1990

1990 în alte calendare
Ab urbe condita	2743
Calendarul armean	1439 ; ԹՎ ՌՆԼԹ
Calendarul Bahá'í	146 / 147
Calendarul bengalez	1396 / 1397
Calendarul berber	2940
Calendarul bizantin	7498 / 7499
Calendarul budist	2534
Calendarul burmez	1352
Calendarul chinezesc	4686 / 4687
Calendarul coptic	1706 / 1707
Calendarul ebraic	5750 / 5751
Calendarul etiopian	1982 / 1983
Calendarul republican francez	CXCVIII / CXCIX; 198 / 199
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	2045 / 2046
Shaka Samvat	1912 / 1913
Calendarul iranian	1368 / 1369
Calendarul islamic	1410 / 1411
Calendarul japonez	Heisei 2; (平成2年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4323
Era Juche	79
Calendarul minguo	ROC 79; 民國79年
Calendarul seleucid	2301 / 2302
Calendarul tailandez	2533

1990
MCMXC

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1970 · Anii 1980 ◄ Anii 1990 ► Anii 2000 · Anii 2010 · ►
◄◄ · ◄ · 1985 · 1986 · 1987 · 1988 · 1989 ◄ 1990 ► 1991 · 1992 · 1993 · 1994 · 1995 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Teatru • TV

1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:

Anul Internațional al Alfabetizării.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

1990
Reunificarea Germaniei.	5 februarie: Înființarea Muzeului Țăranului Român.

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Se reînființează Societatea Studenților în Medicină din București.
2 ianuarie: România: Ia ființă Asociatia Foștilor Deținuți Politici (AFDP).
3 ianuarie: Fostul lider al Panama, Manuel Noriega, se predă forțelor americane.
11 ianuarie: S-a înregistrat Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), avându-l ca lider pe Corneliu Coposu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.
11 ianuarie: Ia ființă Federația Română de Culturism și Fitness.
12 ianuarie: Zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției române din decembrie 1989.
15 ianuarie: S-a înregistrat Partidul Național-Liberal (PNL), condus de un comitet de inițiativă format din Radu Câmpeanu, I.V.Săndulescu și Dan Amedeo Lăzărescu.
18 ianuarie: Decret-Lege CFSN, nr. 30 privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.
20 ianuarie: A apărut, la București, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.
28 ianuarie: La București, în Piața Victoriei, are loc un miting organizat de PNȚ-CD, PNL, PSDR și alte partide care protestează împotriva hotărârii ca FSN să participe la alegeri. În paralel se desfășoară o contramanifestație organizată de FSN și susținută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC.
29 ianuarie: Prima mineriadă: Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului sosesc în Capitală în urma apelurilor lansate în mass-media de către președintele provizoriu Ion Iliescu.

Februarie[modificare | modificare sursă]

2 februarie: Este reînființată Societatea Română de Filosofie.
2 februarie: Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă - detenție pe viață și confiscarea totală a averilor personale.

Celula unde a stat închis Nelson Mandela. La 11 februarie a fost eliberat.

5 februarie: S-a înființat, la București, Muzeul Țăranului Român.
6 februarie: Transformarea CFSN în partid politic, sub forma Frontului Salvării Naționale (FSN).
11 februarie: Liderul sud-african, Nelson Mandela, a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuți în arest.
15 februarie: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
28 februarie: A doua mineriadă: La București sosesc circa 4.000 de mineri din Valea Jiului.

Martie[modificare | modificare sursă]

11 martie: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.
11 martie: Patricio Aylwin depune jurământul ca președinte al statului Chile în primele alegeri democrate din 1970.
11 martie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică.
15 martie: Începutul unor confruntări violente între cele aproximativ 10.000 de persoane sosite în România pentru aniversarea Revoluției Ungare de la 1848 și români.
15 martie: Mihail Gorbaciov este ales primul președinte executiv al Uniunii Sovietice.
15 martie: URSS anunță că declarația de independență a Lituaniei este invalidă.
18 martie: În Germania de Est au loc primele alegeri libere din 1932.
18 martie: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts, Statele Unite, în valoare totală estimată între 100-300 milioane dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
21 martie: România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
21 martie: Namibia devine independentă după 75 de ani aflată sub controlul Africii de Sud.
26 martie: A luat ființă Serviciul Român de Informații.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

20 mai: Ion Iliescu este ales președinte al României din primul tur de scrutin, cu 85% din totalul voturilor exprimate. Prezența la vot a fost a fost de peste 90%.

