Doina Cornea

Date personale
Doina Cornea

Născută	30 mai 1929^[2]^[3] Brașov, România
Decedată	4 mai 2018 (88 de ani)^[2]^[4] Cluj-Napoca, România^[5]
Număr de copii	2
Cetățenie	România
Religie	Biserica Română Unită cu Roma
Ocupație	profesoară universitară[*] activist pentru drepturile omului scriitoare traducătoare disidentă
Limbi vorbite	limba franceză limba română^[6]
Activitate
Alma mater	Universitatea Babeș-Bolyai
Organizație	Universitatea Babeș-Bolyai
Premii	Premiul Rafto (1989) Ordinul Național „Steaua României” în grad de mare cruce (2000) Comandor al Legiunii de Onoare[] (2009) docteur honoris causa de l'université libre de Bruxelles[] (1989) eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel[*] (1991)^[1]
Modifică date / text

Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Brașov, România – d. 4 mai 2018, Cluj-Napoca, România) a fost o publicistă și disidentă anticomunistă din România.^[7]

Biografie

Tatăl ei, Iacob Cornea, era originar din Ileni, județul Făgăraș, iar mama, Maria Cornea (născută Moga), era originară din Apahida.^[8]

Doina Cornea a urmat școala primară la Reghin și școala medie la Târgu Mureș și Cluj. În anul 1948 a început studiile de franceză și italiană la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor a fost profesoară de ciclu gimnazial la o școală din Zalău. La Zalău s-a căsătorit cu Leontin Cornel Iuhas, un avocat din localitate. În 1958 s-a întors la Cluj, unde a fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai.

După cum a afirmat ea însăși, originea angajării sale politice s-a aflat la Strasbourg (Franța), în 1965, când era în vizită la prieteni. L-a văzut pe unul dintre ei criticându-l pe Charles de Gaulle în timp ce se aflau pe terasa unei cafenele. S-a așteptat să-l vadă arestat, fără întârziere, însă nu s-a întâmplat nimic. Dându-și seama de constrângerile care apăsau în România comunistă, i-a fost rușine, iar această rușine a incitat-o, puțin câte puțin, să acționeze.^[9]

În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe: Petru Gherman, Ieremia Valahul, Lao-tse, Tao te king, Gabriel Marcel, Dreptate și Adevăr, Ștefan Lupașcu, - partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale.

Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”.^[10] În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, maltratări, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de securitate Alexandru Pereș.^[11]

Împreună cu fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.^[12]

A fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.^[13]

Activitatea după 1989

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia.

A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR).

A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria.

A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste (22, România liberă, Vatra, Memoria etc.). A ținut conferințe în țară și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective (Une culture pour l'Europe de demain, Il nuovo Areopago, Mission, Quelle sécurité en Europe à l'aube du XXIème siècle?, Europe: les chemins de la démocratie, Politique Internationale, Amicizia fra i popoli).

Doina Cornea a decedat la 4 mai 2018, în locuința ei din Cluj-Napoca.^[14] A fost înmormântată, cu onoruri militare, în Cimitirul Central din Cluj.^[15]

Volume publicate

Publicistică

Liberté? Entretiens avec Michel Combes, suivis de lettres ouvertes adressées à Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu, Petre Roman (Ed. Criterion, Paris, 1990); Libertate? (Ed. Humanitas, București, 1992)
Scrisori deschise și alte texte (Ed. Humanitas, București, 1991)
Fața nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade (Ed. Dacia, Cluj, 1999); La face cachée des choses (Ed. Du Felin, Paris, 2000)
Puterea fragilității (Ed. Humanitas, București, 2006)
Jurnal. Ultimele caiete, Editura Fundației Academiei Civice, București, 2009, 288 p ^[16]

Traduceri

Mircea Eliade, Încercarea labirintului. Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet (Ed. Dacia, Cluj, 1990; reeditare, Ed. Humanitas, București, 2007)
Gânduri pentru zilele ce vin, în colaborare cu Viorica Lascu (Ed. Dacia, Cluj, 1995)
Vladimir Ghika, Ultimele mărturii (Ed. Dacia, Cluj, 1997, reeditare, 2006)
Vladimir Ghika, Fragmente postume (Ed. Dacia, Cluj, 2003)

Premii și distincții

A primit un mare număr de distincții, titluri și premii, dintre care cele mai importante sunt:

Premiul „Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989).
Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles (1989).^[17]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer (Franța, 2000).
Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000).
Legiunea de Onoare în grad de Comandor (Franța, 2009).
Crucea Casei Regale a Romaniei, oferită de Regele Mihai (octombrie 2009).

