1990
Sari la navigare
Sari la căutare
1990
MCMXC
MCMXC
Evenimente • Nașteri • Decese
◄ ·
Secolul XIX
◄ Secolul XX ►
Secolul XXI ·
►
◄ ·
Anii 1970 ·
Anii 1980
◄ Anii 1990 ►
Anii 2000 ·
Anii 2010 ·
►
◄◄ ·
◄ ·
1985 ·
1986 ·
1987 ·
1988 ·
1989
◄ 1990 ►
1991 ·
1992 ·
1993 ·
1994 ·
1995 ·
► ·
►►
Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Teatru • TV
1990 în alte calendare | |
---|---|
Ab urbe condita | 2743 |
Calendarul armean | 1439 ԹՎ ՌՆԼԹ |
Calendarul Bahá'í | 146 / 147 |
Calendarul bengalez | 1396 / 1397 |
Calendarul berber | 2940 |
Calendarul bizantin | 7498 / 7499 |
Calendarul budist | 2534 |
Calendarul burmez | 1352 |
Calendarul chinezesc | 4686 / 4687 |
Calendarul coptic | 1706 / 1707 |
Calendarul ebraic | 5750 / 5751 |
Calendarul etiopian | 1982 / 1983 |
Calendarul republican francez | CXCVIII / CXCIX 198 / 199 |
Calendarul hindus | |
Vikram Samvat | 2045 / 2046 |
Shaka Samvat | 1912 / 1913 |
Calendarul iranian | 1368 / 1369 |
Calendarul islamic | 1410 / 1411 |
Calendarul japonez | Heisei 2 (平成2年) |
Calendarul coreean | |
Era Dangun | 4323 |
Era Juche | 79 |
Calendarul minguo | ROC 79 民國79年 |
Calendarul seleucid | 2301 / 2302 |
Calendarul tailandez | 2533 |
1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:
- Anul Internațional al Alfabetizării.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
1990 | |
---|---|
![]() |
5 februarie: Înființarea Muzeului Țăranului Român. |
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie: Se reînființează Societatea Studenților în Medicină din București.
- 2 ianuarie: România: Ia ființă Asociatia Foștilor Deținuți Politici (AFDP).
- 3 ianuarie: Fostul lider al Panama, Manuel Noriega, se predă forțelor americane.
- 11 ianuarie: S-a înregistrat Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), avându-l ca lider pe Corneliu Coposu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.
- 11 ianuarie: Ia ființă Federația Română de Culturism și Fitness.
- 12 ianuarie: Zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției române din decembrie 1989.
- 15 ianuarie: S-a înregistrat Partidul Național-Liberal (PNL), condus de un comitet de inițiativă format din Radu Câmpeanu, I.V.Săndulescu și Dan Amedeo Lăzărescu.
- 18 ianuarie: Decret-Lege CFSN, nr. 30 privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.
- 20 ianuarie: A apărut, la București, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.
- 28 ianuarie: La București, în Piața Victoriei, are loc un miting organizat de PNȚ-CD, PNL, PSDR și alte partide care protestează împotriva hotărârii ca FSN să participe la alegeri. În paralel se desfășoară o contramanifestație organizată de FSN și susținută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC.
- 29 ianuarie: Prima mineriadă: Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului sosesc în Capitală în urma apelurilor lansate în mass-media de către președintele provizoriu Ion Iliescu.
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 2 februarie: Este reînființată Societatea Română de Filosofie.
- 2 februarie: Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă - detenție pe viață și confiscarea totală a averilor personale.

Celula unde a stat închis Nelson Mandela. La 11 februarie a fost eliberat.
- 5 februarie: S-a înființat, la București, Muzeul Țăranului Român.
- 6 februarie: Transformarea CFSN în partid politic, sub forma Frontului Salvării Naționale (FSN).
- 11 februarie: Liderul sud-african, Nelson Mandela, a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuți în arest.
- 15 februarie: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
- 28 februarie: A doua mineriadă: La București sosesc circa 4.000 de mineri din Valea Jiului.
