Huedin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Huedin
Bánffyhunyad
—  Oraș  —
Huedin
Huedin
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Huedin is located in România
Huedin
Huedin
Huedin (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°52′00″N 23°02′00″E / 46.86667°N 23.03333°E / 46.86667; 23.0333346°52′00″N 23°02′00″E / 46.86667°N 23.03333°E / 46.86667; 23.03333

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 55446
Atestare 1332

Reședință Huedin[*]
Sate componente Huedin[*], Bicălatu

Guvernare
 - Primar Mircea Moroșan[*][4][5] (PNL, )

Suprafață
 - Total 61,24 km²
Altitudine 556 m.d.m.

Populație (2011)[2] [3]
 - Total 9346 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 9.439 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 405400
Prefix telefonic +40 x64[1]

Site web: Primăria orașului Huedin

Orașul Huedin în județul Cluj
Orașul Huedin în județul Cluj

Huedin (în maghiară Bánffyhunyad, în germană Heynod) este un oraș în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Bicălatu și Huedin (reședința). La recensământul din anul 2011 au fost înregistrați 9.346 locuitori, Huedin fiind cea mai mică localitate urbană a județului Cluj. În același timp, este singura localitate cu statut de oraș din județ, celelalte cinci centre urbane având statut de municipiu.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația autohtonă să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă[6].

Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de sacerdos de villa Hunad, Hunok[7]. Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe vechiul drum al sării dintre Depresiunea Transilvaniei și Câmpia de Vest. Începând cu secolul XV așezarea devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum, iar în 1961 avea să fie declarat oraș. În perioada dintre cele două războaie mondiale Huedinul a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul județean care unește județul Sălaj (la nord) cu locaitățile dinȚara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râului Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altutudine de peste 500 m.

Localitatea componentă Bicălatu este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta[8].

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Huedin

     Români (56.51%)

     Maghiari (27.79%)

     Romi (11.3%)

     Necunoscută (4.34%)

     Altă etnie (0.03%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Huedin

     Ortodocși (60.65%)

     Romano-catolici (1.34%)

     Reformați (26.57%)

     Penticostali (4.76%)

     Necunoscută (4.47%)

     Altă religie (2.18%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Huedin se ridică la 9.346 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.439 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (56,52%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (27,8%) și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Țigani Evrei Alte etnii
1850 1.939 33 1.710 4 62 111 19
1880 3.152 168 2.751 63 170
1890 3.666 255 3.177 59 175
1900 4.482 316 4.105 42 19
1910 5.194 451 4.699 28 16
1920 4.890 512 3.183 31 260 904
1930 5.401 1.137 2.883 16 1.018 328 19
1941 5.121 675 4.296 13 112 20 5
1966 6.970 3.635 3.143 9 1 171 11
1977 7.596 4.420 3.146 5 1 19 5
1992 9.460 5.621 3.070 5 762 2
2002 9.439 5.518 3.067 3 847 4

Structură confesională[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a.[12] De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel:

Recensământul[13] [14] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Mozaici Alte confesiuni
1850 1.939 1 44 115 1.713 62 4
1857 2.449 65 197 2.048 116 23
1869 3.283 16 153 334 2.460 299 21
1880 3.152 44 136 371 2.312 243 46
1890 3.666 55 208 397 2.580 365 61
1900 4.482 86 305 463 2.834 745 49
1910 5.194 133 412 542 2.984 1.073 50
1930 5.401 465 772 395 2.626 1.026 117
1941 5.121 274 555 543 2.673 960 116
1992 9.460 5.754 169 219 2.954 364
2002 9.475 5.756 122 168 2.904 489
Huedin - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică[modificare | modificare sursă]

În anul 2016 a fost ales din nou Primar domnul Mircea Moroșan, candidat din partea PNL, care a obținut 79,15% de voturi, din 3469 de voturi valabile exprimate. Cât despre alegerile pentru ocuparea celor 15 posturi de consilieri locali au fost alese urmatoarele formațiuni politice: 6 mandate de consilierii pentru PNL (1145 de voturi), 3 pentru PSD (463 de voturi), 3 pentru UDMR (558 de voturi), 2 pentru PPMT (345 de voturi) și unul pentru candidatul independent Horea Matiș(378 de voturi).

În anul 2012 Primarul ales a fost din partea PD-L, adică Domnul Mircea Moroșan. Consiliul Local ales atunci a fost format din 15 consilieri, din care: 7 mandate pentru PD-L, 2 pentru PCM, 2 pentru UDMR, 2 pentru PNL, 1 pentru PSD , 1 pentru candidatul independent Horia Matiș.

