Județul Cluj

Cluj

— Județ —

Stemă

Cluj (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 46°46′30″N 23°35′30″E / 46.775°N 23.5917°E

Atestare

1925

Reședință

Cluj-Napoca

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Cluj[*]

Alin Tișe

(PNL, 2016)

- Prefect

Mircea Abrudean

Suprafață

- Total

6,674 km²

Populație (2011^[1])

- Total

691,106 locuitori

- Densitate

98,7 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

64

Indicativ autovehicule

CJ

Locul după populație

4

Prezență online

http://www.cjcluj.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Cluj indicat

Județul Cluj (în maghiară Kolozs megye) este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele interbelice Cluj, Turda și Someș, din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folclorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.

Denumire[modificare | modificare sursă]

Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană Chiusa) există și în Tirolul de Sud.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.

La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema județului Cluj

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Articole principale: Lista râurilor din județul Cluj și Lista lacurilor din județul Cluj.

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

Demografie[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Cluj, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea^[2]: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:

<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

Componența etnică a județtului Cluj

Români (79,4%)

Maghiari (17,4%)

Romi (2,8%)

Altă etnie (0,4%)

Județul Cluj - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002^[3], densitatea populației era de 105/km².

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică se prezintă astfel^[2]^[4]:

Români - 79.4% (557.891 persoane)
Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic (96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu, Mociu și municipiul Cluj-Napoca (10-20%)^[5].
Romi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Harta județului Cluj cu împărțirea administrativ-teritorială pe comune

Articol principal: Listă de localități din județul Cluj.

Articol principal: Listă de comune din județul Cluj.

Articol principal: Listă de sate din județul Cluj.

Județul este format din 81 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 1 oraș și 75 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Cluj.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Cluj-Napoca	municipiu reședință de județ	324.576
	Câmpia Turzii	municipiu	22.223
	Dej	municipiu	33.497
	Gherla	municipiu	20.982
	Turda	municipiu	47.744
	Huedin	oraș	9.346
Comune
	Aghireșu	comună	7.116
	Aiton	comună	1.085
	Aluniș	comună	1.223
	Apahida	comună	10.685
	Așchileu	comună	1.601
	Baciu	comună	10.317
	Beliș	comună	1.211
	Bobâlna	comună	1.572
	Bonțida	comună	4.856
	Borșa	comună	1.600
	Buza	comună	1.264
	Băișoara	comună	1.940
	Ceanu Mare	comună	3.531
	Chinteni	comună	3.065
	Chiuiești	comună	2.332
	Ciucea	comună	1.547
	Ciurila	comună	1.594
	Cojocna	comună	4.194
	Cornești	comună	1.493
	Cuzdrioara	comună	2.733
	Câțcău	comună	2.100
	Căianu	comună	2.355
	Călărași	comună	2.021
	Călățele	comună	2.243
	Cămărașu	comună	2.655
	Căpușu Mare	comună	3.295
	Cătina	comună	1.993
	Cășeiu	comună	4.437
	Dăbâca	comună	1.543
	Feleacu	comună	3.923
	Fizeșu Gherlii	comună	2.564
	Florești	comună	22.813
	Frata	comună	4.242
	Geaca	comună	1.626
	Gilău	comună	18.152
	Gârbău	comună	2.440
	Iara	comună	3.889
	Iclod	comună	4.263
	Izvoru Crișului	comună	1.632
	Jichișu de Jos	comună	1.152
	Jucu	comună	4.270
	Luna	comună	4.268
	Mica	comună	3.566
	Mihai Viteazu	comună	5.423
	Mintiu Gherlii	comună	3.746
	Mociu	comună	3.313
	Moldovenești	comună	3.317
	Măguri-Răcătău	comună	2.242
	Mănăstireni	comună	1.481
	Mărgău	comună	1.484
	Mărișel	comună	1.488
	Negreni	comună	2.321
	Panticeu	comună	1.844
	Petreștii de Jos	comună	1.512
	Ploscoș	comună	702
	Poieni	comună	4.842
	Pălatca	comună	1.218
	Recea-Cristur	comună	1.412
	Rișca	comună	1.446
	Sic	comună	2.459
	Suatu	comună	1.737
	Sâncraiu	comună	1.633
	Sânmărtin	comună	1.384
	Sânpaul	comună	2.382
	Săcuieu	comună	1.466
	Săndulești	comună	1.798
	Săvădisla	comună	4.392
	Tritenii de Jos	comună	4.240
	Tureni	comună	2.278
	Unguraș	comună	2.777
	Vad	comună	2.008
	Valea Ierii	comună	888
	Viișoara	comună	5.493
	Vultureni	comună	1.516
	Țaga	comună	1.947