Martie[modificare | modificare sursă]
- 11 martie: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.
- 11 martie: Patricio Aylwin depune jurământul ca președinte al statului Chile în primele alegeri democrate din 1970.
- 11 martie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică.
- 15 martie: Începutul unor confruntări violente între cele aproximativ 10.000 de persoane sosite în România pentru aniversarea Revoluției Ungare de la 1848 și români.
- 15 martie: Mihail Gorbaciov este ales primul președinte executiv al Uniunii Sovietice.
- 15 martie: URSS anunță că declarația de independență a Lituaniei este invalidă.
- 18 martie: În Germania de Est au loc primele alegeri libere din 1932.
- 18 martie: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts, Statele Unite, în valoare totală estimată între 100-300 milioane dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
- 21 martie: România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
- 21 martie: Namibia devine independentă după 75 de ani aflată sub controlul Africii de Sud.
- 26 martie: A luat ființă Serviciul Român de Informații.
Aprilie[modificare | modificare sursă]

20 mai: Ion Iliescu este ales președinte al României din primul tur de scrutin, cu 85% din totalul voturilor exprimate. Prezența la vot a fost a fost de peste 90%.
- 6 aprilie: Ion Rațiu este ales candidat la președinție din partea PNȚCD.
- 7 aprilie: Ion Iliescu este ales președinte al FSN.
- 11 aprilie: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
- 20 aprilie: Este lansat telescopul Hubble.
- 22 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București.
- 24 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: La ședința CPUN, Ion Iliescu afirmă că în Piața Universității manifestă „golani" și „grupuri de huligani".
Mai[modificare | modificare sursă]
- 3 mai: Manifestațiile din Piața Universității: Demonstranții din Piața Univesității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan".
- 16 mai: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România, după Revoluția din decembrie 1989.
- 20 mai: Au avut loc primele alegeri libere din România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Participarea la vot a fost de 86,19%. Ion Iliescu a fost ales al 2-lea președinte al României, din primul tur de scrutin, primind 85,07% din totalul voturilor. Contracandidați: Radu Câmpeanu 10,64%, Ion Rațiu 4,29%. El îl succede pe Nicolae Ceaușescu.
- 22 mai: Microsoft lansează Windows 3.0.
- 24 mai: A fost înființat Teatrul Masca de către actorul Mihai Mălaimare.
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 13 iunie: Mineriada din iunie 1990: Începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității", începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate.
- 14 iunie: Mineriada din iunie 1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a restabili „ordinea". Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, studenți.
- 14 iunie: Franța, Germania și Benelux au semnat Convenția de la Schengen, privind libera circulație a persoanelor.
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 3 iulie: Adunarea generală a Academiei Române primește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privați de ea, pe nedrept, între 1948–1989.
- 8 iulie: Germania de Vest învinge Argentina cu scorul de 1-0 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.
- 24 iulie: Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României, ziua de 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s-a încheiat procesul constituirii Statului național unitar român.
- 27 iulie: Proclamarea suveranității Republicii Belarus. Sărbătoare națională.
- 28 iulie: Alberto Fujimori devine președinte al statului Peru. A câștigat alegerile în turul doi de scrutin, unde l-a avut drept contracandidat pe scriitorul Mario Vargas Llosa.
August[modificare | modificare sursă]
- 2 august: Invadarea Kuweit-ului de către Irak. Începe Primul Război din Golf (se încheie pe 28 februarie 1991).
- 6 august: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.
- 19 august: Leonard Bernstein dirijează ultimul său concert, sfârșind cu Simfonia nr. 7 de Ludwig van Beethoven.
- 27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică.
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 2 septembrie: A fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.
- 21 septembrie: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 va rămâne în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care va primi 5 ani de detenție și va fi pus în libertate condiționată pe motive medicale. A murit în 1996.
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 3 octombrie: Germania de Est și Germania de Vest se reunifică formând o singură Germanie.
- 21 octombrie: Ayrton Senna își câștigă al doilea titlu mondial în Formula 1.