6 aprilie: Ion Rațiu este ales candidat la președinție din partea PNȚCD.
7 aprilie: Ion Iliescu este ales președinte al FSN.
11 aprilie: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
20 aprilie: Este lansat telescopul Hubble.
22 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București.
24 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: La ședința CPUN, Ion Iliescu afirmă că în Piața Universității manifestă „golani" și „grupuri de huligani".

Mai[modificare | modificare sursă]

3 mai: Manifestațiile din Piața Universității: Demonstranții din Piața Univesității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan".
16 mai: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România, după Revoluția din decembrie 1989.
20 mai: Au avut loc primele alegeri libere din România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Participarea la vot a fost de 86,19%. Ion Iliescu a fost ales al 2-lea președinte al României, din primul tur de scrutin, primind 85,07% din totalul voturilor. Contracandidați: Radu Câmpeanu 10,64%, Ion Rațiu 4,29%. El îl succede pe Nicolae Ceaușescu.
22 mai: Microsoft lansează Windows 3.0.
24 mai: A fost înființat Teatrul Masca de către actorul Mihai Mălaimare.

Iunie[modificare | modificare sursă]

13 iunie: Mineriada din iunie 1990: Începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității", începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate.
14 iunie: Mineriada din iunie 1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a restabili „ordinea". Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, studenți.
14 iunie: Franța, Germania și Benelux au semnat Convenția de la Schengen, privind libera circulație a persoanelor.

Iulie[modificare | modificare sursă]

2 august: Începutul Războiului din Golf

3 iulie: Adunarea generală a Academiei Române primește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privați de ea, pe nedrept, între 1948–1989.
8 iulie: Germania de Vest învinge Argentina cu scorul de 1-0 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.
24 iulie: Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României, ziua de 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s-a încheiat procesul constituirii Statului național unitar român.
27 iulie: Proclamarea suveranității Republicii Belarus. Sărbătoare națională.
28 iulie: Alberto Fujimori devine președinte al statului Peru. A câștigat alegerile în turul doi de scrutin, unde l-a avut drept contracandidat pe scriitorul Mario Vargas Llosa.

August[modificare | modificare sursă]

2 august: Invadarea Kuweit-ului de către Irak. Începe Primul Război din Golf (se încheie pe 28 februarie 1991).
6 august: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.
19 august: Leonard Bernstein dirijează ultimul său concert, sfârșind cu Simfonia nr. 7 de Ludwig van Beethoven.
27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

28 noiembrie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier al Regatului Unit.

2 septembrie: A fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.
21 septembrie: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 va rămâne în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care va primi 5 ani de detenție și va fi pus în libertate condiționată pe motive medicale. A murit în 1996.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

3 octombrie: Germania de Est și Germania de Vest se reunifică formând o singură Germanie.
21 octombrie: Ayrton Senna își câștigă al doilea titlu mondial în Formula 1.
15 octombrie: Liderul URSS, Mihail Gorbaciov primește Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a detensiona Războiul Rece și pentru reformele din URSS.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

13 noiembrie: A fost scrisă prima pagină World Wide Web cunoscută.
15 noiembrie: A avut loc, la Brașov, o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov. În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie", demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
28 noiembrie: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

9 decembrie: Slobodan Milošević devine președinte al Serbiei.
9 decembrie: Lech Wałęsa câștigă turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia.

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

Pentru prima dată, medalia Fields este decernată unui fizician, Edward Witten.
Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat filmului Dances With Wolves (Dansând cu lupii).
Se publică postum Jurnal de idei, de Constantin Noica.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

27 ianuarie: Mihai Onicaș, fotbalist român
9 februarie: Alina Bercu, pianistă română
23 martie: Prințesa Eugenie de York, nepoata Reginei Elisabeta a II-a
7 aprilie: Sorana Cîrstea, jucătoare română de tenis
13 aprilie: Lodovica Comello, actriță de film, cântăreață, muziciană, compozitoare și dansatoare italiană
18 iunie: Sandra Izbașa, gimnastă română
27 iulie: Indiana Evans (n. Indiana Rose Evans), actriță, cântăreață și compozitoare australiană
26 august: Irina-Camelia Begu, jucătoare română de tenis
17 octombrie: Marius Copil, jucător român de tenis de câmp
31 octombrie: J.I.D (Destin Choice Route), rapper american
31 octombrie: Emiliano Sala, jucător argentinian de fotbal (d. 2019)
23 noiembrie: Rita Ora (Rita Sahatçiu Ora), cântăreață și actriță din Kosovo
20 decembrie: Joanna „JoJo” Levesque (Joanna Noëlle Blagden Levesque), cântăreață americană de muzică pop/R&B

