Județul Cluj

Cluj

— Județ —

Stemă

Cluj (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 46°46′30″N 23°35′30″E / 46.775°N 23.5917°E

Atestare

1925

Reședință

Cluj-Napoca

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Cluj[*]

Alin Tișe

(PNL, 2016)

- Prefect

Mircea Abrudean

Suprafață

- Total

6.674 km²

Populație (2011^[1])

- Total

691,106 locuitori

- Densitate

98,7 loc./km²

- Locul după populație

4 locuitori

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

64

Indicativ autovehicule

CJ

Prezență online

http://www.cjcluj.ro/
GeoNames

OpenStreetMap

Harta României cu județul Cluj indicat

Județul Cluj (în maghiară Kolozs megye) este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele interbelice Cluj, Turda și Someș, din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folclorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.

Denumire[modificare | modificare sursă]

Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană Chiusa) există și în Tirolul de Sud.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.

La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.

Consiliul Județean și Prefectura[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2012.

Președintele Consiliului Județean[modificare | modificare sursă]

2008-2012: Alin Tișe (PD-L)
2012-2014: Horea Uioreanu (USL)
2014-2015: István Vákár (UDMR)
2014-2015: Mihai Seplecan
2015-2016: Marius Mânzat
2016-prezent: Alin Tișe (PNL)

Județul Cluj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Alin Tișe de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	19
	Uniunea Salvați România	5
	Uniunea Democrată Maghiară din România	5
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Mișcarea Populară	2

Prefect[modificare | modificare sursă]

2004-2012: Florin Stamatian
2012- 2017: Gheorghe Vușcan
din 2017: Ioan Aurel Cherecheș

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema județului Cluj

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Articole principale: Lista râurilor din județul Cluj și Lista lacurilor din județul Cluj.

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

Demografie[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Cluj, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea^[3]: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:

<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

Componența etnică a județtului Cluj

Români (79,4%)

Maghiari (17,4%)

Romi (2,8%)

Altă etnie (0,4%)

Județul Cluj - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002^[4], densitatea populației era de 105/km².

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică se prezintă astfel^[3]^[5]:

Români - 79.4% (557.891 persoane)
Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic (96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu, Mociu și municipiul Cluj-Napoca (10-20%)^[6].
Romi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare. În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în companiile din județ.^[7]

Industria[modificare | modificare sursă]

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155^[8] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307^[9] de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449^[10] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat^[11].

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine^[12].

Turism[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Obiective turistice în județul Cluj.

Munții Apuseni, cu obiective ca Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului, Peștera Vârfurașu ș.a.
Cetatea Bologa, Cetatea Dăbâca, Castelul Bánffy de la Bonțida
Biserica reformată din Sic
Mănăstirea Nicula
Salina Turda

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de localități din județul Cluj.

Județul este format din 81 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 1 oraș și 75 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Cluj.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Cluj-Napoca	municipiu reședință de județ	324.576
	Câmpia Turzii	municipiu	22.223
	Dej	municipiu	33.497
	Gherla	municipiu	20.982
	Turda	municipiu	47.744
	Huedin	oraș	9.346
Comune
	Aghireșu	comună	7.116
	Aiton	comună	1.085
	Aluniș	comună	1.223
	Apahida	comună	10.685
	Așchileu	comună	1.601
	Baciu	comună	10.317
	Beliș	comună	1.211
	Bobâlna	comună	1.572
	Bonțida	comună	4.856
	Borșa	comună	1.600
	Buza	comună	1.264
	Băișoara	comună	1.940
	Ceanu Mare	comună	3.531
	Chinteni	comună	3.065
	Chiuiești	comună	2.332
	Ciucea	comună	1.547
	Ciurila	comună	1.594
	Cojocna	comună	4.194
	Cornești	comună	1.493
	Cuzdrioara	comună	2.733
	Câțcău	comună	2.100
	Căianu	comună	2.355
	Călărași	comună	2.021
	Călățele	comună	2.243
	Cămărașu	comună	2.655
	Căpușu Mare	comună	3.295
	Cătina	comună	1.993
	Cășeiu	comună	4.437
	Dăbâca	comună	1.543
	Feleacu	comună	3.923
	Fizeșu Gherlii	comună	2.564
	Florești	comună	22.813
	Frata	comună	4.242
	Geaca	comună	1.626
	Gilău	comună	18.152
	Gârbău	comună	2.440
	Iara	comună	3.889
	Iclod	comună	4.263
	Izvoru Crișului	comună	1.632
	Jichișu de Jos	comună	1.152
	Jucu	comună	4.270
	Luna	comună	4.268
	Mica	comună	3.566
	Mihai Viteazu	comună	5.423
	Mintiu Gherlii	comună	3.746
	Mociu	comună	3.313
	Moldovenești	comună	3.317
	Măguri-Răcătău	comună	2.242
	Mănăstireni	comună	1.481
	Mărgău	comună	1.484
	Mărișel	comună	1.488
	Negreni	comună	2.321
	Panticeu	comună	1.844
	Petreștii de Jos	comună	1.512
	Ploscoș	comună	702
	Poieni	comună	4.842
	Pălatca	comună	1.218
	Recea-Cristur	comună	1.412
	Rișca	comună	1.446
	Sic	comună	2.459
	Suatu	comună	1.737
	Sâncraiu	comună	1.633
	Sânmărtin	comună	1.384
	Sânpaul	comună	2.382
	Săcuieu	comună	1.466
	Săndulești	comună	1.798
	Săvădisla	comună	4.392
	Tritenii de Jos	comună	4.240
	Tureni	comună	2.278
	Unguraș	comună	2.777
	Vad	comună	2.008
	Valea Ierii	comună	888
	Viișoara	comună	5.493
	Vultureni	comună	1.516
	Țaga	comună	1.947

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Populația la 1 iulie 2007, pe localități”. INSSE. 4 aprilie 2008. Accesat în 4 aprilie 2008.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ ^a ^b Grigor P. Pop, p.119
^ Institutul Național de statistică, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
^ Institutul Național de statistică, "Populația după etnie"
^ Grigor P. Pop, p. 118
^ De’Longhi a angajat peste 500 de oameni la fabrica de la Jucu, 7 ianuarie 2015, Dana Ciriperu, Ziarul financiar, accesat la 28 iunie 2015
^ Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2005
^ Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi
^ Producția totală de fructe, în anul 2005
^ Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură
^ Efectivele de animale (la sfârșitul anului)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (1973). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism.
Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
Grigor P. Pop (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1.