- 15 octombrie: Liderul URSS, Mihail Gorbaciov primește Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a detensiona Războiul Rece și pentru reformele din URSS.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 13 noiembrie: A fost scrisă prima pagină World Wide Web cunoscută.
- 15 noiembrie: A avut loc, la Brașov, o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov. În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie", demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
- 28 noiembrie: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier.
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 9 decembrie: Slobodan Milošević devine președinte al Serbiei.
- 9 decembrie: Lech Wałęsa câștigă turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia.
Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- Pentru prima dată, medalia Fields este decernată unui fizician, Edward Witten.
- Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat filmului Dances With Wolves (Dansând cu lupii).
- Se publică postum Jurnal de idei, de Constantin Noica.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 27 ianuarie: Mihai Onicaș, fotbalist român
- 9 februarie: Alina Bercu, pianistă română
- 23 martie: Prințesa Eugenie de York, nepoata Reginei Elisabeta a II-a
- 7 aprilie: Sorana Cîrstea, jucătoare română de tenis
- 13 aprilie: Lodovica Comello, actriță de film, cântăreață, muziciană, compozitoare și dansatoare italiană
- 18 iunie: Sandra Izbașa, gimnastă română
- 27 iulie: Indiana Evans (n. Indiana Rose Evans), actriță, cântăreață și compozitoare australiană
- 26 august: Irina-Camelia Begu, jucătoare română de tenis
- 17 octombrie: Marius Copil, jucător român de tenis de câmp
- 31 octombrie: J.I.D (Destin Choice Route), rapper american
- 31 octombrie: Emiliano Sala, jucător argentinian de fotbal (d. 2019)
- 23 noiembrie: Rita Ora (Rita Sahatçiu Ora), cântăreață și actriță din Kosovo
- 20 decembrie: Joanna „JoJo” Levesque (Joanna Noëlle Blagden Levesque), cântăreață americană de muzică pop/R&B
Decese[modificare | modificare sursă]
- 6 ianuarie: Pavel Alexeevici Cerenkov, 85 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958), (n. 1904)
- 7 ianuarie: Ovidiu Bârlea, 72 ani, folclorist și scriitor român (n. 1917)
- 15 ianuarie: Zeno Octavian Vancea, 89 ani, compozitor român (n. 1900)
- 18 ianuarie: Manfred Künne, 57 ani, scriitor german (n. 1931)
- 20 ianuarie: Barbara Stanwyck (n. Ruby Catherine Stevens), 82 ani, actriță americană (n. 1907)
- 22 ianuarie: Mariano Rumor, 74 ani, politician italian, prim-ministru (1968-1970 și 1973-1974), (n. 1915)
- 24 ianuarie: Leon Kalustian, 81 ani, jurnalist român (n. 1908)
- 25 ianuarie: Ava Gardner (n. Ava Lavinia Gardner), 67 ani, actriță americană de film (n. 1922)
- 31 ianuarie: Alexandru Tatos (n. Alexandru Adrian Teodor Tatos), 52 ani, regizor și scenarist român (n. 1937)
- 13 februarie: Heinz Haber, 76 ani, fizician german (n. 1913)
- 14 februarie: Constantin Sibirschi, 62 ani, matematician rus (n. 1928)
- 15 februarie: George Ciucu, 63 ani, politician român (n. 1927)
- 16 februarie: József Moravetz (Iosif Moravet), 79 ani, fotbalist român (n. 1911)
