Oraș

Pentru o revistă, vedeți Orașul.

Un oraș este o așezare mai mare, centralizată și delimitată, situată la intersecția unor căi de comunicație importante, care dispune de o structură proprie de administrare și aprovizionare. Prin urmare, aproape fiecare oraș este, în același timp, un loc central.^[1]^[2]^[3]

Dintr-o perspectivă culturală, orașele reprezintă forma ideală de concentrare a unui spațiu cultural. Din punct de vedere sociologic, ele sunt așezări (comunități) relativ dense și populate, bine delimitate, care se caracterizează prin trăsături juridico-administrative unitare (drepturi de piață proprii, administrație proprie, cult propriu) și o populație puternic diferențiată social. Aceasta le deosebește de tabere (de muncă, penitenciare, garnizoane), iar prima trăsătură le separă, de pildă, de sate.^[4]

Din perspectivă politică, orașele constituie mai ales în democrații o unitate administrativă și o treaptă de guvernare, având un consiliu local și un primar ca reprezentant. Ele fac, astfel, parte din sfera administrației locale. Știința care studiază orașul în toate aspectele sale este urbanistica.^[5]

Tipuri de orașe

În funcție de mărime, importanță, structură sau funcție, orașele se clasifică astfel:^[6]

după dimensiunea localității:
- orășel rural (câteva mii de locuitori);
- oraș mic (10.000 – 50.000 locuitori);
- oraș mediu (50.000 – 250.000 locuitori);
- oraș mare (250.000 – 1.000.000 locuitori);
- metropolă (peste 1 milion de locuitori și cu zonele satelit conectate funcțional și economic);
- megalopolis (concentrare de mai multe orașe mari ce formează un coridor urban);
- oraș global (engleză global city; oraș cu o influență internațională mare în economie, finanțe, cultură, tehnologie).^[7]^[8]
după importanță:
- capitală (centru politic și administrativ al unei țări sau regiuni);
- oraș regional (oraș cu rol de centru administrativ într-o regiune);
- oraș economic (oraș cu relevanță în industrie, comerț sau afaceri);
- oraș turistic sau cultural (oraș cu relevanță în turism, cultură, educație sau patrimoniu);
- oraș global (oraș cu influență internațională).
după dezvoltare și tip:
- oraș istoric (oraș dezvoltat treptat și care păstrează clădiri vechi și un centru istoric);
- oraș industrial (oraș dezvoltat în perioada industrualizării cu cartiere muncitorești și zone industriale);^[9]
- oraș universitar (oraș cu o concentrare mare de instituții de învățământ superior);
- oraș fortificat (oraș-cetate cu ziduri și fortificații, dezvoltat cu rol militar sau defensiv);
- oraș rezidențial (suburbie dezvoltată pentru locuire în jurul unui oraș mai mare);
- oraș turistic (specializat în turism sau tratament);
- oraș satelit sau zonă metropolitană (construit în apropierea unui oraș mai mare pentru a susține extinderea).

Dinamica evoluției

În țările apusene dezvoltate, la începutul epocii industriale în secolul al XIX-lea, sătenii s-au mutat în orașe, au format proletariatul și au crescut enorm populația și numărul orașelor. Era urbanizării a continuat în secolul al XX-lea. În anul 1900 locuia 13% din populația planetei în orașe iar spre sfârșitul secolului 47%.

În anul 2015, populația planetei creștea cu echivalentul a șapte metropole de mărimea New York-ului.^[10] Tot în anul 2015 se estima că până în 2050, procentul populației urbane va ajunge la 70%.^[10]

An	Nr. de locuitori la orașe^[11]	Nr. de locuitori la orașe din nr. total de oameni de pe Pământ^[11]
1900	220 milioane^[12]	13 %^[12]
1950	736,796 milioane	29,1 %
1960	996,298 milioane	32,9 %
1970	1 331,783 milioane	36 %
1980	1 740,551 milioane	39,1 %
1990	2 274,554 milioane	43 %
2000	2 853,909 milioane	46,6 %
2005	3 164,635 milioane	48,6 %
2014	3 900,000 milioane	54 % ^[13]

În 1950 erau 83 de orașe cu o populație de peste 1 milion de locuitori. În 2000 — 411.
În 2000 erau 18 orașe cu o populație de peste 10 milioane de locuitori. În 2005 — 20 (22 orașe cu o populație de 5—10 milioane de locuitori, 370 — 1—5 milioane, 433—500 — 1 milion). În aprilie 2010 numărul lor a crescut până la 23.