Consiliul Județean și Prefectura[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2012.

Președintele Consiliului Județean[modificare | modificare sursă]

2008-2012: Alin Tișe (PD-L)
2012-2014: Horea Uioreanu (USL)
2014-2015: István Vákár (UDMR)
2014-2015: Mihai Seplecan
2015-2016: Marius Mânzat
2016-prezent: Alin Tișe (PNL)

Județul Cluj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Alin Tișe de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	19
	Uniunea Salvați România	5
	Uniunea Democrată Maghiară din România	5
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Mișcarea Populară	2

Prefect[modificare | modificare sursă]

2004-2012: Florin Stamatian
2012- 2017: Gheorghe Vușcan
din 2017: Ioan Aurel Cherecheș

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare. În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în companiile din județ.^[7]

Industria[modificare | modificare sursă]

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155^[8] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307^[9] de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449^[10] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat^[11].

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine^[12].

Turism[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Obiective turistice în județul Cluj.

Munții Apuseni, cu obiective ca Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului, Peștera Vârfurașu ș.a.
Cetatea Bologa, Cetatea Dăbâca, Castelul Bánffy de la Bonțida
Biserica reformată din Sic
Mănăstirea Nicula
Salina Turda

Transport[modificare | modificare sursă]

Rețeaua feroviară[modificare | modificare sursă]

Gara Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari și de debit din nord-vestul României.

La nivel de județ, liniile de cale ferată duble au o pondere de 70%, fiind cea mai mare din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, iar gradul de electrificare este de peste 50% din liniile de cale ferată existente.^[13] În ceea ce privește transportul de mărfuri, stațiile de recepție la nivel județean ocupă poziții de frunte la nivel regional: Dej, Câmpia Turzii, Turda, Aghireșu, Gherla și Cluj-Napoca. Lungimea căilor ferate care traversează județul este de 240 km, din care 129 km linie electrificată. Prin Câmpia Turzii, Cluj-Napoca și Huedin trece CFR Linia 300 București–Oradea care face legătura cu țările din Europa Centrală și de Vest. Unul dintre nodurile feroviare majore ale țării este Dej, fiind legat de centre importante din zona de nord a țării pe rute: Dej–Baia Mare–Satu Mare, Dej–Beclean–Ilva Mică, Dej–Salva–Sighetu Marmației, Dej–Beclean–Deda.

Rețeaua de drumuri[modificare | modificare sursă]

Autostrada A3, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, lângă Turda

În 2010, județul Cluj a înregistrat o densitate a rețelei de drumuri de 0,4 km drum/km².^[13] Acest nivel plasează Clujul peste media națională (0,33 km de drum/km²). Județul Cluj are o rețea densă de drumuri publice, cu o lungime totală de 2.699 km, din care 502 km drumuri naționale.^[13] Din total, 698 km sunt drumuri modernizate, în majoritate porțiuni de drumuri de interes național și internațional. În interior, legăturile sunt asigurate de 2.197 km de drumuri județene și comunale, din care 255 km sunt modernizați, iar 720 km sunt acoperiți cu carosabil ușor. În decembrie 2009 au fost deschisi primii 42 km de Autostrada A3, între Turda și Cluj Vest, iar în noiembrie 2010, alți 12 km între Turda și Câmpia Turzii. Ultimul tronson deschis pe A3 a fost Gilău-Nădăselu de 9 km, care conectează DN1/E60 (Cluj-Oradea) de DN1F/E81 (Cluj-Satu Mare).