- 23 februarie: Florin Pucă, 57 ani, grafician român (n. 1932)
- 27 februarie: Alexandru Rosetti, 94 ani, filolog român, lingvist, istoric al limbii române (n. 1895)
- 6 martie: Taro Kagawa, 67 ani, fotbalist japonez (n. 1922)
- 8 martie: Erkki Aaltonen, 79 ani, compozitor finlandez (n. 1910)
- 10 martie: Iurie Perlin, 72 ani, fizician rus (n. 1917)
- 24 martie: Tanți Cocea, 80 ani, actriță română de film și teatru (n. 1909)
- 30 martie: Etti-Rosa Spirer, 89 ani, arhitectă română (n. 1900)
- 6 aprilie: Robert Abernathy, 65 ani, scriitor american (n. 1924)
- 11 aprilie: Ivar Lo-Johansson, 89 ani, scriitor suedez (n. 1901)
- 14 aprilie: Georges Lacombe, 87 ani, regizor francez de film (n. 1902)
- 15 aprilie: Greta Garbo (n. Greta Lovisa Gustafson), 84 ani, actriță suedeză de film (n. 1905)
- 17 aprilie: Paul G. Dimo (Paul Gheorghe Dimo), 84 ani, inginer român (n. 1905)
- 18 aprilie: Frédéric Rossif, 67 ani, regizor de film francez (n. 1922)
- 7 mai: Prințul Andrei de Iugoslavia, 60 ani (n. 1929)
- 7 mai: Nicholas Sanduleak, 56 ani, astronom american de origine română (n. 1933)
- 28 mai: Wilhelm Wagenfeld, 90 ani, inginer german (n. 1900)
- 31 mai: Vasile Nicolescu, 60 ani, poet român (n. 1929)
- 2 iunie: Rex Harrison (n. Reginald Carey Harrison), 82 ani, actor englez de film (n. 1908)
- 4 iunie: Robert Edwards, 85 ani, politician britanic (n. 1905)
- 7 iunie: Alexandru Climescu, 80 ani, matematician român (n. 1910)
- 16 iunie: Alphonse Dupront, 84 ani, istoric francez (n. 1905)
- 21 iunie: Rudolf Alexander Agricola, 78 ani, sculptor german (n. 1912)
- 24 iunie: Germán Suárez Flamerich, 83 ani, politician venezuelean (n. 1907)
- 2 iulie: Hans Diplich (n. Johann Diplich), 81 ani, scriitor german (n. 1909)
- 12 iulie: Stela Moghioroș (n. Esther Radoșovețkaia), 81 ani, jurnalistă română (n. 1909)
- 16 iulie: Miguel Muñoz (Miguel Muñoz Mozún), 68 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1922)
- 16 iulie: Alma Mohora-Popovici, 93 ani, medic dentist român (n. 1896)
- 23 iulie: Ada Orleanu, 74 ani, scriitoare română (n. 1916)
- 1 august: Robert Krieps, 67 ani, politician luxemburghez (n. 1922)
- 2 august: Adonias Filho, 74 ani, romancier brazilian (n. 1915)
- 3 august: Thomas Dunne, 64 ani, politician irlandez (n. 1926)
- 8 august: Zorica Lațcu, 73 ani, poetă română (n. 1917)
- 17 august: Béla Abody, 59 ani, scriitor, critic literar, traducător, redactor maghiar (n. 1931)
- 21 august: Alexandru Cerna-Rădulescu, 70 ani, poet român (n. 1920)
- 24 august: Harold Masursky, 67 ani, astronom american (n. 1922)
- 25 august: Morley Callaghan (Edward Morley Callaghan), 87 ani, scriitor canadian (n. 1903)
- 25 august: David Hampshire, 72 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1917)
- 26 august: Mário Pinto de Andrade (Mário Coelho Pinto de Andrade), 62 ani, politician angolez (n. 1928)
- 4 septembrie: Irene Dunne (n. Irene Marie Dunn), 91 ani, actriță americană (n. 1898)
- 7 septembrie: Ferenc Bencze, 65 ani, actor maghiar (n. 1924)
- 9 septembrie: Nicola Abbagnano, 89 ani, filosof italian (n. 1901)
- 11 septembrie: F.F. Bruce (Frederick Fyvie Bruce), 79 ani, teolog britanic (n. 1910)