Cercetătorii dau asigurări că dacă va continua aceeași tendință, populația orașelor se va dubla la fiecare 38 de ani.

În Europa 50% din populația urbană locuiește în orașe mici (5—10 mii oameni), 25% în orașe cu o populație de 10—250 mii oameni și în orașe de peste 250 de mii de oameni.

La ora actuală toate orașele lumii ocupă nu mai mult de 1% din suprafața uscată a planetei.

Acordarea statutului urban

O localitate este considerată oraș ^[14] dacă îndeplinește o serie de condiții, care diferă de la țară la țară, iar în cazul Statelor Unite, de la stat la stat. Mai jos sunt expuse aceste condiții, în funcție de stat (incluzând și România), conform Anuarului Demografic 2007, editat de ONU.^[15]

Africa

Botswana

În Botswana, spațiu urban este considerat o aglomerare de peste 5.000 locuitori, unde peste 75% din activitate este neagricolă.

Burundi

Conform ONU, în Burundi urban este doar Bujumbura.

Comore

În Comore sunt orașe centrele administrative ale prefecturilor și localitățile peste 5.000 locuitori.

Egipt

În Egipt sunt considerate orașe reședințele guvernoratelor și ale districtelor.

Etiopia

În Etiopia sunt orașe localitățile cu peste 2.000 locuitori.

Guineea Ecuatorială

În Guineea Ecuatorială sunt orașe localitățile cu rol de reședință de district (unitățile administrative imediat următoare provinciilor) și cele cu peste 300 locuințe și/sau peste 1.500 locuitori.

Liberia

În Liberia sunt orașe localitățile cu peste 2.000 locuitori.

Niger

Aici sunt orașe capitala și reședințele de departamente și districte.

Senegal

Localitățile cu o populație de peste 10.000 locuitori sunt considerate orașe.

Sudan

Sunt orașe localitățile cu importanță administrativă și comercială, precum și cele cu populație de peste 5.000 locuitori.

America de Nord și Centrală

Canada

În Canada se consideră urbană, orice localitate cu o populație de peste 1.000 locuitori și care are o densitate mai mare 400 loc/km².

America de Sud

Asia

Europa

Grecia

Localitățile cu peste 2.000 de locuitori sunt considerate orașe.

România

Substantivul românesc oraș este un împrumut din maghiară város^[16]: „oraș”, „urbe”.^[17]

În România, cf. legii nr. 351/2001 ^[18] există 172 de orașe, iar condițiile minime pentru ca o localitate să primească rangul III de oraș sunt^[19]:

Populație: 5.000
Activități neagricole: 75%
Alimentare cu apă: 70%
Canalizare: 55%
Străzi modernizate: 50%
Locuri în hoteluri: 50
Existența de învățământ liceal sau altă formă de învățământ secundar