Au fost date în folosință centuri ocolitoare pentru Cluj-Napoca, Apahida și Gherla. De asemenea, au fost modernizate și mai multe drumuri montane și forestiere.

Aeroporturi[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Internațional Avram Iancu este al doilea ca mărime din România.

Aeroportul Internațional Avram Iancu, este al doilea cel mai mare aeroport din România, cu 1.182.047 de pasageri în 2014.^[14] Aeroportul este situat în Someșeni și deservește Cluj-Napoca. Oferă zboruri de pasageri și zboruri internaționale de marfă. Aeroportul a fost extins și modernizat continuu. Noul terminal construit în 2009, cu o capacitate de 1,5 milioane de pasageri pe an, este destinat atât zborurilor interne, cât și celor străine. Terminalul are facilități standard internaționale.

Educație[modificare | modificare sursă]

Cu peste 41.000 de studenți în 2014, Universitatea Babeș-Bolyai este cea mai mare universitate din țară.^[15]

Învățământul se desfășoară în 359 de grădinițe, 435 de școli generale, 55 de licee, 9 instituții de învățământ superior cu 49 de facultăți, în limba română sau maghiară. Există, de asemenea, 26 de institute de cercetare științifică și o filială a Academiei Române. Din rețeaua instituțiilor culturale pot fi menționate 4 teatre, 2 opere, un teatru național, Filarmonica de Stat „Transilvania”, 453 biblioteci, 10 cinematografe, 18 case de cultură, 223 de centre comunitare, 12 muzee, etc.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Există 16 spitale, 234 dispensare, un sanatoriu TB, 15 policlinici, 122 farmacii care lucrează 2.637 medici, și 5.709 personal medical.

Sport[modificare | modificare sursă]

Infrastructură sportivă[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Listă de stadioane din județul Cluj.

Din Cluj-Napoca:[modificare | modificare sursă]

Alte baze sportive:[modificare | modificare sursă]

Fotbal[modificare | modificare sursă]

Masculin

În Cluj-Napoca au activat sau activează următoarele cluburi: Academia Comercială, Club Atletic , CFR, Universitatea, Victoria, Dermata și Sănătatea.

Alte echipe din județ: Arieșul Turda, FC Seso Câmpia Turzii, Unirea Dej, Someșul Dej.

Feminin

Cluj-Napoca a fost sau este reprezentată de CFF Clujana, CFF Olimpia Cluj.

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Populația la 1 iulie 2007, pe localități”. INSSE. 4 aprilie 2008. Accesat în 4 aprilie 2008.
^ ^a ^b Grigor P. Pop, p.119
^ Institutul Național de statistică, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
^ Institutul Național de statistică, "Populația după etnie" Arhivat în 16 august 2009, la Wayback Machine.
^ Grigor P. Pop, p. 118
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ De’Longhi a angajat peste 500 de oameni la fabrica de la Jucu, 7 ianuarie 2015, Dana Ciriperu, Ziarul financiar, accesat la 28 iunie 2015
^ „Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2005”. Arhivat din original la 2 noiembrie 2009. Accesat în 6 martie 2008.
^ „Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi”. Arhivat din original la 22 decembrie 2015. Accesat în 6 martie 2008.
^ „Producția totală de fructe, în anul 2005”. Arhivat din original la 24 octombrie 2008. Accesat în 6 martie 2008.
^ „Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură”. Arhivat din original la 28 februarie 2016. Accesat în 6 martie 2008.
^ „Efectivele de animale (la sfârșitul anului)”. Arhivat din original la 28 februarie 2016. Accesat în 6 martie 2008.
^ ^a ^b ^c „Monografia județului Cluj” (PDF): 24–25.
^ „European Airport Traffic Trends 2015: Passenger numbers”. anna.aero.
^ „Raportul Rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2014” (PDF). UBB. 31 martie 2015. ^{[nefuncțională]}

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (1973). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism.
Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
Grigor P. Pop (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1.