Județul Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Cluj
—  Județ  —
Cluj collage.png
Stemă
Stemă
Cluj (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°46′30″N 23°35′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.775°N 23.5917°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

SIRUTA127
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăCluj-Napoca
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Cluj[*]Alin Tișe  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectMircea Abrudean

Suprafață
 - Total6.674 km²

Populație (2011[1])
 - Total691,106 locuitori
 - Densitate98,7 loc./km²
 - Locul după populație4 locuitori

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic64
Indicativ autovehiculeCJ

Prezență online
http://www.cjcluj.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Cluj indicat
Harta României cu județul Cluj indicat

Județul Cluj (în maghiară Kolozs megye) este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele interbelice Cluj, Turda și Someș, din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folclorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.

Denumire[modificare | modificare sursă]

Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană Chiusa) există și în Tirolul de Sud.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.

La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema județului Cluj

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

Demografie[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Cluj, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea[2]: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:



<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Cluj

     Români (79,4%)

     Maghiari (17,4%)

     Romi (2,8%)

     Altă etnie (0,4%)

Județul Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002[3], densitatea populației era de 105/km².

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică se prezintă astfel[2][4]:

  • Români - 79.4% (557.891 persoane)
  • Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic (96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu, Mociu și municipiul Cluj-Napoca (10-20%)[5].
  • Romi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
  • Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Harta județului Cluj cu împărțirea administrativ-teritorială pe comune

Județul este format din 81 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 1 oraș și 75 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Cluj.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

ROU CJ Cluj-Napoca CoA.pngmunicipiu reședință de județ324.576CJROCluj-Napoca 19.jpg
ROU CJ Campia Turzii CoA.pngmunicipiu22.223Câmpia Turzii-Parcul Central-IMG 6685.jpg
ROU CJ Dej CoA.pngmunicipiu33.497Bis ref Dej night.jpg
ROU CJ Gherla CoA1.pngmunicipiu20.982Gherla Strada Principala.jpg
ROU CJ Turda CoA.pngmunicipiu47.7442010-IMG 1840.jpg
ROU CJ Huedin CoA.pngoraș9.346Banffyhunyad.jpg