Memoria

În data de 7 martie 2020 a avut loc la Cluj concertul caritabil „Lumina din întuneric”, cu scopul înființării casei memoriale „Doina Cornea”.^[18] Fosta stradă Alba Iulia din municipiul Cluj-Napoca îi poartă numele, începând din anul 2020.^[19]^[20]

De asemenea, Bulevardul Vasile Milea din București a fost redenumit Bulevardul Doina Cornea, în memoria ei.

Note

^ Eredoctoraten CAVA (în neerlandeză)
^ ^a ^b Doina Cornea, Autoritatea BnF
^ Doïna Cornéa, Babelio
^ Mort de Doina Cornea, figure de la résistance roumaine au communisme (în franceză)
^ Doina Cornea a murit în locuinţa sa din Cluj-Napoca, Mediafax, accesat în 4 mai 2018
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ „Doina Cornea, simbolul demnității românești: „Nu mai avem josnicul drept de a fi laşi, ipocriţi, fricoşi, corupţi"”. Recorder. 4 mai 2018. Accesat în 4 mai 2022.
^ Doi ani de la moartea Doinei Cornea, adevarul.ro, 4 mai 2020.
^ „Mort de Doina Cornea, figure de la résistance roumaine au communisme”. Accesat în 12 mai 2018.
^ Bianca Pădurean (30 mai 2019), Pagina de istorie: Doina Cornea, bătută de Securitate, decorată de Papă, Regele Mihai și Republica Franceză, RFI România: Actualitate, informații, știri în direct, arhivat din original la 27 octombrie 2020, accesat în 30 mai 2019
^ „crji.org :: Lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989 (5)”. Arhivat din original la 1 august 2012. Accesat în 31 octombrie 2009.
^ Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist, București 2004, pag. 310.
^ Doina Cornea a murit în locuința sa din Cluj-Napoca, mediafax.ro, 4 mai 2018 (accesat la 4 mai 2018)
^ Florin Marin (4 mai 2018), „Doina Cornea a murit”, Agerpres.ro, arhivat din original la 4 mai 2018, accesat în 8 mai 2018
^ „Fosta disidentă Doina Cornea, condusă pe ultimul drum de peste 400 de persoane”, HotNews.ro, 7 mai 2018, accesat în 8 mai 2018
^ „Pedagogia suferinței“, Silvia Dumitrache, Observator cultural - numărul 473, mai 2009, accesat la 31 ianuarie 2014
^ Doina Cornea: „Voi nu puteți fi înfrânți. Nici o jertfă în istorie nu este de prisos”, romania.europalibera.org, 7 martie 2020. Accesat la 4 mai 2020.
^ In memoriam: Doina Cornea, concertul caritabil de la Cluj, romania.europalibera.org, 9 martie 2020. Accesat la 4 mai 2020.
^ „Strada din Cluj-Napoca pe care a locuit Doina Cornea îi va purta numele fostei disidente”, Descoperă.ro, 7 martie 2020, accesat în 7 martie 2020
^ Remus Florescu (1 iulie 2020), „O stradă din Cluj-Napoca se va numi Doina Cornea. Primul pas spre repararea unei nedreptăți rușinoase”, Adevărul, accesat în 1 iulie 2020

Legături externe

Liiceanu, Gabriel: Cap. „Silueta unei Doamne”, pag.17, în vol. „Apel către lichele”, ed. Humanitas, București, 1992, ISBN 973-28-0370-3 și în „România liberă”, 6 iunie 1990. Accesat:28.03.2022.
Doina Cornea a luat apărarea scriitorilor interziși^{[nefuncțională]}, 24 aprilie 2009, Jurnalul Național
Brașovenii din ’87 cereau ajutorul Doinei Cornea^{[nefuncțională]}, 4 mai 2009, Jurnalul Național
Despre Doina Cornea și rușinea de a fi român, 21 decembrie 2014, Adrian Munteanu, Adevărul