Decese[modificare | modificare sursă]

6 ianuarie: Pavel Alexeevici Cerenkov, 85 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958), (n. 1904)
7 ianuarie: Ovidiu Bârlea, 72 ani, folclorist și scriitor român (n. 1917)
15 ianuarie: Zeno Octavian Vancea, 89 ani, compozitor român (n. 1900)
18 ianuarie: Manfred Künne, 57 ani, scriitor german (n. 1931)
20 ianuarie: Barbara Stanwyck (n. Ruby Catherine Stevens), 82 ani, actriță americană (n. 1907)
22 ianuarie: Mariano Rumor, 74 ani, politician italian, prim-ministru (1968-1970 și 1973-1974), (n. 1915)
24 ianuarie: Leon Kalustian, 81 ani, jurnalist român (n. 1908)
25 ianuarie: Ava Gardner (n. Ava Lavinia Gardner), 67 ani, actriță americană de film (n. 1922)
31 ianuarie: Alexandru Tatos (n. Alexandru Adrian Teodor Tatos), 52 ani, regizor și scenarist român (n. 1937)
13 februarie: Heinz Haber, 76 ani, fizician german (n. 1913)
14 februarie: Constantin Sibirschi, 62 ani, matematician rus (n. 1928)
15 februarie: George Ciucu, 63 ani, politician român (n. 1927)
16 februarie: József Moravetz (Iosif Moravet), 79 ani, fotbalist român (n. 1911)
23 februarie: Florin Pucă, 57 ani, grafician român (n. 1932)
27 februarie: Alexandru Rosetti, 94 ani, filolog român, lingvist, istoric al limbii române (n. 1895)
6 martie: Taro Kagawa, 67 ani, fotbalist japonez (n. 1922)
8 martie: Erkki Aaltonen, 79 ani, compozitor finlandez (n. 1910)
10 martie: Iurie Perlin, 72 ani, fizician rus (n. 1917)
24 martie: Tanți Cocea, 80 ani, actriță română de film și teatru (n. 1909)
30 martie: Etti-Rosa Spirer, 89 ani, arhitectă română (n. 1900)
6 aprilie: Robert Abernathy, 65 ani, scriitor american (n. 1924)
11 aprilie: Ivar Lo-Johansson, 89 ani, scriitor suedez (n. 1901)
14 aprilie: Georges Lacombe, 87 ani, regizor francez de film (n. 1902)
15 aprilie: Greta Garbo (n. Greta Lovisa Gustafson), 84 ani, actriță suedeză de film (n. 1905)
17 aprilie: Paul G. Dimo (Paul Gheorghe Dimo), 84 ani, inginer român (n. 1905)
18 aprilie: Frédéric Rossif, 67 ani, regizor de film francez (n. 1922)
7 mai: Prințul Andrei de Iugoslavia, 60 ani (n. 1929)
7 mai: Nicholas Sanduleak, 56 ani, astronom american de origine română (n. 1933)
28 mai: Wilhelm Wagenfeld, 90 ani, inginer german (n. 1900)
31 mai: Vasile Nicolescu, 60 ani, poet român (n. 1929)
2 iunie: Rex Harrison (n. Reginald Carey Harrison), 82 ani, actor englez de film (n. 1908)
4 iunie: Robert Edwards, 85 ani, politician britanic (n. 1905)
7 iunie: Alexandru Climescu, 80 ani, matematician român (n. 1910)
16 iunie: Alphonse Dupront, 84 ani, istoric francez (n. 1905)
21 iunie: Rudolf Alexander Agricola, 78 ani, sculptor german (n. 1912)
24 iunie: Germán Suárez Flamerich, 83 ani, politician venezuelean (n. 1907)
2 iulie: Hans Diplich (n. Johann Diplich), 81 ani, scriitor german (n. 1909)
12 iulie: Stela Moghioroș (n. Esther Radoșovețkaia), 81 ani, jurnalistă română (n. 1909)
16 iulie: Miguel Muñoz (Miguel Muñoz Mozún), 68 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1922)
16 iulie: Alma Mohora-Popovici, 93 ani, medic dentist român (n. 1896)
23 iulie: Ada Orleanu, 74 ani, scriitoare română (n. 1916)
1 august: Robert Krieps, 67 ani, politician luxemburghez (n. 1922)
2 august: Adonias Filho, 74 ani, romancier brazilian (n. 1915)
3 august: Thomas Dunne, 64 ani, politician irlandez (n. 1926)
8 august: Zorica Lațcu, 73 ani, poetă română (n. 1917)