Comune

comună7.116RO CJ Ticu Colonie church 114.jpg
comună1.085RO CJ Aiton (13).JPG
comună1.223RO CJ Alunis (21).JPG
comună10.685Apahida,Cluj-DSCF2074.JPG
comună1.601Primăria, AschileuMareCJ (9).jpg
ROU CJ Baciu CoA.jpgcomună10.317Baciu,Cluj-DSCF3553.JPG
comună1.211RO CJ Belis 22.jpg
comună1.572CremeneaCJ (111).jpg
comună4.856RO CJ Biserica reformata din Bontida (108).jpg
comună1.600CiumafaiaCJ (6) retușat.jpg
comună1.264
comună1.940Baisoara vazuta de la Scarita-Belioara - panoramio.jpg
comună3.531
comună3.065ChinteniCJ (16).JPG
comună2.332RO CJ Strambu church.jpg
comună1.547Ciucea castle, Cluj County, Romania.jpg
comună1.594RO CJ Ciurila 26.jpg
comună4.194Cojocna03.jpg
comună1.493Biserica de lemn din Tioltiur (16).JPG
comună2.733Biserica reformata din Cuzdrioara (2).JPG
comună2.100Biserica din Muncel vedere de ansamblu (5).JPG
comună2.355BaraiCJ (6).JPG
comună2.021Churches in Harasztos.JPG
comună2.243RO CJ Dealu Negru 2011.88.jpg
comună2.655RO CJ Camarasu 1.jpg
comună3.295CapusuMareCJ (3).JPG
comună1.993Biserica romano-catolica din Catina (27).JPG
comună4.437RO CJ Garbau Dejului 44.jpg
comună1.543RO CJ Dabaca (24).JPG
comună3.923ValceleCJ.JPG
comună2.564RO CJ Biserica reformata din Fizesu Gherlii (139).JPG
comună22.813Biserica romano-catolica din Floresti (10).JPG
comună4.242Frata-DSCF3153.JPG
comună1.626GeacaCJ (6).JPG
ROU CJ Gilau CoA.jpgcomună18.152RO CJ Somesu Rece 33.jpg
comună2.440GarbauCJ (11).JPG
comună3.889RO CJ Ocolisel 93.jpg
comună4.263Iclod.bis veche SV.jpg
comună1.632NadasuCJ (76).JPG
comună1.152RO CJ Biserica ortodoxă din Jichișu de Jos (4).jpg
comună4.270RO CJ Jucu de Mijloc (14).jpg
comună4.268Castelul Kemény-Bánffy din Luncani (7).JPG
comună3.566RO CJ Mica 3.jpg
comună5.423Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mihai Viteazu (5).JPG
comună3.746Biserica reformata din Mintiu Gherlii (10).JPG
CoA Mociu CJ ROU.jpgcomună3.313Biserica de lemn din Chesau (113).JPG
comună3.317RO CJ Biserica reformata din Stejeris (4).JPG
comună2.242RO CJ Maguri-Racatau 26.jpg
comună1.481Manastireni.jpg
comună1.484RO CJ Margau 55.jpg
comună1.488Crucea lui Avram Iancu.jpg
comună2.321Feketetó-templom.jpg
comună1.844RO CJ Monumentul eroilor din Panticeu (4).JPG
comună1.512RO CJ Petrestii de Jos (11).JPG
comună702RO CJ Ploscoș (17).jpg
comună4.842RO CJ Valea Draganului 15.jpg
comună1.218Biserica reformata din Palatca (6).JPG
comună1.412OsoiCJ2012 (142).JPG
comună1.446RO CJ Rasca 5.jpg
comună2.459RO CJ Biserica de lemn din Sic (47).JPG
comună1.737Suatu,Cluj-DSCF0708.JPG
comună1.633Kalotaszentkirály látképe.jpg
comună1.384RO CJ Cutca 32.jpg
comună2.382SumurducuCJ2009 (16).JPG
ROU CJ Sacuieu CoA.jpgcomună1.466RO CJ Sacuieu 3.jpg
comună1.798Sandulesti Panorama.jpg
comună4.392RO CJ Stolna 2.85.jpg
comună4.240TriteniiDeJosCJ (3).JPG
comună2.278RO CJ Tureni (5).JPG
comună2.777Biserica reformata din Unguras (127).JPG
comună2.008VadCJ (2).JPG
comună888RO CJ Valea Ierii (26).jpg
comună5.493Biserica reformata din Viisoara (5).JPG
comună1.516RO CJ Vultureni 2014 (5).JPG
comună1.947RO CJ Santejude 33.jpg

Consiliul Județean și Prefectura[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2012.

Președintele Consiliului Județean[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Alin Tișe de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal19                   
Uniunea Salvați România5                   
Uniunea Democrată Maghiară din România5                   
Partidul Social Democrat5                   
Partidul Mișcarea Populară2                   

Prefect[modificare | modificare sursă]

  • 2004-2012: Florin Stamatian
  • 2012- 2017: Gheorghe Vușcan
  • din 2017: Ioan Aurel Cherecheș

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare. În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în companiile din județ.[7]

Industria[modificare | modificare sursă]

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155[8] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307[9] de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449[10] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat[11].

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine[12].

Turism[modificare | modificare sursă]

Transport[modificare | modificare sursă]

Rețeaua feroviară[modificare | modificare sursă]

Gara Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari și de debit din nord-vestul României.

La nivel de județ, liniile de cale ferată duble au o pondere de 70%, fiind cea mai mare din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, iar gradul de electrificare este de peste 50% din liniile de cale ferată existente.[13] În ceea ce privește transportul de mărfuri, stațiile de recepție la nivel județean ocupă poziții de frunte la nivel regional: Dej, Câmpia Turzii, Turda, Aghireșu, Gherla și Cluj-Napoca. Lungimea căilor ferate care traversează județul este de 240 km, din care 129 km linie electrificată. Prin Câmpia Turzii, Cluj-Napoca și Huedin trece CFR Linia 300 BucureștiOradea care face legătura cu țările din Central și Europa de Vest. Unul dintre nodurile feroviare majore ale țării este Dej, fiind legat de centre importante din zona de nord a țării pe rute: Dej–Baia MareSatu Mare, Dej–[ [Beclean]]–Ilva Mică, Dej–SalvaSighetu Marmației, Dej–Beclean–Deda.

