian, prim-ministru (1968-1970 și 1973-1974), (n. 1915)
• 24 ianuarie: Leon Kalustian, 81 ani, jurnalist român (n. 1908)
• 25 ianuarie: Ava Gardner (n. Ava Lavinia Gardner), 67 ani, actriță americană de film (n. 1922)
• 31 ianuarie: Alexandru Tatos (n. Alexandru Adrian Teodor Tatos), 52 ani, regizor și scenarist român (n. 1937)
• 13 februarie: Heinz Haber, 76 ani, fizician german (n. 1913)
• 14 februarie: Constantin Sibirschi, 62 ani, matematician rus (n. 1928)
• 15 februarie: George Ciucu, 63 ani, politician român (n. 1927)
• 16 februarie: József Moravetz (Iosif Moravet), 79 ani, fotbalist român (n. 1911)
• 23 februarie: Florin Pucă, 57 ani, grafician român (n. 1932)
• 27 februarie: Alexandru Rosetti, 94 ani, filolog român, lingvist, istoric al limbii române (n. 1895)
• 6 martie: Taro Kagawa, 67 ani, fotbalist japonez (n. 1922)
• 8 martie: Erkki Aaltonen, 79 ani, compozitor finlandez (n. 1910)
• 10 martie: Iurie Perlin, 72 ani, fizician rus (n. 1917)
• 24 martie: Tanți Cocea, 80 ani, actriță română de film și teatru (n. 1909)
• 30 martie: Etti-Rosa Spirer, 89 ani, arhitectă română (n. 1900)
• 6 aprilie: Robert Abernathy, 65 ani, scriitor american (n. 1924)
• 11 aprilie: Ivar Lo-Johansson, 89 ani, scriitor suedez (n. 1901)
• 14 aprilie: Georges Lacombe, 87 ani, regizor francez de film (n. 1902)
• 15 aprilie: Greta Garbo (n. Greta Lovisa Gustafson), 84 ani, actriță suedeză de film (n. 1905)
• 17 aprilie: Paul G. Dimo (Paul Gheorghe Dimo), 84 ani, inginer român (n. 1905)
• 18 aprilie: Frédéric Rossif, 67 ani, regizor de film francez (n. 1922)
• 7 mai: Prințul Andrei de Iugoslavia, 60 ani (n. 1929)
• 7 mai: Nicholas Sanduleak, 56 ani, astronom american de origine română (n. 1933)
• 28 mai: Wilhelm Wagenfeld, 90 ani, inginer german (n. 1900)
• 31 mai: Vasile Nicolescu, 60 ani, poet român (n. 1929)
• 2 iunie: Rex Harrison (n. Reginald Carey Harrison), 82 ani, actor englez de film (n. 1908)
• 4 iunie: Robert Edwards, 85 ani, politician britanic (n. 1905)
• 7 iunie: Alexandru Climescu, 80 ani, matematician român (n. 1910)
• 16 iunie: Alphonse Dupront, 84 ani, istoric francez (n. 1905)
• 21 iunie: Rudolf Alexander Agricola, 78 ani, sculptor german (n. 1912)
• 24 iunie: Germán Suárez Flamerich, 83 ani, politician venezuelean (n. 1907)
• 2 iulie: Hans Diplich (n. Johann Diplich), 81 ani, scriitor german (n. 1909)
• 12 iulie: Stela Moghioroș (n. Esther Radoșovețkaia), 81 ani, jurnalistă română (n. 1909)
• 16 iulie: Miguel Muñoz (Miguel Muñoz Mozún), 68 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1922)
• 16 iulie: Alma Mohora-Popovici, 93 ani, medic dentist român (n. 1896)
• 23 iulie: Ada Orleanu, 74 ani, scriitoare română (n. 1916)
• 1 august: Robert Krieps, 67 ani, politician luxemburghez (n. 1922)
• 2 august: Adonias Filho, 74 ani, romancier brazilian (n. 1915)
• 3 august: Thomas Dunne, 64 ani, politician irlandez (n. 1926)
• 8 august: Zorica Lațcu, 73 ani, poetă română (n. 1917)
• 17 august: Béla Abody, 59 ani, scriitor, critic literar, traducător, redactor maghiar (n. 1931)
• 21 august: Alexandru Cerna-Rădulescu, 70 ani, poet român (n. 1920)
• 24 august: Harold Masursky, 67 ani, astronom american (n. 1922)
• 25 august: Morley Callaghan (Edward Morley Callaghan), 87 ani, scriitor canadian (n. 1903)
• 25 august: David Hampshire, 72 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1917)
• 26 august: Mário Pinto de Andrade (Mário Coelho Pinto de Andrade), 62 ani, politician angolez (n. 1928)