17 august: Béla Abody, 59 ani, scriitor, critic literar, traducător, redactor maghiar (n. 1931)
21 august: Alexandru Cerna-Rădulescu, 70 ani, poet român (n. 1920)
24 august: Harold Masursky, 67 ani, astronom american (n. 1922)
25 august: Morley Callaghan (Edward Morley Callaghan), 87 ani, scriitor canadian (n. 1903)
25 august: David Hampshire, 72 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1917)
26 august: Mário Pinto de Andrade (Mário Coelho Pinto de Andrade), 62 ani, politician angolez (n. 1928)
4 septembrie: Irene Dunne (n. Irene Marie Dunn), 91 ani, actriță americană (n. 1898)
7 septembrie: Ferenc Bencze, 65 ani, actor maghiar (n. 1924)
9 septembrie: Nicola Abbagnano, 89 ani, filosof italian (n. 1901)
11 septembrie: F.F. Bruce (Frederick Fyvie Bruce), 79 ani, teolog britanic (n. 1910)
15 septembrie: Constantin N. Dinculescu, 91 ani, inginer român (n. 1898)
18 septembrie: Marjan Rožanc, 59 ani, scriitor sloven (n. 1930)
19 septembrie: Ioana Radu (n. Eugenia Braia), 73 ani, cântăreață română de muzică populară și romanțe (n. 1917)
27 septembrie: Ion Biberi, 86 ani, scriitor român (n. 1904)
30 septembrie: Ion Rachmuth (n. Israel Rachmuth), 79 ani, economist român (n. 1911)
30 septembrie: Patrick White (n. Patrick Victor Martindale White), 78 ani, scriitor australian, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1912)
1 octombrie: Ioana E. Petrescu, 48 ani, jurnalistă română (n. 1941)
13 octombrie: Hans Freudenthal, 85 ani, matematician olandez (n. 1905)
14 octombrie: Leonard Bernstein (n. Louis Bernstein), 72 ani, dirijor american de etnie evreiască (n. 1918)
16 octombrie: Jorge Bolet (Jorge Leopoldo Bolet Tremoleda), 75 ani, muzician american (n. 1914)
19 octombrie: Jerry Cronin, 65 ani, politician irlandez (n. 1925)
20 octombrie: Joel McCrea (Joel Albert McCrea), 84 ani, actor american (n. 1905)
22 octombrie: György Kovacs, 79 ani, jurnalist maghiar (n. 1911)
27 octombrie: Prințesa Sophie von Hohenberg (n. Sophie Marie Franziska Antonia Ignatia Alberta), 89 ani (n. 1901)
6 noiembrie: Traian Crișan, 72 ani, episcop român (n. 1918)
7 noiembrie: Lawrence Durrell (n. Lawrence George Durrell), 78 ani, romancier, poet, eseist, dramaturg britanic (n. 1912)
8 noiembrie: Wolfgang Schmieder, 89 ani, muzicolog german (n. 1901)
11 noiembrie: Melissanthi (n. Eve Chougia-Skandalaki), 83 ani, jurnalistă greacă (n. 1907)
14 noiembrie: Ernest Bernea, 85 ani, sociolog român (n. 1905)
19 noiembrie: Gheorghi N. Flerov, 77 ani, fizician rus (n. 1913)
27 noiembrie: Ferenc Radó, 69 ani, matematician maghiar (n. 1921)
30 noiembrie: Norman Cousins, 75 ani, jurnalist american (n. 1915)
1 decembrie: Simone Cousteau (Simone Melchior Cousteau), 71 ani, exploratoare franceză (n. 1919)
2 decembrie: Alfred Sachs, 83 ani, sculptor german (n. 1907)
3 decembrie: George Tomaziu, 75 ani, artist român (n. 1915)
4 decembrie: Edward Binns, 74 ani, actor american (n. 1916)
7 decembrie: Joan Bennett (Joan Geraldine Bennett), 80 ani, actriță americană (n. 1910)
8 decembrie: Tadeusz Kantor, 75 ani, artist polonez (n. 1915)
10 decembrie: Károly Kovács, 88 ani, actor maghiar (n. 1902)
12 decembrie: Gheorghe Claudiu Suciu, 85 ani, chimist român (n. 1905)
14 decembrie: Johannes, Prinț de Thurn și Taxis, 64 ani (n. 1926)
19 decembrie: Michael Joseph Oakeshott, 89 ani, filosof britanic (n. 1901)
23 decembrie: Ladislau Brosovszky, 39 ani, fotbalist român (n. 1951)