- 15 septembrie: Constantin N. Dinculescu, 91 ani, inginer român (n. 1898)
- 18 septembrie: Marjan Rožanc, 59 ani, scriitor sloven (n. 1930)
- 19 septembrie: Ioana Radu (n. Eugenia Braia), 73 ani, cântăreață română de muzică populară și romanțe (n. 1917)
- 27 septembrie: Ion Biberi, 86 ani, scriitor român (n. 1904)
- 30 septembrie: Ion Rachmuth (n. Israel Rachmuth), 79 ani, economist român (n. 1911)
- 30 septembrie: Patrick White (n. Patrick Victor Martindale White), 78 ani, scriitor australian, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1912)
- 1 octombrie: Ioana E. Petrescu, 48 ani, jurnalistă română (n. 1941)
- 13 octombrie: Hans Freudenthal, 85 ani, matematician olandez (n. 1905)
- 14 octombrie: Leonard Bernstein (n. Louis Bernstein), 72 ani, dirijor american de etnie evreiască (n. 1918)
- 16 octombrie: Jorge Bolet (Jorge Leopoldo Bolet Tremoleda), 75 ani, muzician american (n. 1914)
- 19 octombrie: Jerry Cronin, 65 ani, politician irlandez (n. 1925)
- 20 octombrie: Joel McCrea (Joel Albert McCrea), 84 ani, actor american (n. 1905)
- 22 octombrie: György Kovacs, 79 ani, jurnalist maghiar (n. 1911)
- 27 octombrie: Prințesa Sophie von Hohenberg (n. Sophie Marie Franziska Antonia Ignatia Alberta), 89 ani (n. 1901)
- 6 noiembrie: Traian Crișan, 72 ani, episcop român (n. 1918)
- 7 noiembrie: Lawrence Durrell (n. Lawrence George Durrell), 78 ani, romancier, poet, eseist, dramaturg britanic (n. 1912)
- 8 noiembrie: Wolfgang Schmieder, 89 ani, muzicolog german (n. 1901)
- 11 noiembrie: Melissanthi (n. Eve Chougia-Skandalaki), 83 ani, jurnalistă greacă (n. 1907)
- 14 noiembrie: Ernest Bernea, 85 ani, sociolog român (n. 1905)
- 19 noiembrie: Gheorghi N. Flerov, 77 ani, fizician rus (n. 1913)
- 27 noiembrie: Ferenc Radó, 69 ani, matematician maghiar (n. 1921)
- 30 noiembrie: Norman Cousins, 75 ani, jurnalist american (n. 1915)
- 1 decembrie: Simone Cousteau (Simone Melchior Cousteau), 71 ani, exploratoare franceză (n. 1919)
- 2 decembrie: Alfred Sachs, 83 ani, sculptor german (n. 1907)
- 3 decembrie: George Tomaziu, 75 ani, artist român (n. 1915)
- 4 decembrie: Edward Binns, 74 ani, actor american (n. 1916)
- 7 decembrie: Joan Bennett (Joan Geraldine Bennett), 80 ani, actriță americană (n. 1910)
- 8 decembrie: Tadeusz Kantor, 75 ani, artist polonez (n. 1915)
- 10 decembrie: Károly Kovács, 88 ani, actor maghiar (n. 1902)
- 12 decembrie: Gheorghe Claudiu Suciu, 85 ani, chimist român (n. 1905)
- 14 decembrie: Johannes, Prinț de Thurn și Taxis, 64 ani (n. 1926)
- 19 decembrie: Michael Joseph Oakeshott, 89 ani, filosof britanic (n. 1901)
- 23 decembrie: Ladislau Brosovszky, 39 ani, fotbalist român (n. 1951)
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Chimie: Elias James Corey (SUA)
- Fizică: Jerome I. Friedman (SUA), Henry W. Kendall (SUA), Richard E. Taylor (Canada)
- Literatură: Octavio Paz (Mexic)
- Medicină: Joseph E. Murray (SUA), E. Donnall Thomas (SUA)
- Pace: Mihail Sergheievici Gorbaciov (URSS)
Medalia Fields[modificare | modificare sursă]
- Vladimir Drinfeld (URSS)
- Vaughan Frederick Randal Jones (Noua Zeelandă)
- Shigefumi Mori (Japonia)
- Edward Witten (SUA)