Oceania

Referințe

^ Goodall, B. (1987). The Penguin Dictionary of Human Geography. London: Penguin.
^ Kuper, A.; Kuper, J., ed. (1996). The Social Science Encyclopedia (ed. 2nd). London: Routledge.
^ Caves, R. W. (2004). Encyclopedia of the City. Routledge. p. 99.
^ James, Paul; with Magee, Liam; Scerri, Andy; Steger, Manfred B. (2015). Urban Sustainability in Theory and Practice: Circles of Sustainability. London: Routledge. ISBN 978-1-315-76574-7. Arhivat din original la 1 martie 2020. Accesat în 20 decembrie 2017.
^ Williams, Joan (1 ianuarie 1985). „The Invention of the Municipal Corporation: A Case Study in Legal Change”. American University Law Review. 34: 369. Arhivat din original la 10 octombrie 2017.
^ „Cities in the World” (PDF). OECD Urban Studies. 2020.
^ Engel, Jerome S.; Berbegal-Mirabent, Jasmina; Piqué, Josep M. (2018). „The renaissance of the city as a cluster of innovation”. Cogent Business & Management. 5 (1). doi:10.1080/23311975.2018.1532777 . hdl:10419/206125 .
^ Jacobs, Andrew J.; Orum, Anthony M. (2023). „Global City”. The Wiley Blackwell Encyclopedia of Urban and Regional Studies. pp. 1–10. doi:10.1002/9781118568446.eurs0514. ISBN 978-1-118-56845-3.
^ Kozina, Jani; Bole, David; Tiran, Jernej (1 iunie 2021), „Forgotten values of industrial city still alive: What can the creative city learn from its industrial counterpart?”, City, Culture and Society, 25, p. 100395, doi:10.1016/j.ccs.2021.100395, ISSN 1877-9166, accesat în 5 noiembrie 2025
^ ^a ^b Orașele inteligente cuceresc planeta, 20 decembrie 2015, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 21 decembrie 2015
^ ^a ^b „World Population Prospects: The 2006 Revision and World Urbanization Prospects: The 2007 Revision”. Population Division of the Department of Economic and Social Affairs of the United Nations Secretariat. Arhivat din original la 1 februarie 2009. Accesat în 30 aprilie 2009.
^ ^a ^b „World Urbanization Prospects: The 2005 Revision”. Population Division of the Department of Economic and Social Affairs of the United Nations Secretariat. Arhivat din original la 12 decembrie 2012. Accesat în 29 noiembrie 2012.
^ INFOGRAFIE Planeta orășenilor. Peste jumătate din populația globului locuiește în mediul urban, 16 iulie 2014, Diana Rusu, Elena Dumitru, Adevărul, accesat la 17 iulie 2014
^ Oraș, dexonline.ro
^ http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/dyb/dybsets/2007%20DYB.pdf
^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007) Noul dicționar universal al limbii române
^ Béla Kelemen (1971), Dicționar de buzunar maghiar-român
^ „Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități”. Monitorul Oficial. 6 iulie 2001. Arhivat din original la 11 august 2014. Accesat în 26 octombrie 2008.
^ Vezi legea nr. 351/2001, anexa nr. II

Bibliografie

Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București – Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
Béla Kelemen, Dicționar de buzunar maghiar-român, ediția a II-a, Editura Științifică, București, 1971.

Legături externe

„Oraș” la DEX online
Cele mai curate orașe din lume, 23 iunie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
Suburbia - Aerul orașului te face liber, 6 iun 2008, Adrian Majuru, Ziarul de Duminică
Top 10 cele mai ciudate asezari ale lumii, 5 noiembrie 2010, Descoperă - Travel
Top 10: Orașe pe care n-o să le vizitezi niciodată, 26 mai 2010, Descoperă - Travel
10 străvechi orașe ale Europei, 8 aprilie 2010, Descoperă - Travel
Cele mai spectaculoase "orașe dispărute", 10 august 2011, Aura Stan, Gândul
Așezările de la capătul lumii, 27 decembrie 2011, Mihaela Stanescu, Descoperă
Orașe la orizont, 8 martie 2007, Mihaela Stanescu, Descoperă
În căutarea orașelor pierdute Arhivat în 29 august 2012, la Wayback Machine., 27 iunie 2012, financiarul.ro
Cele mai mari orașe din lume și cea mai importantă transformare din istoria omenirii, 13 mai 2013, Marius Comper, Descoperă
Unde ai vrea să locuiești dacă n-ai locui în România? Topul celor mai grozave orașe din lume, 19 martie 2013, Mihaela Stanescu, Descoperă - Travel

Vezi și

[Goodall-1] Goodall, B. (1987). The Penguin Dictionary of Human Geography. London: Penguin.

[2] Kuper, A.; Kuper, J., ed. (1996). The Social Science Encyclopedia (ed. 2nd). London: Routledge.