Rețeaua de drumuri[modificare | modificare sursă]

Autostrada A3, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, lângă Turda

În 2010, județul Cluj a înregistrat o densitate a rețelei de drumuri de 0,4 km drum/km2.[13] Acest nivel plasează Clujul peste media națională (0,33 km de drum/km2). Județul Cluj are o rețea densă de drumuri publice, cu o lungime totală de 2.699 km, din care 502 km drumuri naționale.[13] Din total, 698 km sunt drumuri modernizate, în majoritate porțiuni de drumuri de interes național și internațional. În interior, legăturile sunt asigurate de 2.197 km de drumuri județene și comunale, din care 255 km sunt modernizați, iar 720 km sunt acoperiți cu carosabil ușor. În decembrie 2009 au fost deschisi primii 42 km de Autostrada A3, între Turda și Cluj Vest, iar în noiembrie 2010, alți 12 km între Turda și Câmpia Turzii. Ultimul tronson deschis pe A3 a fost Gilău-Nădăselu de 9 km, care conectează DN1/E60(Cluj-Oradea) de DN1F/E81(Cluj-Satu Mare).

Au fost date în folosință centuri ocolitoare pentru Cluj-Napoca, Apahida și Gherla. De asemenea, au fost modernizate și mai multe drumuri montane și forestiere.

Aeroporturi[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Internațional Avram Iancu este al doilea ca mărime din România.

Aeroportul Internațional Avram Iancu, este al doilea cel mai mare aeroport din România, cu 1.182.047 de pasageri în 2014.[14] Aeroportul este situat în Someșeni și deservește Cluj-Napoca. Oferă zboruri de pasageri și zboruri internaționale de marfă. Aeroportul a fost extins și modernizat continuu. Noul terminal construit în 2009, cu o capacitate de 1,5 milioane de pasageri pe an, este destinat atât zborurilor interne, cât și celor străine. Terminalul are facilități standard internaționale.

Educație[modificare | modificare sursă]

Cu peste 41.000 de studenți în 2014, Universitatea Babeș-Bolyai este cea mai mare universitate din țară.[15]

Învățământul se desfășoară în 359 de grădinițe, 435 de școli generale, 55 de licee, 9 instituții de învățământ superior cu 49 de facultăți, în limba română sau maghiară. Există, de asemenea, 26 de institute de cercetare științifică și o filială a Academiei Române. Din rețeaua instituțiilor culturale pot fi menționate 4 teatre, 2 opera-uri, un teatru național, Filarmonica de Stat „Transilvania”, 453 biblioteci, 10 cinematografe, 18 case de cultură, 223 de centre comunitare, 12 muzee, etc.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Există 16 spitale, 234 dispensare, un sanatoriu TB, 15 policlinici, 122 farmacii care lucrează 2.637 medici, și 5.709 personal medical.

Sport[modificare | modificare sursă]

Infrastructură sportivă[modificare | modificare sursă]

Din Cluj-Napoca:[modificare | modificare sursă]

Alte baze sportive:[modificare | modificare sursă]

Fotbal[modificare | modificare sursă]

Masculin

În Cluj-Napoca au activat sau activează următoarele cluburi: Academia Comercială, Club Atletic , CFR, Universitatea, Victoria, Dermata și Sănătatea.

Alte echipe din județ: Arieșul Turda, FC Seso Câmpia Turzii, Unirea Dej, Someșul Dej.

Feminin

Cluj-Napoca a fost sau este reprezentată de CFF Clujana, CFF Olimpia Cluj.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Populația la 1 iulie 2007, pe localități”. INSSE. . Accesat în . 
  2. ^ a b Grigor P. Pop, p.119
  3. ^ Institutul Național de statistică, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  4. ^ Institutul Național de statistică, "Populația după etnie"
  5. ^ Grigor P. Pop, p. 118
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ De’Longhi a angajat peste 500 de oameni la fabrica de la Jucu, 7 ianuarie 2015, Dana Ciriperu, Ziarul financiar, accesat la 28 iunie 2015
  8. ^ Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2005
  9. ^ Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi
  10. ^ Producția totală de fructe, în anul 2005
  11. ^ Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură
  12. ^ Efectivele de animale (la sfârșitul anului)
  13. ^ a b c „Monografia județului Cluj” (PDF): 24–25. 
  14. ^ „European Airport Traffic Trends 2015: Passenger numbers”. anna.aero. 
  15. ^ „Raportul Rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2014” (PDF). UBB. . [nefuncțională]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism. 
  • Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
  • Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
  • Grigor P. Pop (). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1. 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Cluj, Tiberiu Morariu, Alexandru Savu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1970

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cluj

Portaluri

Etnografie

Turism

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]