Articole biografice

Disidenta de 1000 Ron/lună, 19 octombrie 2007, Evenimentul zilei
Doina Cornea, într-o închisoare ambulantă la Cluj^{[nefuncțională]}, 3 februarie 2009, Cristina Diac, Jurnalul Național
Doina Cornea pe baricadele luptei anticomuniste, 22 decembrie 2010, Virgil Lazar, Florina Dobos, România liberă
Doamna demnitatii nationale, 28 mai 2009, Nicolae Dragusin, România liberă

Interviuri

Doina Cornea, la moartea papei Ioan Paul al II-lea, 8 aprilie 2005, Radio Europa Liberă
Doina Cornea a fost bătută de milițianul ce o păzea, 18 mai 2009, Jurnalul Național

Interviuri despre Revoluție

Doina Cornea: „Nu puteam să vorbesc aproape cu nimeni”, 28 decembrie 2009, Bogdan Stanciu, Adevărul
Cum a luat-o Iliescu ostatică pe Doina Cornea, 14 decembrie 2011, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei

[81fcd966a29af42b0b96573a9ee205e7-1] Eredoctoraten CAVA (în neerlandeză)

[fd2a2885e66015a490545cbb21bcb082-2] Doina Cornea, Autoritatea BnF

[98707585f34be09ef6655b2e148b81e7-3] Doïna Cornéa, Babelio

[1aed1e68301f5c1b9a23f8b55b7a8d7e-4] Mort de Doina Cornea, figure de la résistance roumaine au communisme (în franceză)

[e6446997c072c3d1a13d34ab4d5a9936-5] Doina Cornea a murit în locuinţa sa din Cluj-Napoca, Mediafax, accesat în 4 mai 2018

[b0625dcda58c79781d3231b93de12856-6] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[7] „Doina Cornea, simbolul demnității românești: „Nu mai avem josnicul drept de a fi laşi, ipocriţi, fricoşi, corupţi"”. Recorder. 4 mai 2018. Accesat în 4 mai 2022.

[8] Doi ani de la moartea Doinei Cornea, adevarul.ro, 4 mai 2020.

[9] „Mort de Doina Cornea, figure de la résistance roumaine au communisme”. Accesat în 12 mai 2018.

[10] Bianca Pădurean (30 mai 2019), Pagina de istorie: Doina Cornea, bătută de Securitate, decorată de Papă, Regele Mihai și Republica Franceză, RFI România: Actualitate, informații, știri în direct, arhivat din original la 27 octombrie 2020, accesat în 30 mai 2019

[11] „crji.org :: Lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989 (5)”. Arhivat din original la 1 august 2012. Accesat în 31 octombrie 2009.

[12] Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist, București 2004, pag. 310.

[13] Doina Cornea a murit în locuința sa din Cluj-Napoca, mediafax.ro, 4 mai 2018 (accesat la 4 mai 2018)

[14] Florin Marin (4 mai 2018), „Doina Cornea a murit”, Agerpres.ro, arhivat din original la 4 mai 2018, accesat în 8 mai 2018

[15] „Fosta disidentă Doina Cornea, condusă pe ultimul drum de peste 400 de persoane”, HotNews.ro, 7 mai 2018, accesat în 8 mai 2018

[JUCobservatorcultural.ro_2014-01-31-16] „Pedagogia suferinței“, Silvia Dumitrache, Observator cultural - numărul 473, mai 2009, accesat la 31 ianuarie 2014

[17] Doina Cornea: „Voi nu puteți fi înfrânți. Nici o jertfă în istorie nu este de prisos”, romania.europalibera.org, 7 martie 2020. Accesat la 4 mai 2020.

[18] In memoriam: Doina Cornea, concertul caritabil de la Cluj, romania.europalibera.org, 9 martie 2020. Accesat la 4 mai 2020.

[Descoperă_2020-03-07-19] „Strada din Cluj-Napoca pe care a locuit Doina Cornea îi va purta numele fostei disidente”, Descoperă.ro, 7 martie 2020, accesat în 7 martie 2020

[adev2020-07-01-20] Remus Florescu (1 iulie 2020), „O stradă din Cluj-Napoca se va numi Doina Cornea. Primul pas spre repararea unei nedreptăți rușinoase”, Adevărul, accesat în 1 iulie 2020

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[1]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]