[3] Caves, R. W. (2004). Encyclopedia of the City. Routledge. p. 99.

[4] James, Paul; with Magee, Liam; Scerri, Andy; Steger, Manfred B. (2015). Urban Sustainability in Theory and Practice: Circles of Sustainability. London: Routledge. ISBN 978-1-315-76574-7. Arhivat din original la 1 martie 2020. Accesat în 20 decembrie 2017.

[5] Williams, Joan (1 ianuarie 1985). „The Invention of the Municipal Corporation: A Case Study in Legal Change”. American University Law Review. 34: 369. Arhivat din original la 10 octombrie 2017.

[6] „Cities in the World” (PDF). OECD Urban Studies. 2020.

[7] Engel, Jerome S.; Berbegal-Mirabent, Jasmina; Piqué, Josep M. (2018). „The renaissance of the city as a cluster of innovation”. Cogent Business & Management. 5 (1). doi:10.1080/23311975.2018.1532777 . hdl:10419/206125 .

[8] Jacobs, Andrew J.; Orum, Anthony M. (2023). „Global City”. The Wiley Blackwell Encyclopedia of Urban and Regional Studies. pp. 1–10. doi:10.1002/9781118568446.eurs0514. ISBN 978-1-118-56845-3.

[9] Kozina, Jani; Bole, David; Tiran, Jernej (1 iunie 2021), „Forgotten values of industrial city still alive: What can the creative city learn from its industrial counterpart?”, City, Culture and Society, 25, p. 100395, doi:10.1016/j.ccs.2021.100395, ISSN 1877-9166, accesat în 5 noiembrie 2025

[capital.ro_2015-12-21-10] Orașele inteligente cuceresc planeta, 20 decembrie 2015, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 21 decembrie 2015

[un1-11] „World Population Prospects: The 2006 Revision and World Urbanization Prospects: The 2007 Revision”. Population Division of the Department of Economic and Social Affairs of the United Nations Secretariat. Arhivat din original la 1 februarie 2009. Accesat în 30 aprilie 2009.

[un2-12] „World Urbanization Prospects: The 2005 Revision”. Population Division of the Department of Economic and Social Affairs of the United Nations Secretariat. Arhivat din original la 12 decembrie 2012. Accesat în 29 noiembrie 2012.

[O14adev2014-07-17-13] INFOGRAFIE Planeta orășenilor. Peste jumătate din populația globului locuiește în mediul urban, 16 iulie 2014, Diana Rusu, Elena Dumitru, Adevărul, accesat la 17 iulie 2014

[14] Oraș, dexonline.ro

[15] ttp://unstats.un.org/unsd/demographic/products/dyb/dybsets/2007%20DYB.pdf

[16] Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007) Noul dicționar universal al limbii române

[17] Béla Kelemen (1971), Dicționar de buzunar maghiar-român

[18] „Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități”. Monitorul Oficial. 6 iulie 2001. Arhivat din original la 11 august 2014. Accesat în 26 octombrie 2008.

[19] Vezi legea nr. 351/2001, anexa nr. II

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

v d m Urbanism - Autorizație de construcție
Procedura de planificare	Declarație prealabilă de lucrări sau avize/autorizații după caz autorități Autorizație de construcție Autorizații de amenajare Autorizații de demolare(Zonă de construcție, Zonă urbană) Gestionarea deșeuri construcții
Situația terenului	Propietar(Zonă urbană) Cadastru(Cartea funciară) Zonă natural sensibilă Expropriere pentru utilitate publică
Impozitare	Impozit (taxe construcție, mediu, alte taxe)
Plan urbanism	Zona arhitectura patrimoniu(protecția patrimoniului) Rețele de utilități(apă, curent electric, gaz, termoficare, canalizare), etc. Zonă împădurită protejată Proiect de interes general Rețeaua căilor de comunicații Plan de analiză și acoperire a riscurilor(PAR)
Termeni	Teren pentru construcții Arie protejată Instituție publică Arhitectul clădire Suprafață(construită, desfășurată) Gestionarea deșeurilor Coeficient teren