• 4 septembrie: Irene Dunne (n. Irene Marie Dunn), 91 ani, actriță americană (n. 1898)
• 7 septembrie: Ferenc Bencze, 65 ani, actor maghiar (n. 1924)
• 9 septembrie: Nicola Abbagnano, 89 ani, filosof italian (n. 1901)
• 11 septembrie: F.F. Bruce (Frederick Fyvie Bruce), 79 ani, teolog britanic (n. 1910)
• 15 septembrie: Constantin N. Dinculescu, 91 ani, inginer român (n. 1898)
• 18 septembrie: Marjan Rožanc, 59 ani, scriitor sloven (n. 1930)
• 19 septembrie: Ioana Radu (n. Eugenia Braia), 73 ani, cântăreață română de muzică populară și romanțe (n. 1917)
• 27 septembrie: Ion Biberi, 86 ani, scriitor român (n. 1904)
• 30 septembrie: Ion Rachmuth (n. Israel Rachmuth), 79 ani, economist român (n. 1911)
• 30 septembrie: Patrick White (n. Patrick Victor Martindale White), 78 ani, scriitor australian, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1912)
• 1 octombrie: Ioana E. Petrescu, 48 ani, jurnalistă română (n. 1941)
• 13 octombrie: Hans Freudenthal, 85 ani, matematician olandez (n. 1905)
• 14 octombrie: Leonard Bernstein (n. Louis Bernstein), 72 ani, dirijor american de etnie evreiască (n. 1918)
• 16 octombrie: Jorge Bolet (Jorge Leopoldo Bolet Tremoleda), 75 ani, muzician american (n. 1914)
• 19 octombrie: Jerry Cronin, 65 ani, politician irlandez (n. 1925)
• 20 octombrie: Joel McCrea (Joel Albert McCrea), 84 ani, actor american (n. 1905)
• 22 octombrie: György Kovacs, 79 ani, jurnalist maghiar (n. 1911)
• 27 octombrie: Prințesa Sophie von Hohenberg (n. Sophie Marie Franziska Antonia Ignatia Alberta), 89 ani (n. 1901)
• 6 noiembrie: Traian Crișan, 72 ani, episcop român (n. 1918)
• 7 noiembrie: Lawrence Durrell (n. Lawrence George Durrell), 78 ani, romancier, poet, eseist, dramaturg britanic (n. 1912)
• 8 noiembrie: Wolfgang Schmieder, 89 ani, muzicolog german (n. 1901)
• 11 noiembrie: Melissanthi (n. Eve Chougia-Skandalaki), 83 ani, jurnalistă greacă (n. 1907)
• 14 noiembrie: Ernest Bernea, 85 ani, sociolog român (n. 1905)
• 19 noiembrie: Gheorghi N. Flerov, 77 ani, fizician rus (n. 1913)
• 27 noiembrie: Ferenc Radó, 69 ani, matematician maghiar (n. 1921)
• 30 noiembrie: Norman Cousins, 75 ani, jurnalist american (n. 1915)
• 1 decembrie: Simone Cousteau (Simone Melchior Cousteau), 71 ani, exploratoare franceză (n. 1919)
• 2 decembrie: Alfred Sachs, 83 ani, sculptor german (n. 1907)
• 3 decembrie: George Tomaziu, 75 ani, artist român (n. 1915)
• 4 decembrie: Edward Binns, 74 ani, actor american (n. 1916)
• 7 decembrie: Joan Bennett (Joan Geraldine Bennett), 80 ani, actriță americană (n. 1910)
• 8 decembrie: Tadeusz Kantor, 75 ani, artist polonez (n. 1915)
• 10 decembrie: Károly Kovács, 88 ani, actor maghiar (n. 1902)
• 12 decembrie: Gheorghe Claudiu Suciu, 85 ani, chimist român (n. 1905)
• 14 decembrie: Johannes, Prinț de Thurn și Taxis, 64 ani (n. 1926)
• 19 decembrie: Michael Joseph Oakeshott, 89 ani, filosof britanic (n. 1901)
• 23 decembrie: Ladislau Brosovszky, 39 ani, fotbalist român (n. 1951)

Premii Nobel

• Chimie: Elias James Corey (SUA)
• Fizică: Jerome I. Friedman (SUA), Henry W. Kendall (SUA), Richard E. Taylor (Canada)
• Literatură: Octavio Paz (Mexic)
• Medicină: Joseph E. Murray (SUA), E. Donnall Thomas (SUA)
• Pace: Mihail Sergheievici Gorbaciov (URSS)

Medalia Fields

• Vladimir Drinfeld (URSS)
• Vaughan Frederick Randal Jones (Noua Zeelandă)
• Shigefumi Mori (Japonia)
• Edward Witten (SUA)

Note

1990