Grigore Silași

Grigore Silași
Date personale
Născut	27 ianuarie 1836 Beclean
Decedat	17 ianuarie 1897 (60 ani) Năsăud
Cetățenie	România  Ungaria
Religie	Biserica Română Unită cu Roma
Ocupație	preot greco-catolic, filolog, folclorist
Limbi vorbite	limba română limba maghiară limba germană
Activitate
Membru de onoare al Academiei Române

Grigore Silași (n. 27 ianuarie 1836, Beclean, Bistrița-Năsăud – d. 17 ianuarie 1897, Năsăud) a fost un preot greco-catolic (protopop), filolog și folclorist român, membru de onoare al Academiei Române (1877).

Biografie

Născut la Beclean, Bistrița-Năsăud, în familia protopopului Vasile Silași, Grigore Silași și-a început studiile primare la Dej, Liceul romano-catolic, pe urma continua la Nasaud – Scoala Normala, iar pe urma ajunge la Cluj – Liceul Piaristilor.

Ii moare tatăl înainte de a ajunge la vârsta de maturitate, dar acest lucru nu îl impiedică pentru a-și continua studiile, ajungând să studieze la Academia Teologică din Blaj, pe urmă la Seminarul central Greco-Catolic ,,Sf. Barbara’’ din Venetia. In 1895 devine absolvent al seminarului, fiind totodată hirotonit preot de mitropolitul Alexandru Șterca Șuluțiu.

Urmează doctoratul la Facultatea de Teologie din Viena iar apoi revine la Alba Iulia ca arhidiacon la dieceza.

Activează în Societatea Literară a tehnologilor Romani, al seminarului, Sf..Barbara’’ din Viena, ajungând în slujba poporului românesc, împreuna cu Ioan Papiu, Simion Micu, Maxim Pop, Iustin Popfiu și dr.Ratiu Ioan, precum și multi alți. Reusește prin munca intensă să formeze o singură societate alături de ceilalți, Societatea- ,,Romania Juna’’, după un parcus foarte activ în cadrul societațiilor din care face parte, precum: Societatea Studenților Roâani ,,Romania’’ și Societatea Social Literară a Romînilor.

Avand functia de vicerector al Colegiului din Viena, acesta se pune la dispozitia romanilor, aceasta functie ii permite a se intretine, fiind sigura lui sursa de venit.

Anul 1867, are o mare insemnietate in istoria romana, fiind incheierea pactului dualist si incorporarea Transilvaniei la Ungaria, acest lucru generand o perioada grea pentru poporul roman. Au urmat nenumarate proteste in semn de nemultumire cu privire la noul regim. prin „Pronunciamentul de la Blaj”.

In mai 1868, Grigore silasi se alatura si mai mult, devine intermediarul doleanțelor românilor și împăratul Francisc Iosif I,care in cele din urma reuseste sa obtina o audienta particulara abia in luna noiembrie  in cursul aceluiasi an, acesta prezentand imparatului 14 petitii din Blaj, in care erau precizate nemultumirile romanilior fata de noul sistem.

La 15 august 1871, la Putna impreuna cu I.Slavici si M.Eminescu pregatesc manifestarile national- patriotice, aceste manifestari venind in sprijinul si sustinerea romanismului.

In anul 1872, ajunge profesor al Catedra de limba și literatura română a Universității din Cluj, functia fiindu-I oferita de insusii Ministerul Cultelor și Învățământului al Regatului Maghiar. Aceasta functie aducandu-I venituri de 2000 fl si totodata 300 fl pentru locuinta. Odata cu ocuparea acestei functii vin si felicitarile din partea Nasaudenilor printr-o telegrama, acesta fiind semnata de: vicarul Grigore Moisil, Arion Mărcușiu - judele regesc, profesorii Maxim Pop, dr C-tin Moisil, dr Ioan Marte Lazăr, Octav Barițiu, Ioan Șerban, etc.

Grigore Silași, avea cunoastere nu doar asupra teologiei, ci si asupra mai multor domenii precum: filologiei, istoria limbii, dialectologie, poetică, romanistică, stapanea limbile: greacă, latină, franceză, maghiară, germană, arabă, Avea o inclinatie deosebita asupra literaturii, era foarte interest de istoria literară, folcloristica, creația lirică românească, literatura română contemporană, teatrul românesc, creația popular românească.

Avand o deosebita atractie fata de literatura, acesta editeaza mai multe carti, atat laice cat si bisericeti, dintre care sunt amintite: Apologii; Discuți filologice și istorice maghiare (cu privire la romani); Renașterea limbii române în vorbire și scriere; Despre însemnătatea literaturii române tradiționale; Românul în poezia poporală; Analogia în limbă; Limba literară și limba poporală; Psaltirea calvino-română versificată.

S-a pus în slujba neamului prin înființarea unor reviste: in anul 1865- „Sionul Românesc’’ și Societatea „Iulia”, infiintata in anul 1873.

In perioada anilor 1873-1886, este desemnat seful catedrei de Limba și Literatură Română, al Universității Francisc Iosif, Cluj, care avea programul de studii in limba maghiara. In aceeasi perioada de timp Silasi este urmat de Grigore Moldovan.

In anul 1873 a infiintat Reuniunea sodalilor români din Cluj, a carei presedinte a fost pana in anul 1885. Are functia de presedinte, in cadrul ASTREI, a condus de asemenea Societatea literară „Iulia” a Studenților Români, din Cluj.

In perioada 1883-1884 a detinut functia de decan al Facultatii de Litere, Cluj. Preda gramatica, fonetica, morfologia, sintaxa, ortografia, dialectele și istoria limbii române in acadrul Universitatii.

Inca de la inceput Grigore Silași, a intampinat mai multe probleme si neplaceri din partea guvernanților unguri, principalul motiv fiind cursurile pe care Slavici le tinea în limba română, acestia interzicându-I  predarea cursurilor în limba română, desi studentii erau români. De-a lungul timpului a fost denigrat de catre presa maghiara, i-au fost inscenate mai multe demonstratii scandaloase, mai mult de atat i-a fost incendiata casa, odata cu aceasta arzandu-I biblioteca si toate materialele. acesta fiind nevoit sa paraseasca casa in fuga. De asemenea a fost demis de la catedra.

Bibliografie

• Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Acces online
• Năsăud – turism, Acces online

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S