Nume si prenume Apartenenta politica
Buzas Istvan Attila P.C.M.
Cozea Marinela Corina P.D.-L.
Csudom Francisc P.C.M.
Dongolo Csaba U.D.M.R.
Dreve Ioan P.D.-L.
Edves Laura Gabriela P.N.L.
Farkaș Marius P.S.D.
Giurgiu  Marinela P.D.-L.
Lazea Constantin P.D.-L.
Matiș Horea Dorin INDEPENDENT
Parpucea Emilian P.D.-L.
Pavel Cosmin Viorel P.D.-L.
Sucilș Valentin P.N.L.
Șaitiș Cristina Florentina P.D.-L.
Vasas Ștefan U.D.M.R.

[15]

Primarul a fost ales în anul 2004 din partea Alianței DA (PNL+PD), iar viceprimarul din partea UDMR.

Consiliul local este alcătuit din 15 de consilieri, aleși după cum urmează: 5 din partea UDMR, 5 din partea PSD, 4 din partea DA, 1 din partea PRM.

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 5          
  Partidul Social Democrat 5          
  Alianța Dreptate și Adevăr 4        
  Partidul România Mare 1      

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Huedin în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus -ului.
  • Biserica reformată-calvină. Ridicată în secolul al XIII-lea, ca biserică romano-catolică, reconstruită în secolul al XVI-lea, renovată în secolul al XVIII-lea. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic[16].
  • Biserica romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogotic[17].
  • Biserica ortodoxă - parohia Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, era cunoscută și sub numele de "Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin[18].
  • Biserica veche greco-catolică "Sfânta Treime" este cunoscută și sub numele de "biserica de pe strada Poștei" (astăzi ortodoxă - parohia Huedin II, încă neretrocedată). A fost ridicată în anul 1910 în stil neobizantin, prin efortul românilor din Huedin și din satele apropiate. La interior, pe pereți există o frumoasă pictură în stil bizantin[19]. Mai precis, această biserică cu hramul "Sfânta Treime" a fost zidită cu efortul a 20 de familii de români greco-catolici din Huedin, apartinând la acea dată parohiei române unite din satul vecin, Brăișoru, preot paroh fiind atunci Pr. Vasile Meseșan. Biserica a fost sfințită de către Mitropolitul Blajului, IPSS Dr. Victor Mihali de Apșa. Dupa anii 1930 biserica devine una parohială, iar mai târziu centrul protopopiatului greco-catolic din zonă avându-l ca paroh și protopop al tractului Huedin pe Pr. Gheorghe Rusu, care servește biserica aceasta pâna în 1948, când Biserica Română Unită, Greco-Catolică, a fost interzisă de regimul comunist instalat la putere de către sovietici, iar lăcașurile de cult i-au fost luate de către Biserica Ortodoxă Română.
  • Biserica nouă greco-catolică cu hramul "Coborârea Spiritului Sfânt", ridicată în 2008, în stil neoromanic, prin grija Pr. paroh Viorel Bănuț. La interior, pereții și iconostasul au o frumoasă pictură în stil neo-bizantin. Lăcașul de cult a fost sfințit pe 22 iunie 2008 de Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PSS Dr. Florentin Crihălmeanu și Episcopul greco-catolic de Oradea, PSS Dr. Virgil Bercea.
  • Conacul Barcsay, construit în secolul al XVIII-lea. Poartă numele fostului proprietar, iar în prezent este utilizat ca școală.
  • În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica reformată-calvină construită în secolul al XVII-lea.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cristian-Claudiu Filip, Horea-Dorin-Matiș, Huedinul - o localitate pe drumul spre Europa. Aspecte monografice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN (10) 973-7651-91-X; ISBN (13) 978-973-7651-91-4
  • Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, ISBN 973-86430-0-7
  • Jurju, Cornel, Mitul "venirii americanilor". Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin , în: AIO, 2002, 3, p.173-192.
  • Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 13
  7. ^ Grigor P. Pop, p. 140
  8. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 15
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  11. ^ Structura etno-demografică a României
  12. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 270.
  13. ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
  14. ^ Structura etno-demografică a României
  15. ^ Consiliul Local Huedin. http://primariahuedin.ro/consiliul-local/consilierii-locali.html. Accesat la 3 aprilie 2016. 
  16. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 204-209
  17. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 210-211
  18. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 192-200.
  19. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 195-200.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Huedin