Sari la conținut

Pavaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pavajul este o îmbrăcăminte rutieră alcătuită din materiale în formă de blocuri, așezate pe un pat de nisip sau de mortar așternut pe fundația, pregătită în prealabil, a unui drum sau a unei curți.

În România, în anul 2010 s-au produs 12 milioane de metri pătrați de pavaje și borduri și circa 12,5 milioane de metri pătrați în 2011, cu o valoare totală de circa 70 de milioane de euro, atât în 2010 cât și în 2011.[1][2]

În anul 2012, se estima că un român cheltuie între 25 și 35 de euro pe metru pătrat pentru efectuarea unei lucrări complete, suprafața medie pavată a unei curți era cuprinsă între 100 și 200 de metri pătrați, iar costul pe metrul pătrat include atât pavelele și bordurile, cât și terasamentele și materialele auxiliare.[3]

În anul 2013, piața de borduri și pavele din România se situa la un volum de 13,5 milioane metri pătrați cu o valoare totală de 95 de milioane de euro[4] (12 milioane de metri pătrați și 66 de milioane de euro după altă estimare).[5]

Pavele din beton

[modificare | modificare sursă]

Un pavaj din beton interconectat, cunoscut și sub denumirea de pavaj segmenteal, este un tip de pavaj. Acest tip de pavaj a devenit, în ultimele decenii, o alternativă foarte populară la cărămidă, argilă sau beton.[6] Un „interlocker” este un pavaj din beton proiectat astfel încât să se blocheze cu pavajul alăturat. Efectul de interblocare permite o conexiune mai puternică între piese, iar datorită acestui efect de blocare, pavajul devine rezistent la mișcare sub trafic.[7]

Primele pavele din beton aveau o formă exactă de cărămidă, de 100 mm × 200 mm, și se numeau pietre olandeze. Aceste unități s-au dovedit a fi economice de produs și erau extrem de rezistente.

Pe lângă faptul că sunt economice, pavajele din beton interconectat sunt disponibile pe scară largă și în variante permeabile la apă, care oferă beneficii ecologice suplimentare.[8] Permițând apei să se scurgă prin pavaje într-un mod care imită absorbția naturală, constructorii și peisagiștii[9] pot limita scurgerea de suprafață și pot preveni eroziunea solului sau acumularea apei stătătoare în zonele din jur. Unele instalații de pavaje permeabile sunt concepute pentru a colecta apa de ploaie, care poate fi apoi reutilizată pentru diverse scopuri, precum irigarea sau spălarea mașinii.[10] De asemenea, s-a constatat că aplicațiile cu pavaje permeabile oferă beneficii în filtrarea contaminanților din apa colectată.

  1. ^ Producătorul suceavean de pavele Symmetrica și-a dublat afacerile anul trecut, 13 martie 2012, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  2. ^ Avem comenzi concrete, sperăm că piața va crește, spune Elis Pavaje, 9 mai 2011, Andreea Mioara Neferu, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  3. ^ Pavajele, o piață pe plus: românii țin la curtea lor și în criză, 11 iunie 2012, Ioan Dornescu, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  4. ^ Elis Pavaje: Piata de borduri si pavele a scazut cu 5% anul trecut, la 95 de mil. euro, 27 martie 2014, Patrick Vrabie, wall-street.ro, accesat la 22 iunie 2015
  5. ^ Symmetrica: Piata de pavele si borduri a crescut usor in 2014, 11 ianuarie 2015, Patrick Vrabie, wall-street.ro, accesat la 22 iunie 2015
  6. ^ „The Segmental Concrete Pavement Industry | Interlocking Concrete Pavement Institute”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Ritchie, Gill (). „Concrete Interlocking pavers for commercial and residential use”. C.E.L. Paving Products (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ „Belgard Commercial”. Permeable Interlocking Concrete Pavement (PICP). Accesat în . 
  9. ^ „Pavaj beton”. Accesat în . 
  10. ^ Belgard. „Permeable Pavers”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]